138 matches
-
se plimba un neavenit, un profan în viața orașului. La scurt timp după aceste incursiuni urbane, aveam să cunosc mai bine multe aspecte din oraș, căci aveam să încep munca la o grădină de legume din marginea orașului, unde o ciurdă de copii munceam la plivit straturile cu ceapă ale unei ferme de stat cum se numeau pe atunci. Zilnic mergeam în echipe de câte zece copii la plivit straturile de ceapă. Dimineața primeam un castron de cafea tip Menado îndulcită
AMINTIRI DESPRE FĂLTICENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1406655376.html [Corola-blog/BlogPost/349474_a_350803]
-
pun în piept ca mărțișor... E primăvară E primăvară, pe crengi cresc Mieluți de puf și urdă, Ca floricelele plesnesc Și inima îmi zburdă. E primăvară și gătesc Borș acru de leurdă, Păcat că trebui să postesc: Trec fetele în ciurdă... E primăvară și gonesc În cavalcada surdă În mine mânjii, mă feresc Dar teama e absurdă... E primăvară și privesc O domnișoară durdă, Ea îmi zâmbește, amețesc, Eter de crini în jur dă... E primăvară și pălesc: Cu nurii-i
GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI DE 1 MARTIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Martisoare_martisoare_romeo_tarhon_1393581818.html [Corola-blog/BlogPost/362820_a_364149]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > BELDIE ÎNCEPE ȘCOALA... Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 391 din 26 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului 8 BELDIE ÎNCEPE ȘCOALA Noaptea aceea de duminică a fost pentru Beldie o veșnicie. Visase că ciurda scăpase în lanurile de lucernă și acum erau toate umflate iar Grapă nu știa ce să facă. Dimineața a fost trezit de Colorado care i-a spus să ducă boii și vaca la pășune. Nu i-au dat nimic de
BELDIE ÎNCEPE ŞCOALA... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_incepe_scoala_mihai_leonte_1327605379.html [Corola-blog/BlogPost/340650_a_341979]
-
moș Lică! Dar nu a îndrăznit să-l oprească să mănânce. A vrut să-l lovească, dar Beldie s-a ferit fugind în ogradă, de unde i-a spus vitregei că, dacă mai încearcă să-l bată, se va întoarce la ciurdă. Între timp Colorado a revenit acasă spunându-i lui Beldie că a fost înscris la școală în centrul de comună și avea să stea la internat. Vitregei i-a spus să-l lase în pace, fiindcă nu voia să ajungă
BELDIE ÎNCEPE ŞCOALA... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_incepe_scoala_mihai_leonte_1327605379.html [Corola-blog/BlogPost/340650_a_341979]
-
med., sos. Bonaparte Nr. 61. Fărm. I. Tarnauceanu, med., strada Lipscani Nr. 87. Drog. Gh. Brătescu, med., str. Berzei Nr. 74. Drog. Leon Grunvald, med., str. Bărăției Nr. 29. Drog. P. Gheorghievici, med., str. Brîncovenu Nr. 32. Drog. C-tin Ciurda, med., sos. Colentina Nr. 30. Drog. Poenaru Aneta med., str. Campineanu Nr. 8. Drog. Marculescu Ch., med., calea Șerban Vodă Nr. 18. Drog. H. Cojocarescu, med., str. Cotroceni Nr. 15. Drog. Stelian Popescu, med., sos. Basarab Nr. 88. Drog. Ț
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
strânsul lui. S-a impus astfel alternanța țarină-imaș, adică într-un an terenul se ara și se semăna, în celălalt se pășuna și se gunoia natural prin prezența oilor și vitelor mari la pășunat, cu excepția boilor, care se duceau în ciurdă pe platoul de pe Muntele Mare. Mai la îndemâna oamenilor erau locurile de pe terasele cu pante domoale de desupra satului, delimitate adeseori de păraie mari și foarte adânci, datorate eroziunii solului, de obicei împădurite, unde puteau zăcări în timpul verilor toride oile și
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
fund de mare. Coborând pe drumul țării, mai la vale, ne iese Tranișul în cale, un sat liniștit cu oameni harnici și gospodari, ca dealtfel majoritatea locuitorilor comunei. Legenda spune că satul a fost salvat de invazia tătarilor de o ciurdă de diboli, la vederea cărora caii tătarilor și tătarii s-au speriat și au luat-o de unde au venit. Din centrul satului, pe un drum lateral dreapta, se ajunge în Vădurele, cu Biserica de lemn din sec. XVII, aflată pe
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
persoane fără religie (%), reformați (%), luterani (%) și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională. Conform legendei locale, Veszprém a luat ființă pe șapte dealuri: Várhegy (Dealul Castelului), Benedek-hegy (Dealul Sf. Benedict), Jeruzsálem-hegy (Dealul Ierusalimului), Temetőhegy (Dealul cimitirului), Gulyadomb (Dealul Ciurdei), Kálvária-domb (Deaulul Calvariei), și Cserhát. Anonymus scria că la venirea ungurilor, castelul era deja construit. Se pare că era o fortăreață a francilor din secolul al IX-lea. Castelele Veszprém, Esztergom și Székesfehérvár sunt cele mai vechi castele din zidărie
