176 matches
-
cu strășnicie, în el însuși. De ce oglinda în care se privește este spartă? Pentru că autorul, după cum scriam la început, se simte mutilat, se compară cu ,o pădure arsă", deși îl copleșesc amintirile. Sau ,pete albe" se întind pe memoria lui ciuntită. Să spunem ca în vechile hărți: ,Hinc sunt leones?" (De aici înainte trăiesc lei.) Dimpotrivă. Sunt perioade întregi nesemnificative din existența sa, pe care memoria afectivă a autorului nu le-a înregistrat și pe care s-a așternut, definitiv, uitarea
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
vinovăție - renunțasem la o potențială formare filologică în favoarea mult mai pragmaticei meserii de doctor). Nu am o explicație logică pentru acest fenomen, dar lipsa coerenței mi-a etichetat toate lecturile din acea perioadă. Citeam rar și cu o voluptate ușor ciuntită cărți și reviste de valoare inegală, amestecate într-un talmeș-balmeș care, probabil, avea totuși un efect sedativ asupra îndoielilor și frustrărilor mele. Odată cu stagiatura și o experiență erotică sublimată prin absența expresiei fizice, am redescoperit "România Literară" și apoi, încet
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
de nouăsprezece ani (Harmony Korine). E clar că acest film se vrea o contra-pondere a celor hollywoodiene cu și despre adolescenți, oribil de dulcege. Surprinzător însă e că cele două genuri, aparent opuse, se întâlnesc într-un punct: natura umană ciuntită. Adolescenții hollywoodieni fac greșeli, dar au o morală clară care îi cenzurează; nu sunt niciodată vicioși fără motiv, au scuze. Tinerii hollywoodieni au mereu adulți în preajmă, adulți care adesea îi monitorizează într-un fel sau altul. În lungmetrajul de
Proaspetele delicatese by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12076_a_13401]
-
și premii pur onorifice, ca în cazul de față. La festivitatea de decernare a strîngerii de mînă, Președintele ASPRO, I. B. Lefter a rostit cuvinte amabile, chiar dacă însoțite de un zîmbet chinuit și a citit doar cîteva fraze neutre și ciuntite, din plic, semnate de Adrian Marino, președintele juriului pentru Marele Premiu ASPRO. Iar cei doi laureați au mulțumit civilizat, D-l Gelu Ionescu declarîndu-se chiar "îngerul păzitor" al D-lui Pleșu, așadar solidar cu acesta. Asta se întîmpla sîmbătă. Marți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
să diferențieze filmul de realitate. Mai denotă însă și o maladie din ce în mai puțin răspândită la criticii români, dar preponderentă printre spectatori: uitatul exclusiv la actori și scenariu, faptul că lumea cinematografiei e privită doar printr-o lunetă ciuntită, care reduce filmul la o scenă de teatru, amputându-i calitatea esențială - aceea de mediu (la ora actuală) suprem sincretic.
Extaz și agonie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11546_a_12871]
-
cu ochii trupului înțeleg cele ce se petrec în viață și pe pământ și fac totodată deosebire între lumină și întuneric, între alb și negru, între urât și frumos, între armonios și nearmonios, între măsurat și nemăsurat, între excesiv și ciuntit și la fel deosebesc sunetele de sunt ascuțite sau groase sau plăcute, tot așa se poate spune și de urechile inimii și de ochii sufletului, că le este cu putință să vadă pe Dumnezeu. Da, Dumnezeu este văzut de cei
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
cu ochii trupului înțeleg cele ce se petrec în viață și pe pământ și fac totodată deosebire între lumină și întuneric, între alb și negru, între urât și frumos, între armonios și nearmonios, între măsurat și nemăsurat, între excesiv și ciuntit și la fel deosebesc sunetele de sunt ascuțite sau groase sau plăcute, tot așa se poate spune și de urechile inimii și de ochii sufletului, că le este cu putință să vadă pe Dumnezeu. Da, Dumnezeu este văzut de cei
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
care e imposibil de trăit, un basm spectaculos și tocmai de aceea ireal. Pe când Despre dragoste face mult mai mult, fiindcă amestecă tandrețea, gingășia și grația cu cele mai cotidiene situații cu putință. Nu-ți dă pe tavă niște personaje ciuntite și neplauzibile, cărora le stă capul doar la viața lor sentimentală. Ci te educă să descoperi frumusețea "din mers", să te uiți mai atent în jur pentru că poți fi surprins chiar și de un act banal, cum ar fi vopsirea
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
