50 matches
-
cer“ ~ germ. Stein „piatră“; proto-hittit kap „cer“ ~ dialecte iranice kup „piatră“, acesta fiind cel mai apropiat de kifa cu u > i și p > f, ca ebr. pe „gură“, arab. fam „gură“. Oare gr. lithos „piatră“ (etim. necunoscută) e legat de ciuvaș pelet „cer“? P.S. Urmăriți comentariile de mai jos! Referință Bibliografică: ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ / Ion Cârstoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2174, Anul VI, 13 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Cârstoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1481620137.html [Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028]
-
i.e. dacic *ker „cer“ (egipt. ker „cerc“), ori ki din limba bari (Africa). Adăugăm -p „în“ (quechua, Peru, Bolivia, de ex. wasi -p „în casă“) enclitic ca în maghiară, ce pare o variantă a lui b sau din pelet, cerul ciuvaș, polto în nandi (Kenya). ETIMOLOGIA CONJUNCȚIEI ȘI Rom. și este dedus exclusiv prin lat. sic „așa“. Tc. ve (și ebraică) seamănă cu dravid. ve „soare“, we în limba yula (niger-congo), în timp ce țig. vi se compară și cu dakota wi „soare
ORIGINEA UNOR PREPOZIŢII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1483610278.html [Corola-blog/BlogPost/369925_a_371254]
-
și cu afganul af-tab „soare“, oftob „soare“ în tadjica. În wolof tob „a sări“ (Senegal, Gambia). Turc. atla- se compară, după noi, cu taal „soare“ în tubatulabal (uto-aztecă, Mexic), iar sîçra- cu esk. siqiniq „soare“, suka „stea“ în dravidiene. Cf. ciuvaș sik- „a sări“. Tot asa rus. pryg- e în legătură cu focul por, pur, pară ori cu soarele par, pari din yupultepec, baure (limbi arawak) + g- „eu“ cum e în oneida (America de Nord) = ego. Magh. ugrik, ugrál se aseamănă cu grian, soarele celtic
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1442298667.html [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
eu“ cum e în oneida (America de Nord) = ego. Magh. ugrik, ugrál se aseamănă cu grian, soarele celtic, garri în ngadjon (Australia), giro „soare“ în bassa (niger-congo); csopong amintit cu čup „soare“ în ainiană (Japonia), iar szökik e ca și turcul sîçra-, ciuvaș sik „a sări“. În relație cu Apolo sunt portughezul pula- „a sări“, faldo în rohingya (Burma). Rușii mai spun skakati „a sări“ (< boruka kak „soare“?) Iată și alte comparații: somali bood „a sări“ se apropie de baada, bda „soare“ în
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1442298667.html [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
gr. Zeus asiro-bab. Anu ketă es lit. dang finic ukko balt. diews egipt. Nut scr. asman polin. rangi iran. kam tuvină daer samoed. Num mong. tenger iukag. kudzu irl. Nem magh. ég CERUL P CERUL B CERUL F CERUL T ciuvaș pelet scit. abra thai fa etr. falado ciuvaș tura Rămân neincluse: sl. nebo, germ. Himmel, fin. Jumala, ainu nisor, basc zeru, engl. heaven etc. Deși teoria onomatopeică și a interjecțiilor rămâne în picioare, nu se poate ști de ce unele onomatopei
ORIGINEA LIMBAJULUI SI FILOSOFIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1413353501.html [Corola-blog/BlogPost/360061_a_361390]
-
finic ukko balt. diews egipt. Nut scr. asman polin. rangi iran. kam tuvină daer samoed. Num mong. tenger iukag. kudzu irl. Nem magh. ég CERUL P CERUL B CERUL F CERUL T ciuvaș pelet scit. abra thai fa etr. falado ciuvaș tura Rămân neincluse: sl. nebo, germ. Himmel, fin. Jumala, ainu nisor, basc zeru, engl. heaven etc. Deși teoria onomatopeică și a interjecțiilor rămâne în picioare, nu se poate ști de ce unele onomatopei și interjecții au rămas și astăzi, iar altele
ORIGINEA LIMBAJULUI SI FILOSOFIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1413353501.html [Corola-blog/BlogPost/360061_a_361390]
-
în provensala "șobolan" se zice garri, exact ca și garri"luminatorul zilei" la autohtonii australieni! Față de acest nume al soarelui australian vezi și guor, guer"vulpe" în sudul Argentinei și statului Chile, anume în idiomul mapudungun; turcul tilki"fox" pare ciuvaș tile "vulpe"+terki""soare" în chukchi, Extremul Orient rus; în vechea islandeza și scandinava vulpea e refr cu etim. nec., probabil e vorba de vulpe argintie fiindcă seamănă cu rusescul serebro"argint" cu b>f; catalanii din Spania numesc vulpea
