180 matches
-
copaci fructiferi, viță de vie, culmi cu expoziții de rufe, mai ales când se întorc acasă „italiencele”...! Răpus de jale și sărăcie, acesta-i Buhușiul cel cu o cultură furată, cu excelențe mistificate, cu o fabrică, furată și ea, orașul ciuntit, ca și statuia Fata cu ulciorul, emblemă a lui, făptuită de sculptorul Constantin Teslaru și ajunsă azi ciungă. Dar cu ceva vile ale celor care s-au „descurcat”, în deplină dizarmonie cu blocurie jumulite și scrâșnetele majorității. Ca o prăpurică
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412233015.html [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
micile boccele ale deținuților. De obicei nu găseau nimic interzis, totuși detinuții intrau în panică. Am lucrat, pe rând, la toate muncile agricole și la reparația digului din apropiere. Același regim de muncă forțată. Mereu sub ochii temnicerilor, cu libertatea ciuntită. De la o vreme, au început să apară și anumite cărți și ziare, în colonie: în serile după ce veneam de la muncă și în răgazurile din duminici citeam. Citeam ce ne dădeau ei, nu ce ne-ar fi plăcut să citim. Dar
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
și să înfrunte o istorie de peste 50 de ani, să o descrie cu lux de amănunte și să-și râdă de exponenții ei, prezentându-i, pe marea lor majoritate, așa cum au fost ei în realitate, așa cum au fost ei schimonosiți, ciuntiți, cu pretenții de oameni cinstiți, corecți și înflăcărați, care se străduiau din răsputeri să se înscrie perfect pe linia directoare trasată de un partid și de un popor sovietic eliberator. Iată deci, că Dan Ghițescu a avut și curaj, dar
Dan Ghițescu – omul care vine din est by http://uzp.org.ro/dan-ghitescu-omulccare-vine-din-est/ [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
lumi deșarte Peste tot m-au însoțit... Timpul toate le desparte Și-acum glasul mi-e pierit. Răzvrătiri ‘nalță ființa Peste hăuri de granit, Lacrimă mi-e neputința Ce-mi pare de neoprit. Mă-nspăimânt de suferință Și de trupul tău ciuntit... De-ar mai fi timp de căință, Unde-i locul cel sfințit? Unde să-mi ridic o rugă Pentru tot ce-ai pătimit? Nu mai vreau s-o iau la fuga Printre lacrimi de smintit! Uneori de te-am uitat
TRUP ŞI SUFLET CHINUI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1459691297.html [Corola-blog/BlogPost/381100_a_382429]
-
va crește-n verde nuntind povești cu muri? Ce ropot de aghiazmă va boteza pământul? mușcând din firul ierbii cărări de mim grăbit, sau care-mbrățișare va strânge-n lesă vântul? sub gene lungi de freamăt prin ochi de zori ciuntit. Cum va mai plânge ploaia? știind că eu, pe-o toamnă, m-am scuturat de oase și-am îmbrăcat un lut, sub ce ciulini de cruce mi-or bea cărări din cană, și-or sângera amurguri sub dor de frunze
ÎNCĂ, NU ȘTIU! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1468736555.html [Corola-blog/BlogPost/380151_a_381480]
-
pe unde lungi, dar tot n-ai cui să spui. În „paradisul” nostru, e vorba fără vlagă Și bâlba unui gând scăpat pe negândite, E ochiul care vede fără a ști să vadă, E visul ce se naște din visele ciuntite. Pe drumul de sfârșit, trăgând consensuri grave, Ne dezbărăm, pragmatic, de ale vieții mituri, Cădem în doruri stranii și-n hibernări suave, Cu unica dorință de a rămâne singuri. COBORÂND SPRE CER Îmi dau bani și-mi dau averi Pentru
POEME PENTRU ZILE SIMPLE (1) de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_dumbrava_poeme_pentru_zile_sim_lucian_dumbrava_1331102713.html [Corola-blog/BlogPost/346711_a_348040]
-