apare în cafeaua tantei Paulina. Despre el scriu ziarele cînd se duce să "dezlege" osemintele dintre ruine. Este un profet, dar a ajuns prea tîrziu, cînd degetelor Treimii, ridicate a binecuvîntare, li s-a pus deja împotrivă degetul mic și ciuntit. În degetul mic, care-și ia numele latinesc de la obiceiul străbunilor de-a-și desfunda cu el urechile, se adună parcă toată puterea unei (foste) orînduiri cu auzul foarte fin. Și cu mînă, incredibil, foarte ușoară. Cînd crezi că i-ai
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
și să înfrunte o istorie de peste 50 de ani, să o descrie cu lux de amănunte și să-și râdă de exponenții ei, prezentându-i, pe marea lor majoritate, așa cum au fost ei în realitate, așa cum au fost ei schimonosiți, ciuntiți, cu pretenții de oameni cinstiți, corecți și înflăcărați, care se străduiau din răsputeri să se înscrie perfect pe linia directoare trasată de un partid și de un popor sovietic eliberator. Iată deci, că Dan Ghițescu a avut și curaj, dar
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
fiind pe malul Prutului, undeva în Nordul Moldovei. Am venit pe lume când Moldova era întreagă, în sufletul meu ea nu era ruptă în două, iar eu așa am rămas totă viața: port cu mine mereu o Românie întreagă, nu ciuntită. Mai târziu am aflat că eu m-am născut imediat după ce bunicul meu, căruia îi port numele, murise într-o închisoare din cauza unor bătăi crunte după câțiva ani de detenție. Avea sute de prieteni peste Prut, pe care i-a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
autoritățile, pe care le suspectez de cele mai sinistre mișmașuri, nu pot să nu fiu, totuși, indignat, de afirmații precum aceea că "românii din Basarabia sunt hărțuiți deja cu ură la graniță: pentru o vizita de câteva zile în România ciuntită li se pretinde o invitație, garanții și sute de euro, indiferent de statutul lor, studenți, oameni de cultură, chiar și ziariști." Sincer vorbind, unde e hărțuiala? E vorba de niște cerințe cât se poate de limpezi. Și, mai ales, cum
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
deosebită. Mai exista, însă, și un alt motiv. În planurile hitleriste, Timișoara trebuia să devină sediul guvernului fantomă creat de Horia Sima la Viena, cu scopul de a împiedica noul curs al evenimentelor. Iluzoria postură de capitală a unei Românii ciuntite pare să prindă contur pentru Timișoara atunci când, după 95 de ani, un cerc de foc se strânge în jurul orașului. Tancurile germane intră în Chișoda, Giroc, Ronaț, Mehala, Freidorf, Fratelia. Atacul se declanșează din mai multe direcții: Șag-Fratelia, Moșnița-Chișoda, Dumbrăvița-Vii, dar
Agenda2003-48-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281758_a_283087]
-
deosebită. Mai exista, însă, și un alt motiv. În planurile hitleriste, Timișoara trebuia să devină sediul guvernului fantomă creat de Horia Sima la Viena, cu scopul de a împiedica noul curs al evenimentelor. Iluzoria postură de capitală a unei Românii ciuntite pare să prindă contur pentru Timișoara atunci când, după 95 de ani, un cerc de foc se strânge în jurul orașului. Tancurile germane intră în Chișoda, Giroc, Ronaț, Mehala, Freidorf, Fratelia. Atacul se declanșează din mai multe direcții: Șag-Fratelia, Moșnița-Chișoda, Dumbrăvița-Vii, dar
Agenda2003-49-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281784_a_283113]
-
realitatea și-o joacă la loto. „Pe bune/pe invers“, o poveste autobiografică relatată în cheie postmodernă, vorbește despre ce vorbim fiecare în fiecare zi. Adrian Șchiop: Pe bune/pe invers. Editura Polirom, Iași, 2004. Preț: 139 000 lei. India ciuntită Romanul începe cu povestea Șeherezadei din „O mie și una de nopți“, văzută în cheie modernă. Rolurile se inversează: naratorul este un bărbat, iar ascultătoarea este o femeie ce nu reprezintă în nici un caz sursa primejdiei, ci, posibil, speranța salvării
Agenda2004-21-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282460_a_283789]
-
Cristian Teodorescu Tîrîș, grăpiș, ce a mai rămas din Legea lui Ticu Dumitrescu se apropie de votul final și în Camera Deputaților. Ciuntita, știrba și mai inofensiva decît un cîine împăiat, această lege a provocat se pare multe insomnii în prima ei varianta. Recroită mai întîi în Senat, ea a fost luată la descusut și în Cameră, că nu care cumva să-i
Rămăsitele Legii lui Ticu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17902_a_19227]
-
În anul 2006 s-a reintrodus în Codul Penal pedeapsa pentru insultă adusă autorităților. Cei care au impus aceste măsuri nu au ținut cont de insulta autorităților adusă celor subnutriți, condamnați să plătească taxe și impozite din pensia mică și ciuntită. Prognosticul sinuciderilor este alarmant. Dacă în 2005 s-au înregistrat 2913 cazuri de suicid, în acest an se pare că cifra va fi triplată. Pe fondul acestui tablou sumbru, nu poate fi uitată sârba în căruța fericirii, a celor doi
