394 matches
-
strigat, băi, doctore!, mânca la cantină ce era mai bun și trata într-un mod uimitor de eficace depresiile bucătăreselor cu toată priceperea și energia celor douăzeci de ani ai săi. Șeful său, felcerul regimentului, un plutonier trecut și prin ciur și prin dârmon, care fusese și pe front câțiva ani, îl mai trata, la rândul său, de câte o blenoragie sau alte belele pricinuite de marea sa vocație de a vindeca bucătărese, îl învăța despre tot felul de leacuri, mai
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
Acasa > Stihuri > Momente > CRATIMA Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2130 din 30 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului N-am să dau acum în bobi Să-i trezesc pe cei ce-s snobi (orbi) Și nici ciur umplut cu apă... N-am să car în valea seacă. Am să prind în palme floarea Ce îmi mângâie destinul Nu strigați prea tare totuși Că se sperie declinul... Și nu dați cu pietre-n geam Mi se crapă dimineața
CRATIMA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1477806216.html [Corola-blog/BlogPost/364041_a_365370]
-
Se obișnuise de atâția ani cu el. Când s-au cunoscut nici nu împlinise cincizeci de ani. Ce să-i faci? Gândea tânăra: „Interesul poartă fesul” și trebuie să accept cum spune o zicală că: „Nu poți fi și în ciur și în dârmon[ dârmoane, s. n. Ciur cu găuri mari pentru cernut semințele (de cereale). - Din ngr. dromóni, bg. dărmon. DEX Iată că acum sosise momentul să culeagă roadele „sacrificiului” său și anume, să-și vadă garsoniera mobilată și asta nu
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454746353.html [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
el. Când s-au cunoscut nici nu împlinise cincizeci de ani. Ce să-i faci? Gândea tânăra: „Interesul poartă fesul” și trebuie să accept cum spune o zicală că: „Nu poți fi și în ciur și în dârmon[ dârmoane, s. n. Ciur cu găuri mari pentru cernut semințele (de cereale). - Din ngr. dromóni, bg. dărmon. DEX Iată că acum sosise momentul să culeagă roadele „sacrificiului” său și anume, să-și vadă garsoniera mobilată și asta nu din banii săi pe care nu
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454746353.html [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
plug Taică-tău trudind la țuică. Patria?! E pâinea pe care nu o avem, E cuvântul de care mă tem. “Ce este patria noastră,mamă?” - întrebai, privind la Regele Mihai, din ramă. -Eee...! Sunt președinții ce ne amăgesc cu-n ciur de mălai să-i alegem din Paști în Mai. “Ce este patria,mamă?” -Sunt cei de care îmi este teamă, umbrele ce pe la coțuri ne ascultă, vămuindu-ne clipa,zborul, păsările și cântecul cu dorul. 2 “Ce este patria,mamă
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408766607.html [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
culegea mai multe măceșe, cu atât mai bine o vor duce la iarnă. Moșu făcea pastă din ele și o vindea în târgul de joia. Cu mâinile lui deformate, care semănau bine de tot cu crengile copacilor, strecura printr-un ciur fin fructele opărite, separând pulpa de semințe și perișori. Era o muncă grea și urâtă, dar nici culesul măceșelor nu era frumos. Fructele creșteau în vârfurile unor ramuri pline de țepi tari, care lăsau dâre sângerii pe mâinile ei fragede
RACAMEŢII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1427357075.html [Corola-blog/BlogPost/357787_a_359116]
-
folie. Scâncind, cățelandrul mi s-a strecurat la picioare. - Ei, mânce-o hiriș! Răpăiala a ținut mai puțin de un sfert de ceas, în rafale cu gheață când deasă și măruntă, când rară și mare. Pelerina mi s-a găurit ciur. Când am ieșit de sub ea, un covor de mărgele înghețate strălucea frumos în bătaia soarelui. Pelerina neagră, din prelată cauciucată, a lui nea Ion, făcuse față cu brio grindinei. - Au, mânce-mi-i hiriș! a exclamat cu satisfacție. Mi-a