VULPE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1476969550.html [Corola-blog/BlogPost/369924_a_371253]
-
soare“, „soare de iarnă“, fiind identitate perfectă. Slavul kon' „cal“ e astfel în relație cu soarele kon în chimu, Peru, cu tc. kün, kin în amerindiene; tc. at trebuie să provină din egipt. Aton, zeul soarelui că și sum. Utu, ciuvaș ut „cal” . Astfel lat. veredus „cal“ < vera „soare“ în polinez., poate de aici și germ. Pherd. În schimb equus e dedus din i.e *equ- „rapid“ / cf. esk. suka „iute, rapid“ ~ siqiniq „soare“, suka „stea“ (dravid.) etc. V.g.s. mariha se
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HORSE. ORIGINEA LIMBAJULUI. CAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1418806490.html [Corola-blog/BlogPost/369864_a_371193]
-
cer“ ~ germ. Stein „piatră“; proto-hittit kap „cer“ ~ dialecte iranice kup „piatră“, acesta fiind cel mai apropiat de kifa cu u > i și p > f, ca ebr. pe „gură“, arab. fam „gură“. Oare gr. lithos „piatră“ (etim. necunoscută) e legat de ciuvaș pelet „cer“'? Dar a cunoscut Iisus sanscrita? Ce a făcut mântuitorul de la 12 ani până la 30? A fost la mănăstirile din Qumran, cum susțin unii cercetători? În acele lăcașuri sfinte Iisus a căpătat cunoștințe temeinice și trainice de limbi ca
DESPRE NUMELE PETRU de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1403590578.html [Corola-blog/BlogPost/359977_a_361306]
-
limbă băștinașă din Australia. 6)Gaalan ”meat ant” în kamilaroi, Australia, față de galan, soarele în guuguymithir (Australia). 7)Gara/garra în hausa, Nigeria, turkmen garinja seamănă cu garri ”s.” în ngadjon, Australia (mai departe „s.” Înseamnă ”soare”). 8)Udmurtul kut, ciuvaș katka se apropie de kot ” s.” în polineziană, melaneziană și etr. kath. 9)Ungurii numesc această insectă hangya, cu etim. nec. pe care noi îl comparăm cu astrul kanga în koyo, Congo (pentru k>h vezi kal, kala ”pește” în
ANT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1492003486.html [Corola-blog/BlogPost/369927_a_371256]
-
soare“, „soare de iarnă“, fiind identitate perfectă. Slavul kon' „cal“ e astfel în relație cu soarele kon în chimu, Peru, cu tc. kün, kin în amerindiene; tc. at trebuie să provină din egipt. Aton, zeul soarelui că și sum. Utu, ciuvaș ut „cal” . Astfel lat. veredus „cal“ < vera „soare“ în polinez., poate de aici și germ. Pherd. În schimb equus e dedus din i.e *equ- „rapid“ / cf. esk. suka „iute, rapid“ ~ siqiniq „soare“, suka „stea“ (dravid.) etc. V.g.s. mariha se
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
soare“, „soare de iarnă“, fiind identitate perfectă. Slavul kon' „cal“ e astfel în relație cu soarele kon în chimu, Peru, cu tc. kün, kin în amerindiene; tc. at trebuie să provină din egipt. Aton, zeul soarelui că și sum. Utu, ciuvaș ut „cal” .Astfel lat. veredus „cal“ < vera „soare“ în polinez., poate de aici și germ. Pherd. În schimb equus e dedus din i.e *equ- „rapid“ / cf. esk. suka „iute, rapid“ ~ siqiniq „soare“, suka „stea“ (dravid.) etc. V.g.s. mariha se
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
sore-b-i-s “prieten”; vietn. ban ”amic”: banii “astru diurn” în coto, macro-tucanuan, Columbia; în curda heval: hevel “soare în ciuvașa”, pe Volga; hevre în curda sorani cf. haver “prieten” la evrei; kawa în hausa, Nigeria cf. kawe “soare”în salinan, California; ciuvaș tus față de tasa “astru diurn” în pima bajo; uzbecu yar “amic” cf. yor luminatorul diurn în khowar, Pakistan; oriya sanga “friend”: sngi “soare” în khasi, India de NE; udmurt esh cf. gunes “astru diurn” în turcă; iacut dogor cf. daga
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1430290760.html [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]
-
e de luat în calcul: „Urartienii nu cultivau grâu..., cultivau în schimb vită de vie,.. din care făceau vinuri“ (C.Daniel, Pe urmele.., p. 179). VARĂ. În românește vară ne vine din lat. ver, vera „primăvară“. Acesta se compară cu ciuvaș veri „căldură“ cu văr „a fierbe“ în sl., *uer- în i.e., toate legate de soarele dravidian și polinezian. Bascul udă „vară“ ~ udu „soare“ în uigură (limba turcica). Sumer. emeș „vară“ seamănă cu ebr. šemeš cu dispariția lui š, iar magh.
