56 matches
-
munte, necunoscutul ocolește fiordul, frumusețea sălbatecă a ierbii; de sare e tăcerea închisă în faldurile umede de dorință ale scoicii, violentă este doar clipa contrarie, hymnul este în ciocul păsării, în versurile de cristal se reflectă stelele, culegi curcubeul, Belladonna, Ciumăfaia, partea vie a ființei de partea miraculoasă. În nemișcare se petrece timpul, în iris, în oglinda în care nu se mai reflectă decît valul. Sîmburele este amar de dulce, colțul de stîncă e ca o stea la roata Carului Mare
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
Gherla, Băița, Hășdate, Silivaș Comuna Aluniș Sate: Aluniș, Corneni, Ghirolt, Pruneni, Vale Comuna Apahida Sate: Apahida, Bodrog, Corpadea, Câmpenești, Dezmir, Pata, Sub Coastă, Sânnicoară Comuna Așchileu Sate: Așchileu Mare, Așchileu Mic, Cristorel, Dorna, Fodora Comuna Borșa Sate: Borșa, Borșa-Crestaia, Borșa-Cătun, Ciumăfaia, Giula Comuna Chinteni Sate: Chinteni, Deușu, Feiurdeni, Măcicașu, Pădureni, Satu Lung, Sânmărtin, Sălișiea Veche, Vechea Comuna Cornești Sate: Cornești, Bârlea, Igriția, Lujerdiu, Morău, Stoiana, Tiocu de Jos, Tiocu de Sus, Tioltiur Comuna Dăbâca Sate: Dăbâca, Luna de Jos, Pâglișa Comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Borșa (în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Borșa (reședința), Borșa-Cătun, Borșa-Crestaia, Ciumăfaia și Giula. Comună Borșa este situată în zona Dealurilor Clujului, pe râul Borșa și se întinde pe o suprafață de 61 km, având o populație de pește 1.500 de locuitori, dispuși în satul reședința de comună Borșa și satele
Comuna Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/299571_a_300900]
-
Giula. Comună Borșa este situată în zona Dealurilor Clujului, pe râul Borșa și se întinde pe o suprafață de 61 km, având o populație de pește 1.500 de locuitori, dispuși în satul reședința de comună Borșa și satele Borșa-Crestaia, Ciumăfaia și Giula. Teritoriul comunei Borșa face parte din unitatea geomorfologica a Podișului Someșan, subunitatea dealurilor Clujului și a Borșei. Limitele ei se încadrează în bazinul hidrografic al pârâului Borșa, afluent stâng al Someșului Mic. Limită nordică o formează cumpănă de
Comuna Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/299571_a_300900]
-
Borșa prezintă caractere de tranziție din punct de vedere al reliefului, dar și din punct de vedere al celorlalte condiții naturale. În relief, această tranziție se pune în evidență prin dispariția treptată a caracterelor de platformă structural-erozive, pe masura ce înaintează dinspre Ciumăfaia spre Borșa și, în continuare, spre Răscruci. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Borșa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86%). Principalele minorități sunt
Comuna Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/299571_a_300900]
-
Podișul Atmagea și Visterna întâlnim pirul turița cosaci. Vegetația ruderala e prezenta în localiltatile rurale, de-a lungul drumurilor, în izlazuri și pe locurile unde staționează animalele domestice. În spațiul asezaeilor rurale, se întâlnesc frecvent plante spinoase, holera, ghimpele, spinul, ciumăfaia, măselarița. De-a lungul drumurilor și islazurilor cresc: troscatul, coada șoricelului, obsiga, traista ciobanului. Lumea faunistica a acestui sector e variată având în vedere existența atât a spațiilor deschise, cât mai ales a celor mai extinse păduri din Dobrogea. Căpriorul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
a produce intoxicații, iritatarea ochilor și a căilor respiratorii. Acetilcolina în exces favorizează transmiterea rapidă a impulsurilor nervoase. Tratamentul este dificil. În caz de intoxicație se pot folosi tablete de „Oxim” sau injecții cu atropina (care actioneaza că hioscina din ciumăfaie). Pentru decontaminare se folosesc substanțe oxidante (Chlorkalk sau hipochlorit de calciu) precum și soluții alcaline de carbonat de sodiu.
