185 matches
-
Țăranului. Emy Drăgoi, recunoscut drept “Regele jazz-ului la acordeon” (în chiar capitala acordeonului, Paris), reușește în ipostaza de “om orchestră” (echipat cu un mydi system) să mixeze Ciocârlia cu Dânsul Săbiilor sau Simfonia a 5-a de BEETHOVEN cu Ciuleandra, preocuparea genialului muzician originar din Ploiești dar resident la Paris fiind aceea de-a familiariza publicul larg cu ideea că la acordeon se poate interpreta muzică diversă și publicul internațional cu folclorul românesc. Cel mai recent proiect - CINEACORDEON (Emy Drăgoi
Emy Dragoi plays Charlie Chaplin by http://www.zilesinopti.ro/articole/1945/emy-dragoi-plays-charlie-chaplin [Corola-blog/BlogPost/97120_a_98412]
-
de găsit și, mai ales, de cumpărat. Cu astea frământa mii și mii de hectare de omăt. Cu astea călca viscolul și pădurile. La vreme de sărbătoare și de alean, cu astea învârtea o horă și o sârbă, clocotea o ciuleandră, desena pe colb un vals, un tangou... cu astea tipărea urme/semne ale trecerii pe cărarea dintre cântecul de leagăn și prohod. Când punea talpa de opincă ori de picior gol prin știoalnele și prin zloatele și prin glodurile curate
Mă sui pe patul din tindă şi încerc să mor by http://balabanesti.net/2012/12/19/ma-sui-pe-patul-din-tinda-si-incerc-sa-mor/ [Corola-blog/BlogPost/339930_a_341259]
-
sarcină a educării este înțelegerea societății cu ansamblul ei de cutume și obiceiuri. Educația nu tratează legi și regulamente. Educația nu are nimic comun cu învățământul, în special asimilarea culturii cu specific local. Nimeni nu educă un copil să joace ciuleandra sau să cânte la țambal. După formarea afinităților personale copilul măricel poate absorbi părțile de cultură adaptate specificului său. Dar asta nu este educație. Referință Bibliografică: Educația / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2297, Anul VII, 15 aprilie
EDUCAŢIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emil_wagner_1492247209.html [Corola-blog/BlogPost/354223_a_355552]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > ELEMENTE PSHIOPATOLOGICE ÎN CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1315 din 07 august 2014 Toate Articolele Autorului Elemente psihopatologice în “Ciuleandra “ de Liviu Rebreanu Pentru mulți scriitori boala mintală a fost izvor inepuizabil
ELEMENTE PSHIOPATOLOGICE ÎN CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407414623.html [Corola-blog/BlogPost/353769_a_355098]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > ELEMENTE PSHIOPATOLOGICE ÎN CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1315 din 07 august 2014 Toate Articolele Autorului Elemente psihopatologice în “Ciuleandra “ de Liviu Rebreanu Pentru mulți scriitori boala mintală a fost izvor inepuizabil de inspirație. Îndrăznesc să afirm că scriitorii cu harul talentului înzestrat utilizează volens nolens în creația sa ineditul, pitorescul, caracteristicul comportamental și sufletesc, înțelegând această stare o abatere
ELEMENTE PSHIOPATOLOGICE ÎN CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407414623.html [Corola-blog/BlogPost/353769_a_355098]
-
cu starea de conștiință în imediata tangență a psihatriei dacă nu chiar în miezul acesteia. În creația sa, diversă din punct de vedere tematic, Liviu Rebreanu cunoscut ca romancier al marilor probleme de conștiință colectivă și indfividuală, a abordat în Ciuleandra un caz de conștiință morbidă, de destructurare psihotică a personalității. Încă de la început, romancierul folosește tehnica de a înfățișa, la fel ca într-o fișe de observație medicală, faptele, analiza stărilor de conștiință ale eroului și mersul suferinței acestuia, unde
ELEMENTE PSHIOPATOLOGICE ÎN CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407414623.html [Corola-blog/BlogPost/353769_a_355098]
-