Veszprém () [Corola-website/Science/297726_a_299055]
-
Însuși se hîțÎnă un pic, sub rostogolirea verzei și a curenților metaforici repezi ai prozei. Poate că ar trebui să mă uit un pic la operele de artă. Susan Îl Îndrumă către un tablou cît un perete intitulat „Porc“. O ciurdă de porci super-porcini stă adunată ciucur la baza unui munte de verze. Pictura este Însoțită de un text, proiectat pe peretele din față și Wakefield se Întreabă dacă fiecare tablou din expoziție chiar face o mie de cuvinte. Declarația artistului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Că dacă le spui rudarilor că sunt țigani se simt jigniți și ofensați; dar fură și ei tot ce le pică sub ochi. Ciulino, ia ridică-te În picioare și recunoaște aici, de față cu toată lumea, că tu și cu ciurda de alde frate-tău mi-ați cules corcodușul din curte. Hai, zi, că nu-ți fac nimic! Nu vrei, nu? Știu eu că tac-tu și mă-ta au și tras beții cu cântări după țuica de corcodușe furate de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
maris în more, după modelele calendae > koleda, altare > oltarŭ etc.), poate și prin analogie cu străvechile lor paronime Morava Moravče, Morača. Acest Moriș sau Moreș a putut fi adaptat de romîni în Mureș (ca în Maramoreș > Maramureș, magh. csorda > rom. ciurdă), de unguri în Maros și de sași în Mieresch. Prezența lui -ș final în locul lui -s atestat în Antichitate (Ordessos > Argeș, Samus > Someș, Tibisis > Timiș, Maris > Mureș) ar putea fi o evoluție firească, fără implicarea filierei slave, din moment ce fenomenul este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vechi. Unii dintre oamenii din sat participă și la asociația din Târnăveni, o asociație mai numeroasă și mai puternică. Opțiunea sătenilor pentru un asemenea sistem de asigurare, în defavoarea unui sistem clasic, este în principal legată de resursele lor financiare limitate. Ciurda. Oamenii din Ațintiș își trimit împreună bovinele la păscut, această formă de organizare în comun fiind denumită ciurdă. Ciurda pare a fi foarte veche în Ațintiș oamenii spunând că ar exista dintotdeauna. De obicei, proprietarii de vaci se strâng în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
puternică. Opțiunea sătenilor pentru un asemenea sistem de asigurare, în defavoarea unui sistem clasic, este în principal legată de resursele lor financiare limitate. Ciurda. Oamenii din Ațintiș își trimit împreună bovinele la păscut, această formă de organizare în comun fiind denumită ciurdă. Ciurda pare a fi foarte veche în Ațintiș oamenii spunând că ar exista dintotdeauna. De obicei, proprietarii de vaci se strâng în centrul satului, în fața bufetului, în a doua sau a treia zi de Paște. Uneori, când Paștele cade târziu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Opțiunea sătenilor pentru un asemenea sistem de asigurare, în defavoarea unui sistem clasic, este în principal legată de resursele lor financiare limitate. Ciurda. Oamenii din Ațintiș își trimit împreună bovinele la păscut, această formă de organizare în comun fiind denumită ciurdă. Ciurda pare a fi foarte veche în Ațintiș oamenii spunând că ar exista dintotdeauna. De obicei, proprietarii de vaci se strâng în centrul satului, în fața bufetului, în a doua sau a treia zi de Paște. Uneori, când Paștele cade târziu, adunarea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
că satul există în calitate de comunitate. Aceasta se manifestă în primul rând prin modalități vechi de întrajutorare și comunicare ale sătenilor. Oamenii dezbat problemele comune în poiana satului și au dezvoltat chiar instituții a căror sustenabilitate a trecut deja proba vremurilor. Ciurda, vasele satului, banca țigănească, discuțiile de pe pajiștea din fața barului, existența clăcii, a aplicării către programe europene a autorităților sunt argumente pentru potențialul local de dezvoltare. Construirea dispensarului, a farmaciei, introducerea cablului TV, asfaltările, modernizarea școlii, plecarea a tot mai mulți
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de-a lungul anilor, străjuiți de cruci și stâlpi, mai vechi sau mai noi, mai mari sau mai mici, morminte îngrădite cu gard de curpeni ca să nu fie călcate de vite. Țarcul vitelor era lângă morminte. Dimineața pleca în munte ciurda de vaci și viței cu turma de oi și capre, conduse de un țap fălos. La glasul de chemare al bătrânei, care răsuna ca un bucium pe culmi, țapul răspundea cu behăit puternic. Am poposit lângă morminte. Ce comuniune sfântă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