Sarin () [Corola-website/Science/310842_a_312171]
-
este un gen de plante din familia Solanaceae, ordinul Solanales. Denumirea populară este cea de ciumăfaie. Genul "" este o ramură a familiei Solanaceae și se compune din aproximativ 25 de specii, toate fiind extrem de otrăvitoare. "Datura" este o specie anuală, cu aspect cornos care poate atinge o înălțime de 0,5-1,2 m. Utilizarea tradițională a
Datura () [Corola-website/Science/303488_a_304817]
-
medicală. Ca plante alimentare se cultivă : cartoful (tuberculi), pătlăgelele vinete (fructe), pătlăgelele roșii (fructe), ardeiul (fructe). Ca plante industriale pentru frunze: tutunul, mahorca. Întrebuințările medicinale se bazează pe alcaloizii pe care îi conțin: atropina, hiosciamina, scopolamina ș.a. în mătrăgună, măsălariță, ciumăfaie, mutulică; nicotina în tutun, capsicina în ardei: din părțile verzi ale cartofului se extrage solanina. Mult apreciate ca plante ornamentale sunt: petunia hibridă, tutunul de pădure ("Nicotiana silvestris"), regina nopții. Solanaceele sunt plante cu rădăcină pivotantă și tulpină ramificată. Frunzele
Solanacee () [Corola-website/Science/303426_a_304755]
-
scumpă” (colilia) și cânechioara. Specifice pentru lunca Oltului sunt: macul, iarba lui tati ("Pulmonaria augustifolia"), codâia, lintița, inărița, crinul de baltă (stânjenelul galben), rogozul, trestia și papura. Pe marginea drumului, la adăpostul gardurilor și prin locurile virane, cresc: scaiul, troscățelul, ciumăfaia, laurul, bozul, păpălăul, măselarița, cucuta, limba oii și „lugerul” ("Rumex acetosa"), ale cărui frunze sunt căutate de copii, pentru gustul lor acrișor. "Prin grădinuțe", racovicencele cultivă cu pricepere flori ca: trandafiri, panseluțe, coprine(narcise), garoafe, crini, ruji(gherghine), regina nopții
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
comitatul Solnocul Interior, azi în județul Cluj. Părinții săi erau nobili români Andrei Bob din Copalnic-Mănăștur și Candida Timandi. Primele cursuri școlare le-a făcut sub îndrumarea învățătorului reformat comunal, apoi a studiat la Ocna Dej, la Jula și la Ciumăfaia. La vârsta de 11 ani a trecut la iezuiții din Cluj. De la Cluj a plecat la Blaj, fiind novice-monah. La Blaj l-a avut profesor de gramatică pe Petru Iacob. Întrucât regulile călugărești cerute de Atanasie Rednic erau prea aspre
Ioan Bob () [Corola-website/Science/303694_a_305023]
-
Sus) • (Cristian) • (Criț) • (Crizbav) • (Cuciulata) • (Dacia) • (Fântână) • (Felmer) • (Fișer) • (Hălmeag) • (Hoghiz) • (Homorod) • (Jibert) • (Lovnic) • (Mateiaș) • (Măieruș) • (Meșendorf) • (Ormeniș) • (Racoș) • (Râșnov) • (Rotbav) • (Vulcan) • (Aghireșu) • (Aiton) • (Apahida) • (Aruncuta) (Băgară) • (Băită) • (Boian) (Bont) • (Buza) • (Căianu) • (Călărași) • (Căprioara) • (Câmpia Turzii) • (Ceanu Mic) • (Cheia) • (Chinteni) • (Cluj-Napoca) • (Ciumăfaia) • (Ciurila) • (Cluj-Napoca) • (Copăceni) • (Cubleșu Someșan) • (Deușu) • (Dezmir) • (Feldioara) • (Florești) • (Gârbău) • (Gheorgheni) • (Gligorești) • (Iacobeni) • (Iară) • (Izvoru Crișului) • (Jucu de Sus) • (Livadă) • (Luna de Jos) • (Mărtinești) • (Mera) • (Micești) • (Mihai Viteazu) • (Moldovenești) • (Mureșenii de Câmpie) • (Pădurenii) • (Pălatca) • (Pețea) • (Petreștii de Jos) • (Pintic) • (Pruniș
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
