168 matches
-
de „marea plimbare” în spațiul mitologiilor consacrate (Troia, Ahile, Aiax, William Blake, Shakespeare etc.) sau personale. Iată modalitatea în care un mit acreditat virează într-unul personal: „William Blake a fost un om bolnav, / Nebun, lovit de streche și turbare, / Ciumat, lepros și-n țeastă cu-o tumoare / De ne-nțeles, cu bube pe picioare, / În sânge-având cristale mari de sare, / Ochiul uscat și spatele jilav / [...] / William Blake o dată s-a trezit / De dimineață cu un sloi de gheață, / Cu grijă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289633_a_290962]
-
dar poetul e retras, nu frecventează cârciumile culturale, nu mai scrie sau poate scrie, dar nu mai publică, iar când are câte o treabă la Casa Presei Libere umblă grăbit, acum îl vezi și nu e. Are un aer de ciumat, deși numărul celor care-l recunosc e tot mai redus. La drept vorbind, omul nu e un caz. Lumea are prea multe griji, ca să se mai gândească la ale lui. Și apoi, la câți poeți care au scris din belșug
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
toți ceilalți. Toți ceilalți se numeau Vasile Gheorghe, Ion Vasile, Ion Costică, Vasile Costică sau Gheorghe Ion, numai pe el îl chema Brăduț Olimpiu Brătianu. Dar în ultima bancă din clasă, separat de ceilalți printr-o bancă goală, ca un ciumat, Brăduț n-a fost trimis din cauza numelui, ci pentru că era fiu de fost cârciumar. „Stai cuminte acolo - i-a zis în șoaptă tovarășul Costică Vasilescu -, și ai să vezi c-o să fie bine.“ Iar Brăduț a priceput pe loc ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Gheorghe, fapt care făcea ca fiecare propoziție pe care o rostea să conteze ca un verdict al întregii clase muncitoare, aliată cu țărănimea săracă, nu doar al proletariatului din cartier. Un an mai târziu, Brăduț a fost mutat împreună cu alți ciumați în nou-înființata clasă a II-a D. Îți dădeai seama imediat că era ceva dubios cu a II-a D, după numele de familie ale copiilor. Semănau cu acelea ale dușmanilor poporului, judecați sumar și trimiși în pușcării, de care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ședințe a sindicatului a devenit atelier de proiectare, iar nișa în care se găsea de-o veșnicie bustul de ipsos al bolșevicului a rămas goală. Fără statuie și fără soclul înfășat în pânză roșie, nișa avea ceva dintr-un loc ciumat. Nu numai că nimeni nu cuteza să-și apropie biroul de ea, dar nici femeia de serviciu nu se grăbea să-și ascundă acolo gălețile. Era ca și cum toți gândeau că Stalin nu era mort de-a binelea, că era numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
piele nedubită, a brânză iute, a curechi murat..., nu mirosea a nimic din toate acestea, dar mirosea a toate acestea la un loc... Trebuie să recunosc nasului meu Însă gloria de a fi Înfruntat cu un adevărat eroism această duhoare ciumată, fără ca totuși să se strâmbe câtuși de puțin” <endnote id="(439, p. 82)"/>. În 1910, Henri Stahl Îl invocă pe primarul ultraantisemit al Vienei, Karl Lueger (1897-1910), fiind, chipurile, excedat de putoarea și de murdăria din cartierul evreiesc al Bucureștiului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
necurați oameni, dar Îndată ce intrarăm În casa lor, furăm nevoiți a ieși, atât era aerul de stricat ; hotărârăm să dormim În trăsură” (Dimitrie Bolintineanu, Călătorii, vol. I, Editura Minerva, București, 1915 ; apud 276, p. 122). Tot „clasica murdărie” și „duhoarea ciumată” sunt semnele distinctive ale unei cârciumi evreiești Într-un text hiperbolic scris de Calistrat Hogaș la Începutul secolului XX : „Când pășirăm pragul [crâșmei lui Avrum], o duhoare alcătuită din toate miresmele pământului Îmi străbătu până-n creieri : nu te pricepeai dacă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai intransigenți ai naționalismului din Europa de Est, dar și din Franța, Belgia, Norvegia, Italia, au devenit avocații aservirii naționale. Acești naționaliști exacerbați deveniseră agenții cei mai neașteptați ai supunerii țării lor imperialismului nazist german. În 1945, toți erau percepuți ca niște ciumați. Remarci finale Trebuie să considerăm recrutarea parlamentarilor pe două generații. Într-adevăr, majoritatea lor erau fiii a trei categorii profesionale: fii de moșieri, care au obținut titlul de avocat, fii de învățători care au devenit în număr mare profesori de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