zidul rușinii” și doar la noi s-a vărsat „sânge nevinovat”. Sârbii au intrat în foc, Iugoslavia s-a dezmembrat, Belgradul a fost bombardat 78 de zile, s-au distrus poduri și clădiri, sârbii au doborât faimosul avion invizibil. Serbia, ciuntită, „renaște din propria-i cenușă”. Românii, după ce s-au văzut cu pașaportul maro în buzunar, au bătut drumurile Europei și, de multe ori, s-au purtat mai rău „ca la ușa cortului”, speriind „lebedele Vienei”, au făcut lucruri incredibile, conjugând
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/belgrad-o-vacanta-de-o-zi/ [Corola-blog/BlogPost/92445_a_93737]
-
La dușmani și la străini.... Românie crâng bogat, Arborii ți i-au tăiat Și te-au smuls din rădăcini Să te vândă la străini... Românie gem și gemi De durere și blestem Pe păcatul hramului Și blestemul neamului... Românie rai ciuntit, Ți-au mânjit și țe-au pocit Chipul mândru românesc Cu catranul țigănesc... Românie duc și duci Greu suspin pe două cruci În trupul cristoșilor Celor două țări surori... Românie trist pământ, Ți-au luat ce ai mai sfânt: Copiii de la
ROMÂNIE PLÂNG ŞI PLÂNGI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Romanie_plang_si_plangi_romeo_tarhon_1345611461.html [Corola-blog/BlogPost/355135_a_356464]
-
tunat Luceafărul Eminescu din Veșnicia lui: „ce-ați făcut cu râul și ramul țării?” Ăăă...m-am bâlbâit, este adevărat că am ciopârțit tot ramul, de-au rămas numai cioatele de el, dar noi îl ținem tot de prieten, așa ciuntit cum e. I-am promis că îl vom reface, cum era pe vremea ta. Iar, râul...păi...pe acesta, l-am...cam murdărit cu gunoaie, peturi, uneori l-am otrăvit cu unele chimicale (am progresat și noi), dar ne ținem
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1452680388.html [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
ale celor trei puternice crengi. Si s-au prăbușit aripile copacului care-i duceau frunzele către razele soarelui. Si sunetul a făcut să răsune în stradă ca un urlet de durere a unei inimi zdrobite. Sfâșiat trunchiul singur a rămas ciuntit, și-mi privește fereastra cu ultimile lui suflări. De la mine veneau în cascade admirația și iubirea. Ii dădeam binețe în fiece dimineață si mă lăsam încântată de verdele lui imaculat. Anul acesta parcă a simțit el ce i se pregătea
COPACUL de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/silvia_cinca_1454160622.html [Corola-blog/BlogPost/369945_a_371274]
-
aleg de multe ori s-o uite imediat dupa slujba. Numai că la scoala vin copii, nu adulți cu discernamant, si ei nu vin ca să se roage, ci ca să învețe. Iar religia nu e că știința, nu poate fi propovăduita ciuntit. Profesorul de religie nu poate renunța la ierarhia păcatelor așa cum renunța proful de fizica la Big Bang. Religia creștină nu e un simplu sistem filosofic, nu-și poate declara fondatorii “depășiți” și nu se poate adapta din mers modelor politice
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
că, dacă nu „se făcuse” chiar de o „istorie a literaturii vrâncene”, măcar se creaseră premizele ei. Din acești germeni „mici”, deci, a crescut germenele mai mare! Adică, această ciudată carte de față: atât de stimabilă, dar și atât de ciuntită! Sunt cuprinși, în cele 328 de pagini ale cărții, doar 18 scriitori (menționați, precum am zis, în ordine alfabetică: Florinel Agafiței, Adrian Botez, Lucia Cherciu, Ioan Dumitru Denciu, Alexandru Deșliu, Constantin Dușcă, Virgil Huzum, Florin Muscalu, Ion Panait, Florin Paraschiv
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
sau pentru un litru de lapte. În jurul orei șapte dimineața, am ajuns la locul de muncă ș i trecând prin fața secției 440 (Matrițe) am văzut adunați și foarte nervoși un grup de zeci de muncitori care fluturau „fluturașii” cu salariul ciuntit, exprimându-și nemulțumirea și indignarea prin decibeli puternici care se puteau face auziți până la poarta uzinei. Ceea ce nu știam era că revolta mocnea încă din noaptea de 14 noiembrie, când schimbul III încetase munca și î ș i manifesta nemulțumirea