au apărut multe aspect fenomenologice ale suferinței sale, printre care idei interpretative, idei de persecuție, de revendicare, de cupabilitate și de autopunițiune, iar din inconștientul său țâșnește amintirea cunoașterii Mădălinei, viitoarea soție și victim, în acel dans de exaltare pasională.Ciuleandra dans al vieții și al morții, de care este obsedat pathologic și în ritmul căruia se derulează episodul acut al stării psihotice finale. Autorul folosește modelul psihiatric pe care s-a structurat întregul roman.Descoperim alternanțe între stările depressive și
ELEMENTE PSHIOPATOLOGICE ÎN CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407414623.html [Corola-blog/BlogPost/353769_a_355098]
-
conștiințe aparent lucide, fără a exagera de simptomele patologice, folosindu-le, cu măestrie artistică, numai când era necesar și episodic, așa cum a prezentat comportamentul când și-a ucis soția de la începutul narațiunii. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Elemente pshiopatologice în CiULEANDRA de Liviu Rebreanu, eseu de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1315, Anul IV, 07 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ELEMENTE PSHIOPATOLOGICE ÎN CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407414623.html [Corola-blog/BlogPost/353769_a_355098]
-
de duioșie. Vorbind despre cartea Iuliei Dragomir a afirmat că aceasta impresionează prin bucuria de a trăi, exuberanță, generozitatea scrisului, pe care le exprimă printr-o sarabandă a cuvintelor, versuri lungi, rime interioare. O numește pe autoare „un fel de Ciuleandră a cuvintelor”, care îl cuprinde și pe cititor în acest vârtej luminos de cuvinte, iar poezia ei „un mod de a sărbători viața prin cuvinte.” Timp de aproape trei ore am reușit să trăim cu toții într-o atmosferă de înalt
MUZEUL JUDEŢEAN DE ARTĂ „ION IONESCU QUINTUS” DIN PLOIEŞTI, GAZDA UNEI NOI MANIFESTĂRI CULTURALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1448564483.html [Corola-blog/BlogPost/382996_a_384325]
-
a pierit ci are o continuitate, în special prin respectarea sărbătorilor precreștine (Drăgaica, Sânzienele, Colindele cu măști, Lupercalia, travestirea în animale ș.a). Prin urmare, în volumul „Zamolxeion'', pe lângă menționarea ritualurilor arhaice (precreștine) cum ar fi Caloianul, tradiții, dansuri ca Ciuleandra, legi omenești - cutumele bellagine, sunt amintite zeități locale ca Hestia, Armina, Arhemora, Circe, Uran, Echidna, Hesperus, care alături de Zamolxe creau o stare de theosis, de îndumnezeire a locurilor și oamenilor mai cu seamă în zilele consacrate sărbătorilor când se practicau
POEZIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_poezia_sensului_elena_armenescu_1359336116.html [Corola-blog/BlogPost/364854_a_366183]
-
Acasa > Impact > Analize > TENE AL FLORIN - ELEMENTE PSIHOPATOLOGICE IN ROMANUL CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1317 din 09 august 2014 Toate Articolele Autorului Pentru mulți scriitori boala mintală a fost izvor inepuizabil de inspirație. Îndrăznesc să afirm că scriitorii cu harul talentului înzestrat utilizează
ELEMENTE PSIHOPATOLOGICE IN ROMANUL CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407570992.html [Corola-blog/BlogPost/368286_a_369615]
-
cu starea de conștiință în imediata tangență a psihatriei dacă nu chiar în miezul acesteia. În creația sa, diversă din punct de vedere tematic, Liviu Rebreanu cunoscut ca romancier al marilor probleme de conștiință colectivă și indfividuală, a abordat în Ciuleandra un caz de conștiință morbidă, de destructurare psihotică a personalității. Încă de la început, romancierul folosește tehnica de a înfățișa, la fel ca într-o fișe de observație medicală, faptele, analiza stărilor de conștiință ale eroului și mersul suferinței acestuia, unde
ELEMENTE PSIHOPATOLOGICE IN ROMANUL CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407570992.html [Corola-blog/BlogPost/368286_a_369615]
-
au apărut multe aspect fenomenologice ale suferinței sale, printre care idei interpretative, idei de persecuție, de revendicare, de cupabilitate și de autopunițiune, iar din inconștientul său țâșnește amintirea cunoașterii Mădălinei, viitoarea soție și victim, în acel dans de exaltare pasională. Ciuleandra dans al vieții și al morții, de care este obsedat pathologic și în ritmul căruia se derulează episodul acut al stării psihotice finale. Autorul folosește modelul psihiatric pe care s-a structurat întregul roman. Descoperim alternanțe între stările depresive și