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
libertate” Beizadele-o fac venind din urmă Cu-amenințări, de ei legiferate. Ne calcă în picioare ca pe-o turmă. Din truda noastră le-am crescut huzurul, Peste pământul nostru nu mai plouă, Nouă ne dau ce nu mai cerne ciurul, Să nu murim o zi... sau poate două. Din ce primim, mai dăm si noi un pic Pomană,-n fața sfântului altar, Căci noi mai știm; cum e să n-ai nimic. Ne creștem sărăcia... dar din dar. Referință Bibliografică
NE CREŞTEM SĂRĂCIA... DAR DIN DAR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ne_crestem_saracia_dar_d_marin_bunget_1375205763.html [Corola-blog/BlogPost/364211_a_365540]
-
Erai însetată pe-un drum în deșert Pierdut printre dune, tăcut și pustiu, Ascuns de nisipuri, flămând și incert, Mergând spre iluzii ascunse-n neviu. Erai rătăcită - morgană-n real - Prin vise ciudate, prin prafuri de timp, Credințe trecute prin ciur cerebral În cioburi scăpate de zei din Olimp. Erai mai frumoasă, pe calea-ți cea grea, Decât tot ce-n lume vreodat-am știut, Și-atunci, m-am gândit c-aș putea și aș vrea Să-ți ies înainte pe-un
DOAR UN IZVOR de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/daniel_visan_dimitriu_1453199735.html [Corola-blog/BlogPost/372372_a_373701]
-
să dispară oile, că s-or gătat nărozii!” În câteva zile, purtată din gură în gură, vorba lui a intrat în folclor, a devenit anonimă și a primit explicația că lumea s-o deșteptat, nu mai chinuie nimeni pentru niște ciururi de oi. Cum eram singurul din sat care voia să-și cumpere mioare, n-a fost greu să devin nărodul satului. Mai mult, cei care îmi considerau intenția doar o vorbă în vânt m-au poreclit Păcală. Dar eram mândru
Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană by https://republica.ro/povestea-ca-viata-dumnezeu-cu-fata-umana [Corola-blog/BlogPost/338610_a_339939]
-
sleit ani de-a rândul pământul din greu l-a muncit. satul lui nu mai e cum era altădat" fii lui de ani buni la oraș au plecat sărbătorile vin și-l găsesc mai sărac tot ce are i-un ciur de făină-ntr-un sac. și pe fruntea lui cern nesfârșite tăceri e mereu frământat de aceleași dureri îl dor cei care nu mai trăiesc pe la sat și de rugi și pământ parcă toți au uitat. le-ar lăsa scrise
CURRICULUM VITAE (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Vali_zavoianu_curriculum_vi_vali_zavoianu_1367652785.html [Corola-blog/BlogPost/344762_a_346091]
-
nu îi ia nimeni de mână să le arate un alt drum. Alteori, noi, adulții, încercăm din răsputeri asta, dar undeva efortul nostru se fisurează, sabotat de curentul general din societate. Ne trezim ca eroul popular ce cară apă cu ciurul. Totuși, când copiii reușesc să mai vădă și altceva, ei afirmă „credeam că mă voi plictisi, dar a fost chiar interesant.” Nu e prima oară când întâlnesc afirmația aceasta. În jurnal, o mai puteți regăsi la fila 20 („Am terminat
Am citit jurnalele acestor elevi și mi-am dat seama că, uneori, copiii noștri nu vor decât să ni se ia curentul by https://republica.ro/am-citit-jurnalele-acestor-elevi-si-mi-am-dat-seama-ca-uneori-copiii-nostri-nu-vor-decat-sa-ni-se-ia-curentul [Corola-blog/BlogPost/338658_a_339987]
-
broderie manuală, păsturi (șorțuri) negre, brodate cu fir negru de mătase și ciucuri de mătase. Anca Dobrican a îmbrăcat un costum specific localității Șișești, Maramureș, format din: năframă roșie, ie veche de peste 80 de ani, țesută în război, colțunași din ciur, zadie țesută în război, veche de peste 120 de ani, cu motive florale roșii și negre, poale cu dantelă din ciur. Buda Alexandra Mădălina a prezentat costum specific satului Mânău Maramureș, compus din: năframă neagră, spăcel (cămașă) ornamentat cu flori, lucrat
