177 matches
-
mistic și le proiectează în ridicol sau grotesc. Să mai amintim doar de unicul supraviețuitor al... potopului care pune capăt existenței orașului, un "surdo-mut și orb", sau de turnul construit de cetățeni, mai înalt decît orice clădire din lume și "ciuruit" peste tot de ferestre pentru că cei care se opreau să se odihnească pe zid erau ocoliți de noile echipe, care construiau de dincolo de ei... Celelalte proze din volum sînt de o cu totul altă factură decît povestirea-titlu; nu mai cade
Misterioasa literatură din sertar by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14967_a_16292]
-
unele, în azile pentru oameni fără adăpost, și la Paris, și la New York, și în alte părți). Pînă atunci ne vor oferi, zilnic, spectacolul celei mai depline lipse de confort și de gust, cu fațade înnegrite și jegoase, cu balcoane ciuruite, cu ferestre și uși meschine, de pe canatul cărora a căzut vopseaua, cu intrări prin curți dosnice, asemănătoare cu niște maidane, invadate de pubele ruginite din care debordează toate gunoaiele lumii. Dar asta nu e totul. În multe orașe, blocurile cu
Orașe by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15411_a_16736]
-
are mormântul. Ctitorul imenselor cartiere de blocuri și a pădurilor de fabrici, a fost Împușcat, parcă intenționat În ziua de Crăciun a anului 1989, tot de comuniști. Cei care l-au sfătuit cu perversitate În ultima perioadă, trebuiau și ei ciuruiți pentre faptul că nu au fost sinceri. Cel puțin la final, nu i-au spus ce trebuie. Fără laudele inițiatice ale acestora, sinistra și megalomanul nu aveau cum să ajungă pe soclul Înalt al tiraniei. O parte dintre trepăduși s-
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
frumoși ca ai ei mă strecoară în paturile lor, numai ai ei, nu, numai ochii ei, nu - cad toate apoi în nisipul uscat peste care stă deșirat trupul meu ostenit, mîini întinse ca arcurile înfig degete reci în sufletul meu ciuruit ca o piele de urs în bătaia puștii, prin el se vede cerul ca prin găurile lăsate de cuie în palme, Dumnezeu mă aruncă din cer pe pămînt, unde cad în doi ochi uzi ca plajele peste care milioane de
Patul pustiu by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/4464_a_5789]
-
priveliște! Din nefericire, vînat nu se găsește - nu se găsește deloc." Drept compensație, tarasconezii practică tirul în caschete: cel ce nimerește mai multe alice în propria lui șapcă este proclamat regele zilei și, seara, reintră triumfal în oraș, fluturîndu-și cascheta ciuruită, în sunet de fanfare și în hămăit de cîini. Evident, acest soi de vînătoare nu-l poate mulțumi pe Tartarin, care visează tot timpul expediții eroice, chiar dacă în spiritul său avînturile unui Don Quijote se ciocnesc cu prudența și comoditatea lui
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]
-
Domnul Prim-ministru Tăriceanu a anunțat victorios la televiziune că s-a renunțat la abonamentul la gaz, ne-a inundat mintea și inima un val de fericire și parcă nici austrul nu mai șuiera atât de siberian prin buzunarele noastre ciuruite. Așa că nici n-am mai dat importanță faptului că Autoritatea în materie de Distrigaz a ieșit imediat la rampa tv (a se citi: microfon) zicând la rându-i: - Renunțarea la abonament înseamnă o majorare a prețului la gaz cu 5
Lipsa de guru naște poeți? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11663_a_12988]
-
fără chef și în pragul extincției când la televizor se va spune că totul e-n regulă un cameraman priceput va filma câinii îngroziți de vedenii haite întregi implorând binefacerea unui călău cu toporul milei în mână prin aerul rarefiat, ciuruit ca o sită de chipuri și mâini carbonizate într-un desfrâu colectiv perpetuu și fără ieșire dar toate astea cu ce preț dar toate astea cu ce preț Doamne. *** De unde toată această bunăstare a unui provizorat în definitiv atât de
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/12350_a_13675]
-
de ipsos la capete; la marginea poligonului de tir nu se mai adună cei care pariau pe navete de bere că vor împușca cît mai multe dintre statuile de placaj și hîrtie: nopți la rînd ai fost duhovnicul trupurilor lor ciuruite pentru ca mai tîrziu să le dai foc în spatele blocului dezvirginîndu-ți improvizațiile, toată slava invidiilor. copil "de nimic" stăpînind oamenii-țintă ce ard în picioare ca niște cruci blestemate de pulberi mereu ucigașe.