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1430290760.html [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]
-
literal „vreme frumoasă“ cu kolo „roată“ (slav) < „soare“. Nu găsim o explicație pentru ebr. kaiț „vară“, dar „cald“ se zice hâm cf. țig. și nagam. kham „astrul zilei“. În schimb, sl. leto pare mai curând în relație cu pelet, cerul ciuvaș, iar eng. summer cu arabo-turcic sama, sema „cer“. Cf. Apelet, varianta lui Apolo. Aici putem aminti cuvântul fierbinte: engl. hoț cf. dravid. hottu, arab ramada, wela „fierbinte“ în Hawaii cf. vera/ vela „soare“ în dravid., polineziana, gr. seiriao „be hoț
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1430290760.html [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]
-
ger, de unde pielea la tc. derî, la gr. derma, germ. Leder. Denumirea bradului, a molidului este bor pe care noi îl comparăm cu scitul abra „cer“, magh. bör „piele“. Chiar numele i.e. al pielii e *pel -dedus de noi din ciuvaș pelet „cer“ (Sevortian, Etim. slovar', passim), de aici denumirea plutei. La aromâni copaciu are sensul de „stejar“, cuvânt pe care noi îl deducem din i.e. *steg „a acoperi, a proteja“, cf. scr. stagh ,,a acoperi“, țig. staghi „căciulă“, ce se
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI COPAC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1428998306.html [Corola-blog/BlogPost/367530_a_368859]
-
Să mai adăugăm sem. tinna ,,smochin“ pe care noi îl punem alături de cerul chinez tien, jap. ten și, cum t'=k', și cu engl. sky ,,cer“, skin ,,piele“, kina „coajă“ în amerindiană. Este limpede că engl. tree ,,copac“ seamănă cu ciuvaș tura ,,cer“ fiind o paralelă a subst. cu d: *der, daer, din limbile turcice. În același timp nu putem să nu observăm că jap. ki ,,copac“ ne trimite cu gândul la sumer. ki „pământ“ ori, mai sigur, la ki din
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI COPAC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1428998306.html [Corola-blog/BlogPost/367530_a_368859]
-
zece districte autonome, două orașe federale (Moscova, Sankt Petersburg). Multe orașe depășesc un milion de locuitori: Novosibirsk, Nižnii Novgorod, Ecaterinburg, Samara, Omsk, Kazan, Rostov, Volgograd ș.a. Pe teritoriul Rusiei locuiesc peste 130 de naționalități și popoare, ruși (82 %), tătari, ucraineni, ciuvași, beșkiri, ceceni, bieloruși, kareli, români, evrei ș.a. Politica de discreditare a religiei, până la decimarea unor culte, ideologia ateistă propagată în școli și în media au avut consecințe dezastruoase, mii de biserici, moschei fiind lăsate în ruină, unele dărâmate, altele transformate
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
soarelui; aici și fulg. Și cu r, pâro „par“ în otomaco, pură în waunana, poro în kandoshi, puru în yarura, ambele „par“. • ciuf seamănă cu soarele ainian čup cu p > f. • plete ne vine din sl., dar are legătură cu ciuvaș pelet „cer“ și cu Apolo (*Apelet?) • utu ar fi „par“ în Indo-Pacific; cf. utu „soare“ la sumerieni. (Proto-World- Language, internet), otop „par“ la ainieni, cu -p facultativ. • șuvița, zeul Siva, Shivi de la amerindieni. • tc. saç „par“ e legat de sekonok
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1426576674.html [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
