50 matches
-
soarelui; aici și fulg. Și cu r, pâro „par“ în otomaco, pură în waunana, poro în kandoshi, puru în yarura, ambele „par“. • ciuf seamănă cu soarele ainian čup cu p > f. • plete ne vine din sl., dar are legătură cu ciuvaș pelet „cer“ și cu Apolo (*Apelet?) • utu ar fi „par“ în Indo-Pacific; cf. utu „soare“ la sumerieni. (Proto-World- Language, internet), otop „par“ la ainieni, cu -p facultativ. • șuvița, zeul Siva, Shivi de la amerindieni. • tc. saç „par“ e legat de sekonok
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
ger, de unde pielea la tc. derî, la gr. derma, germ. Leder. Denumirea bradului, a molidului este bor pe care noi îl comparăm cu scitul abra „cer“, magh. bör „piele“. Chiar numele i.e. al pielii e *pel -dedus de noi din ciuvaș pelet „cer“ (Sevortian, Etim. slovar', passim), de aici denumirea plutei. La aromâni copaciu are sensul de „stejar“, cuvânt pe care noi îl deducem din i.e. *steg „a acoperi, a proteja“, cf. scr. stagh ,,a acoperi“, țig. staghi „căciulă“, ce se
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI COPAC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367530_a_368859]
-
Să mai adăugăm sem. tinna ,,smochin“ pe care noi îl punem alături de cerul chinez tien, jap. ten și, cum t'=k', și cu engl. sky ,,cer“, skin ,,piele“, kina „coajă“ în amerindiană. Este limpede că engl. tree ,,copac“ seamănă cu ciuvaș tura ,,cer“ fiind o paralelă a subst. cu d: *der, daer, din limbile turcice. În același timp nu putem să nu observăm că jap. ki ,,copac“ ne trimite cu gândul la sumer. ki „pământ“ ori, mai sigur, la ki din
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI COPAC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367530_a_368859]
-
cer“ ~ germ. Stein „piatră“; proto-hittit kap „cer“ ~ dialecte iranice kup „piatră“, acesta fiind cel mai apropiat de kifa cu u > i și p > f, ca ebr. pe „gură“, arab. fam „gură“. Oare gr. lithos „piatră“ (etim. necunoscută) e legat de ciuvaș pelet „cer“? P.S. Urmăriți comentariile de mai jos! Referință Bibliografică: ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ / Ion Cârstoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2174, Anul VI, 13 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Cârstoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028]
-
și cu afganul af-tab „soare“, oftob „soare“ în tadjica. În wolof tob „a sări“ (Senegal, Gambia). Turc. atla- se compară, după noi, cu taal „soare“ în tubatulabal (uto-aztecă, Mexic), iar sîçra- cu esk. siqiniq „soare“, suka „stea“ în dravidiene. Cf. ciuvaș sik- „a sări“. Tot asa rus. pryg- e în legătură cu focul por, pur, pară ori cu soarele par, pari din yupultepec, baure (limbi arawak) + g- „eu“ cum e în oneida (America de Nord) = ego. Magh. ugrik, ugrál se aseamănă cu grian, soarele celtic
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
eu“ cum e în oneida (America de Nord) = ego. Magh. ugrik, ugrál se aseamănă cu grian, soarele celtic, garri în ngadjon (Australia), giro „soare“ în bassa (niger-congo); csopong amintit cu čup „soare“ în ainiană (Japonia), iar szökik e ca și turcul sîçra-, ciuvaș sik „a sări“. În relație cu Apolo sunt portughezul pula- „a sări“, faldo în rohingya (Burma). Rușii mai spun skakati „a sări“ (< boruka kak „soare“?) Iată și alte comparații: somali bood „a sări“ se apropie de baada, bda „soare“ în
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