akédia: sîrguința nimicului! (fragment) by Sorin Gârjan () [Corola-journal/Imaginative/14411_a_15736]
-
și anumite documentare din diverse televiziuni făcute de oameni care habar nu au ce a fost atunci. citi știu ce inseamna sa moara cineva lîngă ține, să dai un cadavru doparte sau să vii acasă și să îți găsești casă ciuruita...nu doresc nimănui să trăiască așa ceva. nici macar dușmanilor mei! în rest: cine uită nu merită! Dragoș, eu aveam doar 4 ani și-mi aduc aminte doar frînturi de momente ce m-au marcat în acele zile. Unii nu mă cred
Mulţumesc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82664_a_83989]
-
vestul Europei și pornești din sudul țării, luând-o prin Caransebeș, așa cum am făcut eu în această vară, vei trece negreșit prin momente de coșmar. Căci de la Orșova încolo, pe porțiuni tot mai întinse, drumul este din ce în ce mai prost, este zdrențuit / ciuruit / harcea-parcea, atingând între Lugoj și Timișoara niște inimaginabile culmi ale dezastrului, inimaginabile după așteptările unei minți sănătoase. Pe alocuri nici nu mai arată ca o șosea, ci ca un drum improvizat, apărut pe câmp din rularea repetată a vehiculelor pe
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
circulat cu adevărat în cultul personalității de la noi, dar au fost selectate de presa străină, mai ales franțuzească. Din faptul sau circumstanțele semnificative ale morții s-au născut, prin 1990-1991, Împușcatul (grabnic Împușcatul, primul Împușcat, Abuziv împuscatul, Împuscatul cu Zile), Ciuruitul, Doborîtul, Răposatul, Decedatul, Defunctul, Mătrășitul, Accidentatul de la Tîrgoviște etc. Au apărut clișee noi, ironic favorabile - Regretatul, Binefăcătorul, Martiru' Neamului - sau combinații (comice, uneori chiar oximoronice) între vechiul clișeul omagial și eticheta nouă: Cel Mai Împușcat Fiu al neamului (1992), multilateral
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
Doborîtul, Răposatul, Decedatul, Defunctul, Mătrășitul, Accidentatul de la Tîrgoviște etc. Au apărut clișee noi, ironic favorabile - Regretatul, Binefăcătorul, Martiru' Neamului - sau combinații (comice, uneori chiar oximoronice) între vechiul clișeul omagial și eticheta nouă: Cel Mai Împușcat Fiu al neamului (1992), multilateral ciuruitul (1994), sau între două clișee noi: Regretatul odios (1991), Odiosul împușcat (1993), Odiosul Răposat (1992). Spre sfîrșitul deceniului, se revine în genere la evocarea neutră, prin nume, dar rămîn în uz cîteva din formele citate - "împușcatul, "speriat de pagube", a
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
împușcat (1993), Odiosul Răposat (1992). Spre sfîrșitul deceniului, se revine în genere la evocarea neutră, prin nume, dar rămîn în uz cîteva din formele citate - "împușcatul, "speriat de pagube", a dat dispoziție..." (România liberă = RL 1896, 1996, 5) - "pe vremea Ciuruitului" (Luceafărul 14, 2000, 2), "din cauza Cîrmaciului" (Evenimentul zilei = EZ 2472, 2000, 12); "așa se făcea pe vremea lui Ceașcă" (EZ 2486, 2000, 12) - și nu lipsesc cu totul nici inovațiile: "marea boală a lui nea Nicu mondialu'" ("Academia Cațavencu" = AC
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