Bacillus cereus Fr., Bacillus mycoides Flugge și mai ales ciuperca Beauveria brassiana Vuill. (la larve, pupe și adulți). Plante atacate și mod de dăunare Gândacul din Colorado este un dăunător specific plantelor din familia Solanaceae, atacând specii spontane și cultivate :ciumăfaia, zârna, măselarița, mătrăguna, tomatele, pătlăgelele vinete etc., producând pagubele cele mai mari la cartof. Adulții rod frunzele sub formă de perforații neregulate. În unii ani, adulții care apar în vară, când nu mai găsesc plante verzi pentru hrană, atacă tuberculii
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
a strămoșilor noștri și, poate, izbutim să desprindem anumite valori spirituale Înapoia vrăjitorilor și a leacurilor băbești. Medicina populară face parte dintr un Întreg, dintr-o viziune armonioasă.” Medicina populară românească cunoaște diverse plante ce conțin substanțe tropice și psihotrope: ciumăfaia, macul, omagul, talpa gâștei, cucuta. Unele din ele Își au folosința din trecutul cel mai Îndepărtat, consemnate fiind În unele lucrări ale scriitorilor antici. Altora li s-au descoperit veleități medicale de tratare a diferitelor boli, iar unele sunt folosite
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
speciile ruderale ce supraviețuiesc pe marginea drumurilor și pe locuri virane, amintim: holera (Xanthium spinosum) folosită ca medicament în bolile prostatei, scaietele (Cirsium lanceolatum), scaiul vânăt (Eryngium planum), brusturele (Arctium lappa), potbalul (Tussilago farfara), scaiul galben (Centaurea solitialis), laurul sau ciumăfaia (Datura stramonium) una dintre cele mai otrăvitoare plante, măselarița (Hyascyamus niger) la fel de otrăvitoare, pelinul (Artemisa obsinthium), cântat în cântecele populare și folosit ca plantă medicinală în afecțiunile stomacului și ale ficatului, mușețelul (Matricaria chamomilla), levanda și salvia (Salvia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
năut, soia, mazăre, bob, trifoi, cartof, tutun, tomate, ardei, țelină, morcov și pătrunjel. În cursul vegetației răspândirea virusului este asigurată de aproximativ 13 specii de afide. De la un an la altul, virusul poate fi transmis și prin sămânță la lobodă, ciumăfaie, zârnă și căldărușa popii. Pe parcursul anului atacul virusului crește progresiv de la 1-2 % până la 55 % sau chiar mai mult. În lanurile mai vechi, procentul de atac crește de la 5 % în primul an, la 40-70 și chiar 80 % în anul III. Prevenire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
aspersiune este contraindicată în serele sau tarlalele unde s-au semnalat infecții primare. Cercul de plante gazdă al bacteriei este foarte larg, ea parazitând în afară de tomate și ardei, numeroase specii de plante ca : zârna, tutunul, ridichia, cătina, măselarița, păpălau și ciumăfaia. Prevenire și combatere. Întrucât bacterioza se răspândește prin sămânța infectată, se recomandă folosirea de sămânță ce provine din lanuri sănătoase sau sămânță tratată prin cufundare timp de 10 minute în apă caldă la 60șC sau 5 minute în soluție de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de pe resturile vegetale și prin semințele provenite din fructele parțial atacate (fig.103-c). Ciuperca se poate răspândi cu ușurință în terenurile bogate în humus, cele îngrășate excesiv, în solurile cu lipsă de magneziu și pe diferite plante: cartof, vinete, măselariță, ciumăfaie, mătrăgună. Prevenire și combatere. Tomatele se vor planta în soluri îngrășate echilibrat, fără lipsă de magneziu, curate de buruieni. Solul serelor și solariilor va fi în prealabil dezinfectat termic sau chimic. Măsurile de igienă culturale obligatorii ca: strângerea și arderea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ai căzut, ce ai pățit la cap? întreabă speriată Maria. Fără să aștepte răspunsul, dă fuga în casă, caută un cearșaf mai vechi, dar spălat de curând și-l rupe în fâșii, apoi aleargă spre grădină, rupe câteva frunze de ciumăfaie și se întoarce la Costache care, ajutat de Emilia și Gheorghiță, coborâse din căruță și s-a întins, pe partea dreaptă, pe prispa casei. Emilia, speriată când a văzut rana de la capul lui taică-su, fugi, cu ochii în lacrimi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