Gării de Nord, intră în Café de la Paix, pomenește de Jul. Giurgea, Constantin Almăjan, Simion Stolnicu, Stoian Gh. Tudor. De aceeași factură, dar alegoric în chip tendențios, forțat, este Împăratul Nix. Personajului titular, un despot sângeros, războinic, i se aduce un visător „ciumat” (altfel spus, un spirit nonconformist), de care se îndrăgostește împărăteasa. Ea își ucide soțul și se mărită cu Manuel, căruia îi dă și coroana imperială. Oripilată, după aceea, de ideile lui pacifiste, îl detronează și îl aruncă în temniță. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
Atacurile lor deveniseră tot mai repetate și tot mai violente. Ar fi trebuit să ne mutăm. Dar unde? Cu chiu cu vai, moș Danilov ne găsise cocioaba asta afurisită. Eram mulți copii; nu ne primea nimeni în gazdă; parcă eram ciumați. Copiii sunt florile pământului? Mai degrabă blestemul pământului! Așa că ne-am pregătit de război. În curte era o fântână, iar alături un butoi de tablă ceva mai groasă căruia proprietarul i-a scos unul dintre funduri, fiind folosit doar la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
făcut un lăcaș al lor, purtându-și clopotul la gât, să se ferească oamenii de dânșii, și acolo ar fi murit de mizerie și de răutatea pe care o produce mizeria în sufletele nenorocite. Acum nu mai sunt leproși, nici ciumați. Ar fi fost potrivite, în aceste locuri, niște spânzurători pentru tâlhari și ucigași, dar acum nu se mai practică spânzurarea. Așa că nu se poate da nici o întrebuințare acestui pământ sterp, care nici măcar nu a fost revendicat de nimeni. Ziua, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
gură”. Făcând aceasta, închipuirea îi dispăru și, odată cu ea, și durerea de mână. 84. Dar când se întoarse la Colegiul Sfânta Barbara unde locuia și unde, în vremea aceea, asculta prelegerile, cei din colegiu, care știau că intrase în casa ciumată, fugeau de el și nu voiră să-l lase să intre. Astfel fu silit să stea câteva zile pe drumuri. Se obișnuia la Paris ca studenții de la Arte din anul trei, pentru a primi bacalaureatul, „să ia o piatră”1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
spitalul de aici,venitul pârcălăbiei din Soroca. - Anul 7269 (1761) a adus în Iași pericolul ciumei. Așa se face că Ioan Theodor Calimah a înființat la schitul din Codrul Iașului (cunoscut sub numele de Schitul lui Tărâță) un spital de ciumați odată cu stabilirea veniturilor mănăstirii și Spitalului Sfântul Spiridon. Aceste venituri proveneau din vânzarea vinului, cherestelei, lemnului de foc și „câte doauă parale de bucata de her ce să sfarmă în târgul Iașilor și în târgul Galaților...să să dea câți
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
creștinilor s-au făcut de piatră, dând și domnul ceia ce mai trebuia pentru a ei săvârșire”. Când ciuma a început să bântuie pe meleagurile Iașilor (1761 n.n.), Ioan Teodor Calimachi voievod a rânduit ca aici să fie lazaret pentru ciumați. Se știe că Gheorghe Tărâță, epitrop al Spiridoniei, a lăsat schitului toată averea sa și de atunci îi poartă numele, iar în 1936 O. Bichiu a zidit pridvorul bisericii. Catapeteasma a fost făcută din nou în 1913, pe când era stareț
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
f.a.; Franz Herczeg, Când femeile se plictisesc, București, f.a.; Ejnar Mikkelsen, Demonul ghețarilor polari, București, f.a.; V. I. Nemirovici-Dancenko, Ocnașul, București, f.a.; Gabriele Reuter, Femeia cu picioare de capră, București, f.a.; Ferdinand von Saar, Sălbateca, București, f.a.; Charlot Strasser, Corabia ciumată, pref. trad., București, f.a.; Paul Verlaine, Închisorile mele, București, f.a.; Charles de Coster, Legenda și întâmplările vitejești, vesele și glorioase ale lui Ulenspiegel și Lame Goedzak în ținuturile Flandrei și aiurea, București, 1947; Aleko Konstantinov, Bai Ganiu, pref. Simion Rusachiev
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
și în aceeași revistă unde l-am angajat și i-am dat spațiul critic cel mai prestigios.Ă Lucian Raicu!... L-am iubit pe acest om și am suferit când, ani în șir, în acei ani în care eram un „ciumat politic”, el se prefăcea a nu mă mai cunoaște, treceam uneori pe stradă și nu ne salutam! Mai grav, mai dureros pentru scriitorul care eram și care încerca - și cred că reușea! - să dea un sens dizidenței sale și „ieșirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nevoie făcătorii de gazete din Vest, a căror viață n-a fost niciodată zădărnicită de represiune, de aceste furnicături mașinal subversive spre a face mai atractiv sondajul lor de opinie? Bineînțeles că ei știu foarte bine: au existat insule pentru ciumați și leproși, au existat și încă mai există insule-închisori. Nelson Mandela a fost și el deținut pe o insulă, iar Öcalan, liderul PKK, este unicul locuitor al unei insule-închisoare. Dintotdeauna guvernanții s-au slujit de apă ca de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