soare“, „soare de iarnă“, fiind identitate perfectă. Slavul kon' „cal“ e astfel în relație cu soarele kon în chimu, Peru, cu tc. kün, kin în amerindiene; tc. at trebuie să provină din egipt. Aton, zeul soarelui că și sum. Utu, ciuvaș ut „cal” . Astfel lat. veredus „cal“ < vera „soare“ în polinez., poate de aici și germ. Pherd. În schimb equus e dedus din i.e *equ- „rapid“ / cf. esk. suka „iute, rapid“ ~ siqiniq „soare“, suka „stea“ (dravid.) etc. V.g.s. mariha se
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HORSE. ORIGINEA LIMBAJULUI. CAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369864_a_371193]
-
în provensala "șobolan" se zice garri, exact ca și garri"luminatorul zilei" la autohtonii australieni! Față de acest nume al soarelui australian vezi și guor, guer"vulpe" în sudul Argentinei și statului Chile, anume în idiomul mapudungun; turcul tilki"fox" pare ciuvaș tile "vulpe"+terki""soare" în chukchi, Extremul Orient rus; în vechea islandeza și scandinava vulpea e refr cu etim. nec., probabil e vorba de vulpe argintie fiindcă seamănă cu rusescul serebro"argint" cu b>f; catalanii din Spania numesc vulpea
VULPE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369924_a_371253]
-
i.e. dacic *ker „cer“ (egipt. ker „cerc“), ori ki din limba bari (Africa). Adăugăm -p „în“ (quechua, Peru, Bolivia, de ex. wasi -p „în casă“) enclitic ca în maghiară, ce pare o variantă a lui b sau din pelet, cerul ciuvaș, polto în nandi (Kenya). ETIMOLOGIA CONJUNCȚIEI ȘI Rom. și este dedus exclusiv prin lat. sic „așa“. Tc. ve (și ebraică) seamănă cu dravid. ve „soare“, we în limba yula (niger-congo), în timp ce țig. vi se compară și cu dakota wi „soare
ORIGINEA UNOR PREPOZIŢII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369925_a_371254]
-
limbă băștinașă din Australia. 6)Gaalan ”meat ant” în kamilaroi, Australia, față de galan, soarele în guuguymithir (Australia). 7)Gara/garra în hausa, Nigeria, turkmen garinja seamănă cu garri ”s.” în ngadjon, Australia (mai departe „s.” Înseamnă ”soare”). 8)Udmurtul kut, ciuvaș katka se apropie de kot ” s.” în polineziană, melaneziană și etr. kath. 9)Ungurii numesc această insectă hangya, cu etim. nec. pe care noi îl comparăm cu astrul kanga în koyo, Congo (pentru k>h vezi kal, kala ”pește” în
ANT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369927_a_371256]
-
soare“, „soare de iarnă“, fiind identitate perfectă. Slavul kon' „cal“ e astfel în relație cu soarele kon în chimu, Peru, cu tc. kün, kin în amerindiene; tc. at trebuie să provină din egipt. Aton, zeul soarelui că și sum. Utu, ciuvaș ut „cal” . Astfel lat. veredus „cal“ < vera „soare“ în polinez., poate de aici și germ. Pherd. În schimb equus e dedus din i.e *equ- „rapid“ / cf. esk. suka „iute, rapid“ ~ siqiniq „soare“, suka „stea“ (dravid.) etc. V.g.s. mariha se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
soare“, „soare de iarnă“, fiind identitate perfectă. Slavul kon' „cal“ e astfel în relație cu soarele kon în chimu, Peru, cu tc. kün, kin în amerindiene; tc. at trebuie să provină din egipt. Aton, zeul soarelui că și sum. Utu, ciuvaș ut „cal” .Astfel lat. veredus „cal“ < vera „soare“ în polinez., poate de aici și germ. Pherd. În schimb equus e dedus din i.e *equ- „rapid“ / cf. esk. suka „iute, rapid“ ~ siqiniq „soare“, suka „stea“ (dravid.) etc. V.g.s. mariha se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
gr. Zeus asiro-bab. Anu ketă es lit. dang finic ukko balt. diews egipt. Nut scr. asman polin. rangi iran. kam tuvină daer samoed. Num mong. tenger iukag. kudzu irl. Nem magh. ég CERUL P CERUL B CERUL F CERUL T ciuvaș pelet scit. abra thai fa etr. falado ciuvaș tura Rămân neincluse: sl. nebo, germ. Himmel, fin. Jumala, ainu nisor, basc zeru, engl. heaven etc. Deși teoria onomatopeică și a interjecțiilor rămâne în picioare, nu se poate ști de ce unele onomatopei