beloruși — 39.225 (0,36 %), georgieni — 38.934 (0,36 %), uzbeci — 35.595 (0,33 %), tadjici — 27.280 (0,25 %), moldoveni — 21.699 (0,20 %), kîrghizi — 18.736 (0,17 %), mordvini — 17.095 (0,16 %), ceceni — 14.524 (0,13 %), ciuvași — 14.313 (0,13 %), persoanele care nu și-au declarat naționalitatea — 668.409 (5,81 %). Moscova este un megaoras in care se afla unul din cele mai mari centre de afaceri din lume. Economia orasului este de 1.257 trilioane
Moscova () [Corola-website/Science/297431_a_298760]
-
suzeranitatea mongolilor, și Novgorodul independent aveau să devină baza pentru formarea națiunii moderne ruse. Bulgaria de pe Volga a fost un stat ne-slav aflat pe cursul mijlociu al râului Volga. După invazia mongolilor, a devenit parte a Hoardei de Aur. Ciuvașii și tătarii de la Kazan sunt descendenții bulgarilor de pe Volga. Până în secolul al X-lea, bulgarii de pe Volga au fost convertiți la islam, ceea ce i-a făcut independenți de Hazaria. În secolul al XVI-lea, Rusia a cucerit pământurile bulgarilor în timpul
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
arăta că 4% dintre etnicii Mari locuiau în afara granițelor Rusiei. Ultimul recensământ rus constata o proporție aproape egală între ruși (47,5%) și etnicii Mari (42,3%). Printre alte grupuri etnice trăitoare în Republica Mari se mai numără: tătarii (6%), ciuvașii (1%), ucrainienii, (0,7%). Triburile antice Mari sunt atestate încă din secolul al V-lea. După ce o perioadă ele au fost vasalele Bulgariei de pe Volga și Hoardei de Aur, pe la 1440 teritoriile locuite de poporul mari au fost încorporate de
Mari El () [Corola-website/Science/305931_a_307260]
-
Un număr mic de persoane turcice trăiesc de asemenea în Vilnius, capitala Lituaniei. O graniță exactă între diferitele popoare turcice nu poate fi trasată cu exactitate. Unii oameni de știință divid aceste popoare în șase ramuri: oghuzii, kipchacii, kurlucii, siberienii, ciuvașii, și yakuții. Una dintre cele mai mari dificultăți întâmpinate în încercarea de clasificare a diferitelor limbi, dialecte, popoare și grupuri etnice turcice este impactul avut de Uniunea Sovietică (și în mod particular de politica națională a lui Stalin, de creerea
Popor turcic () [Corola-website/Science/298161_a_299490]
-
separate, bazate pe o multitudine de invazii, războaie, imperii și migrații ale populației. Cele mai multe popoare turcice sunt musulmane sunnite. Dar mulți oameni din estul Turciei sunt aleviți și cea mai mare parte a locuitorilor Iranului și Azerbaijanului sunt musulmani șiiți. Ciuvașii din Rusia și găgăuzii din Republica Moldova sunt în mare parte creștini. Unele popoare turcice (în mod special în regiunile autonome rusești Altai, Hakas, și Tiva) sunt adepți ai șamanismului. Șamanismul a fost religia predominantă a diverselor ramuri turcice până prin secolul
Popor turcic () [Corola-website/Science/298161_a_299490]
-
Marea Aral. Iurucii de azi în Turcia se deosebesc de turcii propriu-ziși prin acea că au tenul de culoare mai deschisă, uneori sunt blonzi, neavând cel mai adesea trăsături mongolo-turanice, și în consecință greu de distinși de europeni, asemănători întrucâtva ciuvașilor, permienilor mordvinilor, carelienilor sau udmurților din Urali sau chiar cu triburile arctice de pastori de reni de mai la nord înspre Cercul Polar, care uneori au fost descriși drept finlandezi sau mai degrabă "finici tartarizați". Alții îi aseamănă bulgarilor de pe
Iuruci () [Corola-website/Science/304773_a_306102]