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
pledoaria că autorul își bizuie afirmația pe indiscutabile probe documentare. A avut de ales între a tăia acele cîteva rînduri sau a i se respinge manuscrisul de la viză. Să mai spun că a tăiat acel pasaj și cartea a apărut ciuntită? Citind, acum, ediția d-nei Nina Cionca cuprinzînd corespondența lui Iraclie Porumbescu, tatăl lui Ciprian, am verificat, încă o dată, adevărul spuselor de acum două decenii și mai bine. Într-adevăr, Iraclie Porumbescu, chiar el, recunoaște originea sa poloneză, numele său fiind
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
deces de ultimă oră, indiferent al carui concept ori curent pînă mai ieri socotit important. În literatura, astăzi, epicul e surghiunit în zonele triviale, în melodrama, român de consum, sau, dacă apare, e minat din interior de o voce parodica, ciuntit, sabotat sistematic. Nu (mai) poate miră pe nimeni, așadar, că apare un studiu de neurobiologie în care autorul susține că trebuie să concepem personalitatea umană sau chiar structura creierului în termenii unei povești. Dar cred că poate miră, provoca neîncredere
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
uiți la cărțile traduse, dar textul acestora nu are nimic de-a face cu originalul, tocmai pentru că este un text tradus. Acesta își urmează propria sa cale și se impune mereu asupra originalului. O carte tradusă este ca un cadavru ciuntit, o fostă persoană peste care a trecut un camion. Oricât ați încerca să repuneți apoi în vechea ordine rămășițele, va fi în zadar.” Ce-i drept, Bernhard este arhicunoscut pentru exagerările sale enorme și pentru ironia extrem de sarcastică, așa că putem
Arta traducerii by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2399_a_3724]
-
cadrelor armatei a adus fior de emoție în fiecare dintre noi, fie trăind aievea ori indirect, am conștientizat legământul lor infint, față de țară, sacrificiul suprem. Îi iubim și-i veneram. Dar când își servesc patria și se întorc cu sănătatea ciuntita cum recaționăm? Poate unii dintre noi ne regăsim în cele ce urmeaza mai jos. Autor: Daniela Tontsch Cristian Roșu are 45 de ani și este diagnosticat seropozitiv HIV. În anul 1995 era subofițer al Armatei Române, într-un batalion cu
Drama unui soldat român din teatrele de operațiuni, îmbolnăvit de malarie și HIV () [Corola-journal/Journalistic/21809_a_23134]
-
omului. în schimb, grădina franțuzească apare ca mărginire a libertății. în poezia Prinz Rokoko din 1854, copacii tunși nu mai pot visa pădurea: "Prinț Rococo, ți-ai despărțit / în cerc de-alei grădina toată / iar pomii ți i-ai tuns ciuntit / spre-a nu visa păduri vreodată". Izvoarele devin făpturi captive, păsările locului au fost înlocuite de un papagal vorbitor care strigă: "Vivat Prinz Rokoko!" Poezia se încheie cu avertismentul: "lasă pădurile neatinse"! Nefolosit în sens strict istoric, termenul "rococo" e
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
lampei", nu cântă Beethoven la pian și nici nu scrie versuri în stilul lui Victor Hugo. în schimb, Agăpița "iubește frumusețile naturei", și, "privindu-și florile, citește pe Émile a lui Rousseau". în primul paragraf din Émile, Rousseau numea copacul ciuntit după gustul proprietarului său o jignire adusă de om operei lui Dumnezeu, susținând dezvoltarea firească a plantei, cu lipsa-i de simetrie. Nu e de mirare că și demoazela Agăpița sfârșește prin a ceda sentimentelor ce o îndeamnă spre un
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
și hip-hopul m-a făcut să îmi chestionez poetica. Am înțeles că greu pot concura cu oamenii ăștia care scandează, în versuri lungi și dezgolite de melodie, mesaje cît vor ei de complexe; în timp ce eu sînt constrîns la versuri scurte, ciuntite, gîndite predominant melodic. Și atunci am început să negociez cu Sarmalele: hai să facem și cîntece cu versuri mai lungi... hai să ne avîntăm spre forme de rap-rock sau r&b, în care să-mi pot desfășura și eu mesajele
"Haos.ro", interviu cu Florin Dumitrescu [Corola-blog/BlogPost/97439_a_98731]
-
va crește-n verde nuntind povești cu muri? Ce ropot de aghiazmă va boteza pământul? mușcând din firul ierbii cărări de mim grăbit, sau care-mbrățișare va strânge-n lesă vântul? sub gene lungi de freamăt prin ochi de zori ciuntit. Cum va mai plânge ploaia? știind că eu, pe-o toamnă, m-am scuturat de oase și-am îmbrăcat un lut, sub ce ciulini de cruce mi-or bea cărări din cană, și-or sângera amurguri sub dor de frunze
ÎNCĂ, NU ȘTIU! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380151_a_381480]