ORIGINEA LIMBAJULUI SI FILOSOFIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360061_a_361390]
-
finic ukko balt. diews egipt. Nut scr. asman polin. rangi iran. kam tuvină daer samoed. Num mong. tenger iukag. kudzu irl. Nem magh. ég CERUL P CERUL B CERUL F CERUL T ciuvaș pelet scit. abra thai fa etr. falado ciuvaș tura Rămân neincluse: sl. nebo, germ. Himmel, fin. Jumala, ainu nisor, basc zeru, engl. heaven etc. Deși teoria onomatopeică și a interjecțiilor rămâne în picioare, nu se poate ști de ce unele onomatopei și interjecții au rămas și astăzi, iar altele
ORIGINEA LIMBAJULUI SI FILOSOFIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360061_a_361390]
-
cer“ ~ germ. Stein „piatră“; proto-hittit kap „cer“ ~ dialecte iranice kup „piatră“, acesta fiind cel mai apropiat de kifa cu u > i și p > f, ca ebr. pe „gură“, arab. fam „gură“. Oare gr. lithos „piatră“ (etim. necunoscută) e legat de ciuvaș pelet „cer“'? Dar a cunoscut Iisus sanscrita? Ce a făcut mântuitorul de la 12 ani până la 30? A fost la mănăstirile din Qumran, cum susțin unii cercetători? În acele lăcașuri sfinte Iisus a căpătat cunoștințe temeinice și trainice de limbi ca
DESPRE NUMELE PETRU de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359977_a_361306]
-
sore-b-i-s “prieten”; vietn. ban ”amic”: banii “astru diurn” în coto, macro-tucanuan, Columbia; în curda heval: hevel “soare în ciuvașa”, pe Volga; hevre în curda sorani cf. haver “prieten” la evrei; kawa în hausa, Nigeria cf. kawe “soare”în salinan, California; ciuvaș tus față de tasa “astru diurn” în pima bajo; uzbecu yar “amic” cf. yor luminatorul diurn în khowar, Pakistan; oriya sanga “friend”: sngi “soare” în khasi, India de NE; udmurt esh cf. gunes “astru diurn” în turcă; iacut dogor cf. daga
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]
-
e de luat în calcul: „Urartienii nu cultivau grâu..., cultivau în schimb vită de vie,.. din care făceau vinuri“ (C.Daniel, Pe urmele.., p. 179). VARĂ. În românește vară ne vine din lat. ver, vera „primăvară“. Acesta se compară cu ciuvaș veri „căldură“ cu văr „a fierbe“ în sl., *uer- în i.e., toate legate de soarele dravidian și polinezian. Bascul udă „vară“ ~ udu „soare“ în uigură (limba turcica). Sumer. emeș „vară“ seamănă cu ebr. šemeš cu dispariția lui š, iar magh.
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]
-
literal „vreme frumoasă“ cu kolo „roată“ (slav) < „soare“. Nu găsim o explicație pentru ebr. kaiț „vară“, dar „cald“ se zice hâm cf. țig. și nagam. kham „astrul zilei“. În schimb, sl. leto pare mai curând în relație cu pelet, cerul ciuvaș, iar eng. summer cu arabo-turcic sama, sema „cer“. Cf. Apelet, varianta lui Apolo. Aici putem aminti cuvântul fierbinte: engl. hoț cf. dravid. hottu, arab ramada, wela „fierbinte“ în Hawaii cf. vera/ vela „soare“ în dravid., polineziana, gr. seiriao „be hoț
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]
-
etnic, de concepții aduse din Asia, este anacronică, imposibilă (Iorga). Bulgarii erau un popor de neam turcic, ca și hunii și avarii, după cum spune Jirecek, în Geschichte der Bulgaren ( apud Xenopol, I). Ei sunt, de asemenea, înrudiți cu chazarii și ciuvașii. Provenind din Asia Centrală, ei locuiau între Volga și Marea Caspică. În secolul al IV-lea, bulgarii apar în teritoriul dintre Marea de Azov și Marea Caspică. Ei constituie, în secolul următor, la nord de Caucaz, o puternică uniune tribală, cunoscută