Emanat, Emanel, Emanache, Emanaev, Ion Iliescu-Consens, Ion Iliescu-Liniște, Domnul Consens, Liniștea noastră, Eliot Ness-Iliescu, Trandafirul prezidențial, Ion de Oltenița, Omul din Oltenița, Ghinion Iliescu, Zîmbărețul, Zîmbilici, Zîmbilică, Președintele Ales, Cel Ales, Alesul, Alesul Majoritar, Alesul Națiunii, Alesul Zîmbitor, Realesul, Urmașul ciuruitului, Urmașul reales, Locatarul de la Cotroceni, Titanul de la Cotroceni, Farul de la Cotroceni, Unghie-n gît, Ăsta De-Acum, Actualul, Încă președintele, Destabilizatul etc. Ajungem astfel la actualul președinte, pentru care seria denominativă este extrem de redusă. Chiar în presa de scandal care
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
nu de mult" etc. Nevoia de asemenea mijloace temporale pare să fie totuși mare; apar de aceea în scris tot mai multe construcții familiar-orale cu adverbul de aproximare mai - "mai ieri", "mai zilele trecute", "mai deunăzi" -"Mai ieri, pe vremea Ciuruitului" ("Luceafărul" = Luc. 14, 2000, 2); "Mai zilele trecute, de pildă, generalul B. căuta un contact" ("Academia Cațavencu", 23, 2000, 3) - și chiar se actualizează exprimări mai vechi sau populare, cum ar fi "mai an": "niscai lorzi invitați acasă la "Omenia
"Deunăzi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16985_a_18310]
-
discurs încă suculent, capabil de asocierile remarcabile ale ilogismului revelator, este ludicul: "aveam insuficiență a sufletului și sub unghii aveam vulturi și-n carnea mea aveam acoperișuri zbîrlite iar pe limbă mieji de vocale. iar umbra iubitei tremura pe zidul ciuruit./ îi spun: mi-a trecut, du-te acas. ea îmi da cu țîțele pe la nas. mi-a spus să mă arunc singur la coșul de gunoi și că din cordul ei sînt ras/ cu suflarea ochiului eu nu o pot
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
Valerian Sava După șase filme - toate americane - de la cumpăna anilor, deceniilor etc., repertoriate acum două săptămîni de Alex. Leo Șerban, succint și acut, în Observator cultural (singură vama critică exhaustiva din branșa o trec mai puțin ciuruite Un socru de coșmar de Ray Roach, cu Robert de Niro, si Space cowboys de și cu Clint Eastwood), înghețam timp de 2h4min., din solidaritate cu alti 15 spectatori, în frigul pestilențial de la Luceafărul, pentru o nouă premieră, cu 100
Reabilitarea tematismului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16456_a_17781]
-
că e vorba de o spânzurătoare Cu siluera-i neagră, așa ca un cipreș. Iar pasări mari de pradă, de foame asmuțite, Se cățărau de-a valma pe-un spânzurat putrid Rupând de pretutindeni, cu ciocul ascuțit Din putregaiu-acela cu coaste ciuruite. Îi erau ochii găuri, din pântecu-i scobit Se prelingeau pe pulpe hâd mațele afară, Casapii lui feroce cu pliscuri și cu gheară Mușcând cu sârg din dânsul lăsatu-l-au scopit. Pizmașe patrupede roiau pe la picioarep Cu boturi ridicate urlând
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
socoteli și griji, răbufneau ca dintr-un vulcan otrăvit, alte gânduri de pucioasă : „ce a găsit-o p-asta mică să cânte?” „Aha, asta mică vrea și ea să câștige un ban!” „Până și asta mică atentează la punga lor ciuruită!”; „Uite, dom’le, ce au ajuns colindele! Frumoasele noastre tradiții strămoșești! O formă mascată de cerșetorie! Sau de bișniță. Mă rog, tot furt se cheamă. Din buzunarul onestului cetățean!” Într-o fracțiune de secundă, strălucitoarele boabe de senin și bucurie
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