O ZI APROAPE UITATĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_vintila_1478973347.html [Corola-blog/BlogPost/377978_a_379307]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > COPACUL Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 784 din 22 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Am adunat în ramuri din rădăcini ascunse Atâtea amintiri și taine despre viață; Eu, cel ciuntit acum, cu rănile neunse Și zbucium de tristeți și zâmbet de paiață... Sunt singur lângă-o cruce ce dăinuie-n uitare Creștinul fără casă din valea unei plângeri; Îi sunt și umbră rară și floare-n resemnare Și lacrimă-n
COPACUL de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Copacul_violetta_petre_1361539834.html [Corola-blog/BlogPost/341276_a_342605]
-
te robești visării,/ De poți gândi, fără să faci din asta un țel,/ De poți să nu cazi pradă nicicând dezesperării,/ Succesul și dezastrul privindu-le la fel;/ De rabzi s-auzi cuvântul rostit cândva de tine,/ Răstălmăcit de oameni, ciuntit și prefăcut,/ De poți să-ți vezi idealul distrus și din ruine/ Să-l reclădești cu-ardoarea fierbinte din trecut;/ De poți risca pe-o carte întreaga ta avere,/ Iar tot ce-ai strâns în viață să pierzi într-un
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450234713.html [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
vestigiile istoriei îndepărtate sau recente și să ofere urmașilor ROTUNDUL iubirii lor de țară. Rotund ce nu poate fi știrbit în nici un chip. Istoria Ardealului este oglinda vie a trecutului glorios sau înnegurat al trunchiului țării care nu se vrea ciuntit. Peste ea nu trebuie să se aștearnă colbul, fiindcă cei 11.000 de morți ai Oarbei de Mureș strigă. Strigă și pietrele, și vaietele lor se înalță-n văzduh. Poezia lui Mircea Istrate Dorin este una a redeșteptării sentimentului peren
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > MIGDALE AMARE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 494 din 08 mai 2012 Toate Articolele Autorului MIGDALE AMARE Au fost cândva prinprejur, Livezi cu migdali înfloriți, Dar a venit regimul dur, Au rămas migdalii ciuntiți. Strigă migdalii răzvrătiți, Înnecați în ample bălării, Când se văd iarăși striviți, De noile, false teorii. Se zbuciumă zadarnic, În vegetale închipuiri, Plânsul lor e amarnic, Nu mai cred în reveniri. Zicea poetul migdalelor amare, Nu mai e bun tot
MIGDALE AMARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 by http://confluente.ro/Migdale_amare_mihai_leonte_1336484082.html [Corola-blog/BlogPost/358628_a_359957]
-
Smulsă-n veci din matca ei. Țară dreaptă dar strâmbată De farsori și ticăloși, Bată-te pe prunci să-i bată Cât de triști, cât de frumoși! Țară bună dar câinită Până-n măduvă de plozi, Cum de te-ai lăsat ciuntită De nebuni și de nerozi? Țară vitregă și dragă, Trupul ți l-au descarnat, Țară ruptă și beteagă, Brațul drept ți-au amputat... Țară-n țară fără țară Te târăști și tu abia, Rănile nu îți cruțară, Ți-au smuls
ŢARĂ-N ŢARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Tara_n_tara_romeo_tarhon_1368511305.html [Corola-blog/BlogPost/354880_a_356209]
-
indivizi care se ocupă cu tăierea copacilor chiar sub ochii mei. Pentru orice trecător normal la cap, peste tot pe unde acesta își va întoarce privirea, el va vedea și va fi uluit de numărul mare de copaci tăiați, toaletați, ciuntiți sau pur și simplu distruși din diferite motive, care de care “mai obiective”. Se pare ca în ultima perioadă, copacii sunt singurii care încurcă pe toata lumea; pe șoferii care își parchează mașinile și nu au loc de ei, pe
TĂIEREA COPACILOR, UN NOU SPORT NAŢIONAL de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/paul_gheorghiu_1434793601.html [Corola-blog/BlogPost/372446_a_373775]