văzut rana de la capul lui taică-su, fugi, cu ochii în lacrimi spre bucătărie și aduse un vas cu apă caldă ca să spele rana ce sângera. împreună cu mamă-sa curăță cu grijă rana, apoi freacă între degete câteva frunze de ciumăfaie și le așează cu grijă peste rana sângerândă. Lacrimile îi curgeau pe obraji auzind gemetele de durere scoase de Costache, totuși nu se pierdu cu firea și o ajută pe maică-sa să înfășoare capul rănit cu fâșia de pânză
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de peștele frumos ce-l căpătase. * Când ajunse acasă, fiu-său Gheorghe o întrebă direct de ce taică-su are atâtea julituri pe mâini și pe picioare; − Spune-mi și mie ce-a pățit, că-l văd că se oblojește cu ciumăfaie și tot felul de cârpe. I-ai făcut matale ceva? o iscodește Gheorghe, care știa el din alte dăți că din când în când se iscă cîte o încăierare între cei doi soți, din care nu întotdeauna bărbatul ieșea învingător
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
picioarele și pe bucă, încât a fost nevoie să-i scoată pantalonii și-l înveli cu un cearșaf. Pune apă la încălzit într-un vas mare, îi spală rănile și le unge cu niște alifie peste care pune frunze de ciumăfaie și-l bandajează cum poate mai bine . Maricica vine și ea în casă, mamă-sa îi povestește întâmplarea cu buhaiul dar fata se uită mirată, cum poate să capete așa răni de la o căzătură într-o groapă, chiar dacă fugea după
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
deci o protecție a semințelor, iar asta a fost asigurată de fruct. Că protecția e scopul urmărit de plantă o dovedește o mulțime de fructe ce nu’ s bune decât de recipient ce ferește semințele de tentația Încolțirii, precum la ciumăfaie; sau fructele gramineelor, reduse doar la un Înveliș imperceptibil a ceea ce se numește grăunte, dar care asigură o foarte bună izolare, Încât În multe cazuri e nevoie de scarificare, distrugerea acestui Înveliș. Ceea ce numim Îndeobște fructe conțin substanțe și chiar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
plante strânse și păstrate de leacă erau mierea ursului, coada șoricelului, codelnița, floarea Paștelui, tămâia Maicii Domnului; altele, care conțineau otrăvuri - barba ursului, cucuta, capul șarpelui, mătrăguna (Bela Dona - care dilată pupila ochilor, folosită la țară în alte scopuri), măsălarița, ciumăfaia erau folosite cu precauție, cu asistența unei „babe doftoroaia”. Altele erau mai blânde, culese în mijlocul verii: cicoarea, cimbrișorul, osul viu, drobița, spânățul, izma, sulfina, iarba Sfântului Ioan, mușețelul și pojarnița. Preparatele din aceste plante - iruri, infuzii, ceaiuri, tincturi, legături, creme
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vânau și jupuiau reptilele, vânzându-le apoi fabricii. Uneori săreau calul și se vânau între ei. Apoi furtunile de nisip din 1931 au dus la închiderea autostrăzii U.S. 1 pentru șase luni, iar reptilele au înnebunit după ce-au mâncat ciumăfaie, s-au târât până în oraș, invadând strada principală din Lizard Ridge, și au murit acolo, stropșite de mașini sau ucise de oameni. Indiferent de caz, pielea lor era mult prea sfârtecată pentru ca să mai poată cineva face vreun sfanț din ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]