185 matches
-
află că sentimentul ei de iubire a fost Înăbușit de pasiunea lui dementă. Și care-i morala povestirii? C-am fost un măgar, recunoaște eroul. Masochiștilor care se așteaptă la țepi, decalotări cu mașina de tuns zero, freze perianale supraturate, Ciuleandra, cartea le place pentru că-i enervează. Pentru sadici e incomprehensibilă. Onaniștilor le folosește dacă se-apucă să mîngîie coperta I, unde e pozat un sîn și pubisul subiacent, ras, dar tăcut. Restul de două procente de normali pot folosi opera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de capodopera realistă a lui Liviu Rebreanu - "Ion" (1920), nu dăduse totuși în acest al treilea deceniu al secolului, prea multe titluri de referință. Liviu Rebreanu va continua cu remarcabila "Pădurea spânzuraților" (1922), cu "Adam și Eva" (1925) și cu "Ciuleandra" (1927). Mihail Sadoveanu realizează prin romanul său "Zodia Cancerului sau Vremea DucăiVodă" (1929), una dintre valoroasele sale opere de inspirație istorică. Ionel Teodoreanu își va inaugura în 1925 ciclul "Medelenilor", iar Mateiu Caragiale va publica în 1929 capodopera sa "Craii
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
într-un fel, de capodopera realistă a lui Rebreanu, „Ion", 1920, nu dăduse totuși, în al treilea deceniu al secolului, prea multe titluri de referință. Liviu Rebreanu va continua cu "Pădurea spânzuraților", 1922, apoi cu „Adam și Eva", 1925, și „Ciuleandra" în 1927. Mihail Sadoveanu va realiza prin „Zodia Cancerului 38 sau vremea Ducăi-Vodă" una din valoroasele opere de inspirație istorică, Ionel Teodoreanu își va inaugura în 1925 ciclul "Medelenilor", iar Mateiu Caragiale va publica în 1929 capodopera sa "Craii de
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
cu aceea obiectiv-psihologică, proza bazată pe fantasticul folcloric cu aceea ermetică. Tema morții, laitmotiv obsedant, tratată în maniera eposului popular, are semnificații explorate nuanțat în nuvela Țiganca albă, care dă și titlul unei cuprinzătoare antologii din 1968. Ca și în Ciuleandra lui Liviu Rebreanu, narațiunea constă în rememorarea unei crime de către ucigaș. Însă accentul nu cade pe latura instinctuală a personajului, ci pe noianul de gânduri ale acestuia în așteptarea morții. Parabola vieții ca meditație și așteptare înfrigurată a morții capătă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
deschise de presiunea modernismului și a noilor teorii din epocă privind romanul și tehnicile lui. Mai puțin verosimilă este încercarea de a produce o repoziționare axiologică a cărților lui Rebreanu. Astfel, criticul propune pentru raftul întâi Ion, Pădurea spânzuraților și Ciuleandra, pentru raftul al doilea Adam și Eva, Răscoala și Gorila, iar pentru raftul al treilea Crăișorul Horia, Jar și Amândoi. Semnificativă rămâne, oricum, deschiderea metodologică față de teorii precum psihocritica lui Charles Mauron. S. va comprima ulterior textul într-o micromonografie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
Caragiale, și anume în nuvelele Păcat, În vreme de război, O făclie de Paști și în drama Năpasta. Frecvent în proza de la „Contemporanul” (Sofia Nădejde, C. Mille ș.a.), n. poate fi regăsit mai târziu la Liviu Rebreanu, în romanele Ion, Ciuleandra, Răscoala și în unele nuvele. De altfel, de n. țin proza și teatrul periferiei, aflate în plină expansiune la începutul secolului al XX-lea și în perioada interbelică, prin autori ca V. Demetrius, Al. Cazaban, I.A. Bassarabescu, N. Dunăreanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]
-
marilor creații spre a le descoperi identitatea ascunsă. Astfel, sub pojghița textuală de realism tip secolul al XIX-lea, se relevă la Mihail Sadoveanu mijloacele narației arhaice, mitice, capodoperele lui Liviu Rebreanu (în rândul cărora criticul ține să înscrie și Ciuleandra) sunt abordate psihanalitic, în opera lui Tudor Arghezi se distinge complementaritatea „tensionatului” și a „mântuitului”, văzuți - discutabil - nu sincron, ci ca două vârste succesive. Folosind eseistic strategii naratologice moderne și îndeosebi schema tipologică a lui Northrop Frye, adaptată, G. încearcă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
prelungită. În perioada interbelică L˜. a semnat cele mai multe studii și articole consacrate în presa poloneză literaturii române și interferențelor ei cu cea polonă. A tradus și publicat, la scurtă vreme după apariția lor în România, Pădurea spânzuraților (1931), Ion (1932), Ciuleandra (1937-1938) de Liviu Rebreanu, Întunecare (1933) și fragmente din Omul din vis (1938) de Cezar Petrescu, precum și Omul cu mârțoaga de G. Ciprian, versiune rămasă în manuscris. Este autorul unor lucrări privitoare la relațiile polono-române, între care o carte de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
Wspólczesna powieșć rumunska, Cracovia, 1933; Polska w kulturze rumunskiei, Varșovia, 1937; Pologne et Roumanie. Aux confins des deux peuples et des deux langues, Paris-Varșovia- Cracovia, 1938. Traduceri: Liviu Rebreanu, Las Wisielców [Pădurea spânzuraților], Cracovia, 1931, Ion, I-II, Cracovia, 1932, Ciuleandra, „Na szerokim șwiecie”, 1937, 36-52, 1938, 1-4; Cezar Petrescu, Ciemnoșć [Întunecare], Cracovia, 1933, Czlowiek widziany we șnić [Omul din vis], „Na szerokim șwiecie”, 1938, 5-11. Repere bibliografice: W. B., Stanislaw Lukasik, în Wyrok na Universytet Jagielloñski 6 Listopada, 1939, Cracovia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
ca o izbăvire de chinurile sale de om mic. Cazul lui Bologa e complicat cu elemente ereditare, transpus într-un limbaj de un misticism profetic, cu o puternică sentențiozitate ibseniană, ceea ce mărește impresia de obscuritate cazuistică. Cu aceleași intenții psihologice, Ciuleandra e o nuvelă onorabilă, rece, urmărind izbucnirea fatală a nebuniei la ultimul exemplar al unei familii aristocratice. O paralelă cu cazul Lantier din La bête humaine de Zola se poate face. Cu Adam și Eva Liviu Rebreanu a încercat un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]