devenit silabe slab legate între ele (abia mai vezi pe ici pe colo un ciot de nume). Dacă ar fi trăit puțin mai mult, ar fi ajuns să le combine liber. DAK: Adică ar fi creat un amfibian pe nume ciurda, sau ciuraland, un cocoșel pe nume boțag și cine știe ce alte crocozenii? MX: Nimic nu e exclus. Cred că a fost mult mai precis în DAGI doar pentru că unele personaje s-au arătat nemulțumite de stilul eliptic din cărțile de ficțiune
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
comuniștii au lichidat fără nicio compensație și ultimele proprietăți de 50 de ha. ce fuseseră lăsate în folosință foștilor boieri. Pe aceste terenuri au apărut primele gospodării agricole de stat, iar în conacele și atenansele confiscate s a instalat o ciurdă de „ingineri”, ce, în afară de patru clase primare, mai absolviseră și câte o școală agronomică încropită ad-hoc de către partidul-stat. Completarea studiilor până la 7 clase a acestor indivizi, urma să vină mai târziu. Pentru a-și atinge încăpățânatele și deșănțatele scopuri, comuniștii
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
încep a trece poienarii cu oile în sus. Muntele Pătru. Drum la Tărtărău și Novaci. 17. Despre lipan pescuit în Lorcum și la Frumoasa. 18. Toamna în Valea Frumoasei. Toamna în Valea Frumoasei. Primăvara în Valea Frumoasei. Popa Ciuc și ciurda în ploaie, noaptea, la un foc de găteje sub un brad. Să-mi mai (desmorțesc) articulațiile. Nu-ș de ce mă dor. ceașcă cană feregean minare metalâc paralâc Evuzalin haine iminei geamie moschee mescit Vai vai! "Adio" = gule-gule! [TURCOLOGIE] Sidi e numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
oferi locuitorilor din zonă și nu numai lor, șansa unor exploatări controlate și raționale a bazinelor forestiere ale masivului Făgăraș, folosirea mai intensă, mai eficientă, mai rațională a pășunilor alpine care ar putea hrăni mult mai multe turme de mioare, ciurde de vaci sau de drigane, ca și realizarea unui centru turistic montan în zona lacului Bâlea, unde ascensiunile, drumețiile, excursiile, sporturile specifice zonei, se pot practica aproape în tot cursul anului. Transfăgărășanul a fost construit în anii ’970 și dat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
șes, de pe malul Oltului dispuneau de păduri și pășuni bogate la munte, pe care le utilizau, mânându-și acolo vitele și oile pe potecile ce treceau prin satele de sub poalele munților. Adeseori iobagii din acestea din urmă opreau turmele și ciurdelor celor dintâi, iscându-se între ei grave neînțelegeri, care degenerau în bătăi, cum s a întâmplat în 1720 între satele Ucea de Jos și Ucea de Sus, după cum declară aceștia : «Având noi o pădure în controversă cu cei din Ucea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în forță turmele de oi, dar mai ales fiarele sălbatice, animalele de pradă, în deosebi ursul, lupul, vulturul etc., împotriva cărora ciobanul nu aveau dreptul să se apere. Iobagii s-au plâns nu odată că prădătorii le pustiesc turmele și ciurdele, că nu se pot apăra, ei neavând dreptul să poarte arme de foc asupra lor, cu care să împuște jigăniile așa de periculoase. Doar marile vânători organizate de nobili și de principi, mai scăpau pentru o vreme satele și turmele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ovăz, cartofi, iar după ce se secera holda și se aduna de pe câmp, să publica în comună ca toată lumea să-și adune tot ce mai are hotarul de miriște. Până Duminică punea orz căci atunci să sloboade, adică dă drumul la ciurda de vite în hotarul de miriște (miriște să zice la hotarul unde au fost holde adică săcarea). Al doilea hotar oprit era cu porumb, cartofi și ovăz. Și mai era (al treilea) hotarul cu izlaz și cu fânețea pentru animale
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mai are nime grija să le curețe. Să trecem la Trocile boltașului în părăul Secșoara. Cam la jumătatea lui are un izvor mare și bun de nu seacă niciodată. Aci pe timpul când nu avea comuna drum la Râul Arpășel cu ciurda de vite, boltașul Scorobeț a făcut douo troci mari din stejar ca să curgă apa din acest izvor prin iele ca să poată bea vitele vara când erau la pășune, așa că i-o rămas numrele boltașului. Astăzi nu să mai vede nici
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mai pe românește, Însemna punerea la treabă serioasă, productivă, a evreimii ce a supraviețuit de-a lungul timpului din diverse expediente, cunoscute fiind mai mult ca „gheșefturi”. Partidul voia ca toată populația României, numai cu excepția noilor stăpâni roșii și a ciurdei lor de activiști plus țiganii nomazi, să pună osul la treabă pentru reconstrucția țării ruinate literalmente de război. Ceva mai târziu, Încercarea autorităților de a-i Încadra În munca fizică, efectivă, pe evrei a primit numele de „restratificare”. În documentele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]