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
costum specific localității Șișești, Maramureș, format din: năframă roșie, ie veche de peste 80 de ani, țesută în război, colțunași din ciur, zadie țesută în război, veche de peste 120 de ani, cu motive florale roșii și negre, poale cu dantelă din ciur. Buda Alexandra Mădălina a prezentat costum specific satului Mânău Maramureș, compus din: năframă neagră, spăcel (cămașă) ornamentat cu flori, lucrat manual cu cipcă, laibăr cusut cu fire aurii, poale lucrate manual cu cipcă, zadie cusută cu fir auriu, brodată cu
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
colțișori, moștenit de la străbunica, zadie (șorț) prevăzută lateral cu cipcă lucrată cu mâna și Chiș Alexandra care a îmbrăcat un costum vechi de peste 80 de ani, purtat de străbunica în ziua nunții sale, alcătuit din năframă, spăcel și guler din ciur, peste poale un șorț negru de mătase. Grec Silvia Aurelia a reprezentat zona Târgu Lăpuș, Maramureș, cu un costum alcătuit din năframă neagră, cu ornament floral, cămașă cu ornament floral, poale cuflori în partea de jos, în față zadie albastră
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
zonă și clasice, treizeci de cântece religioase pascale și aproximativ două sute de pricesne (cântece religioase) specifice fiecărei Evanghelii, una din ele fiind dedicată Hramului Mânăstirii Putna. Femeile poartă trei feluri de costume populare, din zona Codru Someș: cu dantelă, cu ciur și pentru corală (concert de pricesne). Primele două tipuri făcute de Anca Mureșan și de Ana Velea sunt alcătuite din: năframă neagră, fustă cu două cătrințe, spăcel, laibăr. Spăcelul este ornamentat cu fir de lame și pe margine are dantelă
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
Mureșan și de Ana Velea sunt alcătuite din: năframă neagră, fustă cu două cătrințe, spăcel, laibăr. Spăcelul este ornamentat cu fir de lame și pe margine are dantelă, iar laibărul și cătrințele sunt ornamentate cu dantelă lucrată manual sau cu ciur. Cu o voce de-a dreptul celestă părintele Ilie Bucur a interpretat o priceasnă, ce a emoționat și încântat sufletele tuturor celor prezenți. La sfârșitul slujbei preoții au vorbit despre Modelul Suprem care este Iisus Hristos, despre relația dintre religie
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
purtat costume tradiționale, foarte vechi din zona Codru, cele pentru fete fiind alcătuite din: zadie de delin (baticuț de culoare deschisă, cu flori), zgardă la gât, cu motive populare, pintileu (poale) din pânză bumbăcel în bumbăcel, cu colțișori sau cu ciur, în funcție de vechime, spăcel alb (cămașă), cu broderie la gât, mâneci, și pe spate, pe sub pintileu, jupon alb brodat, laibăr negru din mătase, în picioare, jumătăți (pantofi cu baretă). Costumul de băiat este format din clop cu pene de fazan sau
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
ne dematerializăm, ne înțărcăm de clorofila lucrului matern. Realul nu mai e lucru, ci cuvânt,cuvântul nu mai e LIMBĂ imperialistă și teroristă, ci limbaj străveziu care ne furnică asemenea unui curent electric, plăcut dozat. Conținutul curge ca lichidul din ciurul Conceptului suveran. Nu mai e vorba de act,de impact sau de contact, ci, pur și simplificat, de un pact de neagresiune, semnat numai de om, nu și de REAL. Realul care latră, nu mușcă!”, spune gazda, dar, oare, Realul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/janet_nic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