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în nord-estul Bulgariei.1 Noii veniți în sudul Dunării, bulgarii, sunt tot așa de huni, ca și hunii, și tot așa de avari, ca și avarii (Iorga). Echivalența huno-bulgară a fost semnalată și de alți cercetători, ca și asemănarea cu ciuvașii a bulgarilor de pe Volga. Între vechii bulgari veniți din stepa euro-asiatică (regiunea Volga) și între rămășițele hunice, ca hunogundurii, a fost într-adevăr o strânsă legătură. Astfel, "descălecătorul" bulgarilor de dincolo de Dunăre, Asparuh, a comandat hunogunduri ! Bulgarii erau turanici, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de imperii, în întinsele stepe ale Asiei Centrale. Astfel, trebuie s-o subliniem, bulgarii nomazi (proto-bulgarii) erau de neam turcic, ca și hunii cu care se înrudeau îndeaproape. Limba lor, atât cât a supraviețuit până la noi, era asemănătoare cu a ciuvașilor, neam turcic care trăia pe valea Volgăi. În secolul al VI-lea, bulgarii s-au despărțit în două: o bună parte a lor s-au închegat într-un conglomerat, numit "Bulgaria Mare", aflată pe Volga (ruinele reședinței lor se mai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
regiuni sovietice autonome printre care și Regiunea Sovietică Autonomă Evreiască cu capitala la Birobidjan, apoi vin zece districte sovietice autonome. În Uniunea Sovietică trăiesc: ruși, ucrainieni, uzbeci, bieloruși, kazahi, tătari, azerdbaigieni, armeni, gruzini, moldoveni, tadjici, lituanieni, turkmeni, germani, kirghizi, evrei, ciuvași, daghestani, bașkiri, nordvini, polonezi, estoni, ceceni, udmurți, mari, osetini, coreeni, bulgari, buriați, greci, iakuți, komi, kabardini, karacalpaci, uiguri, țigani, inguși, găgăuzi, unguri, turvini, populații din nord, adâghei și cerkeși, komi-permiaci, kalmâci, kareli, karaceaevi, români, kurzi, turci abhazi, finlandezi, hakași, balkari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
evident, aparțin altor popoare mai vechi. Să încercăm, în baza datelor oferite de Atlasul istoric editat recent de Academia franceză , să determinăm spațiul ocupat de vechile populații care acum sunt înglobate Federației Ruse. În zona Volgii mijlocii amintim pe udmurși, ciuvași, tătari, baschiri, iar în zona Caucazului, între Marea Neagră și Marea Caspică, amintim pe cerchezi, carabandieni, oseți, abhazi, care formează republici sau regiuni autonome. Pe hărțile de la paginile 156 și 157, din atlasul amintit, aceste regiuni ocupă suprafețe neînsemnate, sunt
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
nivel fonetic și lexical, între vorbirea femeilor și vorbirea bărbaților familia ciukoto-kamceatkiană, limba paleo-siberiană; armonie vocalica; structuri incorporante, dar și aglutinante și analitice; ergativă; SOV; adjectiv-substantiv fără scriere, ulterior alfabet latin și chirilic 76. ciuvașa O Rusia (R. Ciuvașa); strămoșii ciuvașilor au fost bulgarii de pe Volga, descendenți ai hunilor; singură limba din grupul bulgar al limbii altaice care a supraviețuit; diferențiere puternică față de limbile turcice; posibilă poziție intermediară între limbile turcice și limbile mongole familia altaica, ramura turcica, grupul uigur; aglutinanta
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în schimb, numele german, Hermannstadt, sașilor așezați aici (Hermann) și indicând caracterul de oraș (Stadt) pe care l-a căpătat așezarea cu ocazia acestei colonizări. În bazinul mijlociu al Volgăi, din estul Rusiei europene, unde, alături de localnici (tătari, bașkiri, mordvini, ciuvași, udmurți etc), s-au așezat și numeroși ruși (odinioară și coloniști germani), sunt așezări care poartă până la 7 denumiri. Harta topografică austro-ungară a Bucovinei, Maramureșului, Crișanei, Transilvaniei și Banatului a cedat, de multe ori, ț din românește prin z, transcripție
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]