ELEMENTE PSIHOPATOLOGICE IN ROMANUL CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407570992.html [Corola-blog/BlogPost/368286_a_369615]
-
patologice, folosindu-le, cu măestrie artistică, numai când era necesar și episodic, așa cum a prezentat comportamentul când și-a ucis soția de la începutul narațiunii. Al Florin ȚENE Cluj-Napoca 9 august 2014 Referință Bibliografică: TENE Al Florin - ELEMENTE PSIHOPATOLOGICE IN ROMANUL CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1317, Anul IV, 09 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ELEMENTE PSIHOPATOLOGICE IN ROMANUL CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407570992.html [Corola-blog/BlogPost/368286_a_369615]
-
adevărate, pure, totale, dispuse să sacrifice totul chiar și viața pentru bărbatul iubit. Maitrey transcende spațiul și timpul și devine o eroina comparabilă eroinelor tragice universale. Deși este că Nechifor Lipan din Baltagul lui Sadoveanu un personaj absent, Madeleine din Ciuleandra nu este mai puțin o eroina centrală, la fel de bine conturată în enigmatica și înfloritoarea ei feminitate că personajele masculine ale acestui român- soțul ei, Puiu Faranga și doctorul Ursu, iubitul ei din tinerețe. Madeleine și-a început viața la țară
SARACA FATA BOGATA ... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Saraca_fata_bogata.html [Corola-blog/BlogPost/360745_a_362074]
-
străvezie, licărul de stele Somnolent la ora miezului de noapte, Ceas de rugăciune-a lanurilor coapte - Și se înfiripă straniu joc de iele. Ca o nălucire, dans sub clar de lună- Și, ciudat, nu este ora cunoscută; Nu e nici ciuleandra, nu e nici bătută, Nu răsună nici cântările de strună. Jocul e patetic, n-atinge pământul, Brațele se nalță, corpul se mlădie, Ritmul e fantastic, ca o vijelie: Nu-l distinge ochiul, nu-l prinde cuvântul. Cântec sau descântec? Vaga
DANS FANTASTIC de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dans_fantastic.html [Corola-blog/BlogPost/341416_a_342745]
-
sâmbăta morților ce-ar fi dacă aș învăța să pierd pe cartea vieții? se sparge fereastra cabotină a zilelor ascund cartea morții în fluierul piciorului pirogravată până la os nimeni nu va observa că a mai dispărut un as în această ciuleandră a ultimilor jucători profesioniști Referință Bibliografică: joc cabotin / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1344, Anul IV, 05 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
JOC CABOTIN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1409913491.html [Corola-blog/BlogPost/383555_a_384884]
-
PĂR” venea ca o-ncununare a două zile rodnice de întrecere dintre cântăreți și creatorii de romanță. Apoi a urmat blestemul sfîșietor al celor care au fost trădați în dragoste, „Cine iubește și lasă”, culminând în final cu ritmatul joc oltenesc „Ciuleandra”, unde măiestria interpretei de geniu,Felicia Filip, cea care o-ntruchipa pe nemuritoarea privighretoare a Gorjului, s-a întrecut în grație, voce, dar mai ales cu acei pași bine legați ce a dat farmec, într-un ritm alert, că-mi
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNĂ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Mi_atat_de_dor_de_tine_toamna_.html [Corola-blog/BlogPost/357149_a_358478]
-
film, scenarist și producător de film - cuprinde peste 50 de lungmetraje, dintre care cele mai cunoscute sunt „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” (1971), „Cu mâinile curate” (1972), „Osânda” (1976), „Ultima noapte de dragoste”, „Nea Marin miliardar” (1979), „Ciuleandra” (1985), „Mircea” (1989), „Coroană de foc” (1990), „Triunghiul morții” (1999), „Orient Express” (2004), „15” (2005), „Supraviețuitorul” (2008). Dacă filmul „Orient Express” a fost cea mai vizionata premieră românească a anului 2004, probabil că cea mai impresionantă producție semnată de regizorul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/tristete-la-inceput-de-an/ [Corola-blog/BlogPost/93855_a_95147]