-
ce o purtase soțului ei, Eremia, la robia ce avea să o aștepte la Istanbul, dacă acolo îi va fi locul. Așa cum ședea pe butucul de odihnă al Doamnei, până atunci a Țării Moldovei, mama voievodului Alexandru Movilă, cu părul ciuntit, cu privirile pierdute, vedeai pe martira catolică târâtă pe pământurile unei alte religii mult mai păgâne decât cea ortodoxă cu care își împăcase gândul, ca fiind a soțului și a copiilor săi. Pădurile se întindeau de o parte și de
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
fiind pe malul Prutului, undeva în Nordul Moldovei. Am venit pe lume când Moldova era întreagă, în sufletul meu ea nu era ruptă în două, iar eu așa am rămas totă viața: port cu mine mereu o Românie întreagă, nu ciuntită. Mai târziu am aflat că eu m-am născut imediat după ce bunicul meu, căruia îi port numele, murise într-o închisoare din cauza unor bătăi crunte după câțiva ani de detenție. Avea sute de prieteni peste Prut, pe care i-a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vasile-nanea-despre-basarabia/ [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
micile boccele ale deținuților. De obicei nu găseau nimic interzis, totuși detinuții intrau în panică. Am lucrat, pe rând, la toate muncile agricole și la reparația digului din apropiere. Același regim de muncă forțată. Mereu sub ochii temnicerilor, cu libertatea ciuntită. De la o vreme, au început să apară și anumite cărți și ziare, în colonie: în serile după ce veneam de la muncă și în răgazurile din duminici citeam. Citeam ce ne dădeau ei, nu ce ne-ar fi plăcut să citim. Dar
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_miscarea_rugul_aprins_.html [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
în fața ochilor noștri însăși Doamna Bonsai în carne și oase, care se vede chiar pe ea proiectată și reproiectată în acele poezii. „Scriu.../ Am fost binecuvântata să scriu,/ să înfloresc pe hârtie/ bonsaii vieții mele:/ copilărie tăiată,/ iubire retezata,/ vise ciuntite -/ toate în pământ puțin,/ să mă tot bucur de chin,/ să fie fascinantă și-ntremătoare/ d u r e r e a/ - mai ales când dau în floare - / adică scriu...” (Doamna Bonsai). Citind aceste două volume de poezie ne punem întrebarea
SOMETHING ELSE THAN SIGNS de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1473741455.html [Corola-blog/BlogPost/344636_a_345965]
-
a investit, afirmând: „Antonescu, ești singurul care poți salva țara!”. În conjunctura dezastruosului an 1940, aliații tradiționali ai României aveau grijile lor: Franța fusese ocupată de Wehrmacht, Anglia își retrăsese armata pe propria insulă, Țările de Jos, fuseseră ocupate, România ciuntită grav prin Pactul Molotov-Ribbentrop, prin Diktat și prin Tratatul de la Craiova... Antonescu și-a asumat răspunderea tuturor faptelor sale căutând, protecția celui mai puternic stat european de atunci. Trădat pe propriul rege, a murit ca un erou! Spre diferență de
„Confecţionez haine din pielea clientului…” by http://uzp.org.ro/confectionez-haine-din-pielea-clientului/ [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
micile boccele ale deținuților. De obicei nu găseau nimic interzis, totuși detinuții intrau în panică. Am lucrat, pe rând, la toate muncile agricole și la reparația digului din apropiere. Același regim de muncă forțată. Mereu sub ochii temnicerilor, cu libertatea ciuntită. De la o vreme, au început să apară și anumite cărți și ziare, în colonie: în serile după ce veneam de la muncă și în răgazurile din duminici citeam. Citeam ce ne dădeau ei, nu ce ne-ar fi plăcut să citim. Dar
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_miscarea_rugul_aprins_0.html [Corola-blog/BlogPost/366815_a_368144]