Materiei, ne dematerializăm,ne înțărcăm de clorofila lucrului matern.Realul nu mai e lucru, ci cuvânt,cuvântul nu mai e LIMBĂ imperialistă și teroristă, ci limbaj străveziucare ne furnică asemenea unui curent electric, plăcut dozat.Conținutul curge ca lichidul din ciurul Conceptului suveran.Nu mai e vorba de act,de impact sau de contact,ci, pur și simplificat, de un pact de neagresiune,semnat numai de om, nu și de REAL.Realul care latră, nu mușcă!”, spune gazda,dar, oare, Realul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/janet_nic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
pe unde a apucat. Praful i-a înghițit pe toți. Nu se mai vedea acum nici urmă de veri , de pupături, de mașini, totul era un fel de ceață nisipoasă care cădea peste noi ca o pâlcă cernută dintr -un ciur aflat deasupra pământului. Unchiul Gică și cu Natașa lui, erau îmbrăcați în treninguri albe cu dugi roșii, încălțați cu Addidași albi cu cu dungi albastre. Erau numai buni de tăvălit prin vâltoarea aceea a prafului deslănțuit de bezmeticul ăla care
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1478294448.html [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
Ia mai lasă-mă în pace! Vrei să te eliberezi, ai? Crezi că sunt prost? Am vrut să-ți arăt ce pot! - Păi, asta e, că nu poți! îl zgândări Mărțișor. - Băăă! tună căpcăunul. Nu mă supăra că te fac ciur! - Asta poți pentru că ai suprafață mare de ochit, dar n-ai să poți lovi fiecare cerculeț din prima lovitură! Căpcăunul fierbea de ciudă. El era renumit printre ai săi ca fiind cel mai bun țintaș și nemernicul ăsta își bate
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423080769.html [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
Ungureanu. Cele două căderi rapide de guverne în anul electoral și într-un interval atât de scurt de timp, fenomen cu totul neobișnuit în politica românească postdecembristă, cu siguranță că i-a cam pus pe gânduri pe politicienii trecuți prin ciur și prin dârmon din PSD și PNL. Dar cei doi cumetri politici - Victor Ponta și Crin Antonescu, călăuziți în demersul lor pripit de ura viscerală față de Traian Băsescu, s-au repezit să înghită momeala azvârlită de PDL, via Cotroceni, cu
POLITICA ROMÂNEASCĂ – O SURSĂ INEPUIZABILĂ DE RUŞINE ŞI INDIGNARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_politica_romaneasca_george_petrovai_1341313184.html [Corola-blog/BlogPost/369734_a_371063]
-
Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 374 din 09 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Nu știți care trubadur Cântă noaptea la ferestre Că m-am săturat să-ndur Escapadele campestre? O fi vreun vânător de zestre Care-mi face somnul ciur: Nu știți care trubadur Cântă noaptea la ferestre? Stau la pândă și mă jur Că am să-l implor: - Maestre Fie-ți milă, te conjur M-au rugat vreo cinci orchestre: Nu știu eu vreun trubadur...? Referință Bibliografică: Rondelul trubadurului
RONDELUL TRUBADURULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Rondelul_trubadurului_.html [Corola-blog/BlogPost/361809_a_363138]
-
pe unde a apucat. Praful i-a înghițit pe toți. Nu se mai vedea acum nici urmă de veri , de pupături, de mașini, totul era un fel de ceață nisipoasă care cădea peste noi ca o pâlcă cernută dintr un ciur aflat deasupra pământului. Unchiul Gică și cu Natașa lui, erau îmbrăcați în treninguri albe cu dugi roșii, încălțați cu Addidași albi cu cu dungi albastre. Erau numai buni de tăvălit prin vâltoarea aceea a prafului deslănțuit de bezmeticul ăla care
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1474310355.html [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]