-
Nicolaescu cuprinde peste 60 de lungmetraje, dintre care cele mai cunoscute sunt „Dacii” (1966), „Mihai Viteazul” (1970), „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” (1971), „Cu mâinile curate” (1972), „Osânda” (1976), „Ultima noapte de dragoste”, „Nea Marin miliardar” (1979), „Ciuleandra” (1985), „Mircea” (1989), „Coroană de foc” (1990), „Triunghiul morții” (1999), „Orient Express” (2004), „15” (2005), „Supraviețuitorul” (2008), film pentru care a obținut cel mai mare credit, de 1,8 milioane de lei, la concursul Centrului Național al Cinematografiei, în 2006
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/tristete-la-inceput-de-an/ [Corola-blog/BlogPost/93855_a_95147]
-
anul acesta-”Cireșul spovedaniei”- arată clar că autoarea nu se dezminte: ne introduce încă de la început în lumea satului, cu personaje care se întâlnesc la o nuntă după foarte mulți ani. Aici are loc o scenă parcă desprinsa din filmul “Ciuleandra”, cănd lăutarii cântă “Alunelul” și provoacă lumea la dans. Oamenii intră în horă și toată lumea dansează cu pași săltăreți, cu chiote, fluierături și strigături până la epuizare. Titlul românului este unul simbolic. Aici, simbolul "spovedaniei" nu mai este vatra focului despre
„CIREŞUL SPOVEDANIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1495095988.html [Corola-blog/BlogPost/366191_a_367520]
-
la Teatrul Poetic Alexei Mateevici din Chișinău. În cadrul evenimentului, actorul Nicolae Jelescu și poetul Valeriu Matei vor susține un recital de poezie eminesciană, acompaniați la chitară de muzicianul Viorel Burlacu. O altă manifestare va avea loc în 15 ianuarie - spectacolul Ciuleandra de Liviu Rebreanu, montat de Teatrul Național Satiricus - Ion Luca Caragiale, la Teatrul Nadejda Aronetkaia din Tiraspol. Parteneri în realizarea acestui proiect sunt Teatrul Satiricus - Ion Luca Caragiale și Uniunea Teatrală din Republica Moldova. Un alt eveniment organizat de Institutul Cultural
Celebrarea Zilei Culturii Naționale la Institutele Culturale românești din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105861_a_107153]
-
44 Int. Cernădia - nr. 1 - 15; 2 - 14 Int. Chirnogi - nr. 1 - 29; 2 - 32 Int. Ciclop - nr. 1 - 17 Int. Cincu - nr. 2 - 18 Str. Circulației - nr. 1 - 21; 2 - 22 Int. Cisla - nr. 1 - 13; 2 - 22 Str. Ciuleandra - nr. 1 - 13; 2 - 20 Str. Col. Luca Craioveanu - nr. 3 - 49; 2 - 42 Str. Condorului - nr. 1 - 79; 2 - 88 Str. Consecvenței - nr. 1 - 83; 2 - 94 Str. Consumului - nr. 1 - 9; 2 - 18 Str. Contescu Constantin*(D) Drm
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Trei madrigale dramatice", cor mixt (versuri de Tiberiu Utan), p.a. 30 aprilie 1981, Iași, Corul Direcției Regionale C.F.R., dirijor Nicolae Gască • "Tare sunt ocupată", cor pe voci egale (versuri de Ana Blandiana) p.a. 1981, București, Camerata Infantis, dirijor Nicolae Bică • "Ciuleandra", variațiuni pentru soprană și cor mixt (versuri populare), p.a.13 aprilie 1981 Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Moldova", imn, cor mixt (versuri de C. Vărășcanu), 1982 • "Floare albastră", madrigal, cor mixt (versuri de Mihai Eminescu) p.a. 17 iunie
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
statură „simfonică” nouă. Modifică mai multe melodii pentru a suna altfel jocul timbrelor, dialogurile între partidele orchestrale, momentele de solo-uri alternate cu cele de ansamblu ("Hora Șapte scări", "Ceasornicul", "Anicuța neichii dragă", "Căruța poștei", "Suita de melodii ardelenești", "Brâul", "Ciuleandra", "Fedeleșul", "Mugur, mugurel"). Susține numeroase turnee în Cehoslovacia, Polonia, URSS, Bulgaria, Ungaria, Turcia, Irak, Siria, Austria, Iugoslavia, China, Anglia, RPD Coreeană, Elveția, Finlanda, Albania, India, Egipt, SUA, Italia, RD Germană, Franța, Belgia etc. La 5 octombrie 1970 la Sala "Pleyel
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]