oastei mongole. Întinderea rapidă a molimei și pierderile în oameni au produs mare supărare lui Gianibek care, pentru a-i constrânge pe îndărătnicii negustori genovezi la o capitulare, a dat ordin ca mașinile de asediu să arunce în interiorul cetății cadavrele ciumaților. Cu toate acestea, cele două puteri maritime, luând măsuri de protecție urgente, au continuat să blocheze coastele de nord ale Mării Negre și să ducă războiul în Caffa până în anul 1347, când venețienii, aflând că genovezii au deschis pe alte căi
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
era îndeajuns de previzibilă: vampiri, un lepros, Jack Spintecătorul, un clovn monstruos, doi asasini cu topoare, cineva care părea doar să se ascundă sub un cearceaf enorm, o mumie jerpelită, câțiva sataniști, apoi un număr de manechine celebre, un țăran ciumat și, așa cum era de așteptat, toți studenții mei erau zombi. Cineva pe care nu l-am recunoscut venise costumat ca Patrick Bateman, ceea ce nu mi s-a părut deloc amuzant și chiar mă agasa; privindu-l pe acest tip înalt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Cu ușile închise autorul lansa o formulă îndelung controversată: ,,Iadul sunt ceilalți”. Filosoful avea să o răstălmăcească și să se explice mai târziu: S-a crezut că am vrut să spun prin aceasta că raportul nostru față de ceilalți este totdeauna ciumat, că ei sunt totdeauna asemănători unui iad. Dar eu doresc să spun că atunci când relațiile față de ceilalți sunt deformate, distruse, celălalt poate fi doar iadul. De ce ? Pentru că ceilalți sunt în fond cel mai important lucru în noi, pentru propria noastră
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
corpul diplomatic și înainte de 1989 și cunoștea atitudinea străinilor față de delegațiile noastre. Ei bine, acum fiecare ne evită. Când încercăm să ne apropiem de câte un grup, imediat se destrăma și rămânem singuri, izolați. Ne evită de parcă am fi fost ciumați. Dacă intram în discuții cu cineva, ne întreba cum l-am ucis pe șeful statului, după ce legi, ce capete de acuzare le au fost impuse, pentru că Ceaușescu a fost o mare personalitate pe plan mondial, aducându-și contribuția la multe
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cu forțele lui dintâi. Dar știa că oamenii în care stătea se uzau repede și că pentru ei o alergare nebună era atât de zăpăcitoare, încât mulți mureau ori se închideau în mănăstiri după aceea. Pe drum, o căruță de ciumați se îndrepta spre Câmpul lui Dudescu. A ajuns la Cotroceni aproape de asfințit. Zoe nu lăsase vorbă la poartă, dar l-a primit, amintindu-și că e trimis de Alecu și, pentru că nu putea s-o convingă, s-a strecurat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
plăcea să lucreze în departamentul de actuariat, cu toate că pentru ceilalți angajați de la ProSure, actuarii nu erau decât o adunătură de tocilari ahtiați după contabilitate, având cam tot atâta personalitate ca o pungă udă de hârtie și părând o gloată de ciumați cu care nimeni nu voia să se amestece. Când i se spuseră toate astea, râse. Le zise că avea să se integreze de minune în firmă. Dar chiar începea să se simtă bine. Munca îi plăcea și se descurca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
hârtie este un pariu existențial liminar, un fel de provocare, nu a morții, cât a Sfârșitului (...) ca probă de Schimbare" (p. 116). Rigurosul Nichita Danilov are păreri tranșante: "în România, cărțile cunosc un circuit medieval, în interiorul cetății. Ca în vremuri ciumate" (p. 129). Deziluzionarea nu-l împiedică pe Petru Romoșan să fie un om de cultură dinamic, a cărui radicalitate discretă se plasează într-o empatică vecinătate cu exasperarea perfect articulată a regretatului Ion Stratan, în legătură cu "emfaza, aroganța, disprețul celor care
Portrete în mișcare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10195_a_11520]
-
țigară în fața clădirii, nu îi mai făcea confesiuni despre prietenul ei, cu care ba se certa, ba se împăca furtunos. Îi zâmbea scurt și își muta privirea imediat în altă parte, de parcă ar fi avut de-a face cu un ciumat." (p. 72) În mod paradoxal, pe cât de subtile și credibile sunt observațiile de tip social, pe atât de neverosimile și artificiale sunt unele aspecte ale amorului dintre Roxana Calinderu și Matei Visarion. Mailurile pe care le schimbă sunt aproape lipsite
L'amour soudain by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8630_a_9955]