mitralieră, restul membrilor orchestrei. Abundența de porecle ne introduce pe ușa din față în lumea pulp-urilor, iar Tarantino ne oferă întregul meniu. Putem vedea țeste zdrobite, membre împrăștiate, trupuri care pocnesc sub gloanțe ca pop cornul, gâturi secționate regulamentar, boașe ciuruite, sugrumări de efect, etc., adică tot ceea ce onomastica frustră a echipei recomandă. Pulp-ul este ușor de recunoscut și printre qui pro quo-uri și lovituri de teatru, printre potriveli și însăilări, povestea sare din cataractă în cataractă aproape la nimereală. Nu
Carnavalul Tarantino by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6956_a_8281]
-
din care rămăsese doar un zid solitar, știrbit de cadramentele fostelor ferestre prin care acum se vedea cerul. Cea mai impresionantă mi s-a părut celebra catedrală Frauenkirche, lipsită de acoperiș, cu pereții asimetric crenelați de gloanțe și de bombe, ciuruiți, lăsând la vedere petice de cer sau bălării care-i năpădiseră, insidios, dușumelele. Și pretutindeni, pe lângă construcțiile agonizante, munți înalți de moloz, fragmente de stucaturi, bucăți de tavan, cioburi de ornamentații, lăsate deliberat, expuse, ca un memento al grozăviilor războiului
Dresda by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3929_a_5254]
-
Harvard, prins însă, la propriu, în vârtejul european al Primului Război Mondial, până a nu mai putea să-și finalizeze teza, T.S. Eliot a fost extrem de sensibil la ceea ce Heidegger identificase ca pierderea de densitate a lui Sein în textura fluidă însă ciuruită ca un șvaițer a lui Seiende, odată cu renunțarea la reperele fundamentale și pătrunderea în conștiință a diversității. În consecință, opera sa poetică atrage atenția asupra unei stări de lucruri pe care o găsea intolerabilă. Ne putem face o impresie asupra
T.S. Eliot sau aventura poetică totală by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4252_a_5577]
-
sau să ne imaginăm. Când textul epic original nu ajută prea mult în acest sens, poetul forțează uși închise, face să sară lacăte inutile și interpretează pe măsură ce fabulează. Nastasia Filippovna, bunăoară, ar fi lesbiană, după ce, încă din adolescență, a fost "ciuruită de...", în timp ce alte fetișcane, cu frunțile lor prea caste, au acum "himenele în flăcări". O mostră de fantezie, de fantasmă dulce și repetitivă ca un desert a cerșetorului de cafea și nițică înțelegere. Așa cum profesorul de filozofie Victor Petrini, eroul
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
sau să ne imaginăm. Când textul epic original nu ajută prea mult în acest sens, poetul forțează uși închise, face să sară lacăte inutile și interpretează pe măsură ce fabulează. Nastasia Filippovna, bunăoară, ar fi lesbiană, după ce, încă din adolescență, a fost "ciuruită de...", în timp ce alte fetișcane, cu frunțile lor prea caste, au acum "himenele în flăcări". O mostră de fantezie, de fantasmă dulce și repetitivă ca un desert a cerșetorului de cafea și nițică înțelegere. Așa cum profesorul de filozofie Victor Petrini, eroul
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
dar n-a fost chip. În capul lui nu se mai putea orândui nimic. Totul era ca la urdinișul unui stup de albine. Un zumzet continuu... Și-a sprijinit amândouă mâinile pe poartă, iar fruntea i-a căzut pe scândura ciuruită... Ce faci acolo, omule? s-a auzit un glas. Costăchel și-a ridicat cu greu capul, a deschis ochii și, prin ceața lacrimilor, a privit năucit spre locul de unde venise întrebarea. În fața lui sforăia din când în când un cal
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]