257,333 matches
-
sa, nu mult peste adolescență, acesta cutreierase planeta în lung și lat, verificase pe propria piele diferite forme ale răzmeriței. Se raliase partidului comunist, încrezător în utopia dreptății și a prefacerilor radicale. A dezertat după ce a asistat în anii războiului civil din Spania la înveninarea atmosferei pe baricada republicană, unde trimișii aparatului de la Kremlin se îndeletniceau cu intrigi, denunțuri, defăimări contra tovarășilor de bătălie. Procesele de la Moscova (1936) l-au consternat, n-a priceput inițial de ce vechii partizani ai lui Lenin
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
etape încheiate". îl citează pe Vaclav Havel, după care America de astăzi este aproape un concentrat simbolic a tot ce e mai bun și mai rău în civilizația noastră. ,Pe de o parte există angajamentele ei profunde față de sporirea libertăților civile și menținerea unor instituții democratice puternice, precum și fantastica dezvoltare a științei și tehnologiei care au contribuit atît de mult la bunăstarea noastră; pe de altă parte, există venerația oarbă pentru creșterea perpetuă a dezvoltării economice și a consumismului, impactul lor
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
è nella vită dello scrittore durante îl regime comunistă come criterio secondario mă sempre valido di valutazione di uno scrittore e della sua opera. Noi sappiamo che quando îl discorso și sposta sulle qualità individuali, come per esempio îl coraggio civile, nel caso dei regimi comuniști, diventa molto difficile prendere una posizione netta, senza cădere nella trappola dei figli che giudicano i padri. Vorremmo analizzare meglio questo concetto. Giudicare ex post comportă i rischi di un'inautenticità delle posizioni, come quella
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sopra Kadare, e per le nuove generazioni, quelle che îl tempo comunistă non l'hanno vissuto, comportă îl rischio della sottovalutazione delle situazioni. É molto difficile, în effetti, oggi spiegare perché costasse così caro e fosse così raro îl coraggio civile di opporsi apertamente alla nomenclatura, da dentro, durante i regimi comuniști. Certo și può basare la spiegazione sulla paura: îl terrore che tali regimi incutevano e nel caso nostro la persecuzione maniacale dell'intellighenzia e degli scrittori che effettivamente erano
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
passaggio lungo di Furet per ricordare appunto quanto popolare fosse l'idea comunistă durante i regimi comuniști o almeno da quali posizioni di vantaggio ripartisse essa în Europa, subito dopo la fine della seconda guerra mondiale. Quindi îl mancato coraggio civile în un'epoca în cui era possibile andare în prigione anche per una sola boutade di sapore sovversivo va, purtroppo, di pari passo con la certezza di una buona parte degli intellettuali dell'Est e dell'Ovest di stare dalla
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
di pari passo con la certezza di una buona parte degli intellettuali dell'Est e dell'Ovest di stare dalla parte giusta. Se quindi da un lato nessuno avrebbe l'autorità morale oggi per rivendicare una maggiore dose di coraggio civile tra, per esempio, gli scrittori albanesi, non possiamo esimerci dal mettere a confronto la maggiore o minore lucidità nel valutare quello che, attorno a questi intellettuali accadeva, lucidità, a sua volta, spesso offuscata dall'illusione comunistă di cui a lungo
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
del diritto: con îl termine nomos și evocă în sostanza l'idea di un ordine politico inscindibilmente legato allo spazio fisico e geografico della sua esistenza e validità11. È nel cuore dell'antichità, nella fâse cruciale della formazione della cultură civile greca, che și manifestă la consapevolezza che ordine politico e spazialità sono concetti non separabili, asserisce Schmitt: e del resto la legge, înțesa come nomos, separă, divide irrimediabilmente ciò che è "dentro" (ciò che è interno all'ordine sancito da
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
essere esercitata liberamente e legittimamente."14 La "palizzata", che non necessariamente è fisica (può essere anche immaginaria), è la barriera che idealmente segnala la presenza e la localizzazione di ciò che è irriducibilmente "estraneo alla civiltà" e în quanto "non civile", non meritevole di considerazione, semplice preda da assoggettare ad ogni costo. Non esiste dunque un ordine sovrano, un nomos, che prevedă l'inclusione potenziale di ogni soggetto e che și giustifichi a prescindere da una qualche formă di distinzione fra
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
non sia ammessa e riconosciuta da coloro (îl circolo ristretto delle "grandi potenze") che și ritengono depositari del "giusto concetto" di sovranità. I Paesi colonizzati o "colonizzabili", în questa fâse, non possono attribuirsi un nomos (riconosciuto come tale dalle "potenze civili") e non potrebbero dunque, con atto simmetrico rispetto a quello degli europei, tracciare i confini di un proprio recinto escludente. Mă anche nel momento în cui la contraddizione rappresentata da questa asimmetria è stată superata 16, la sovranità "recintata" degli
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
non è în realtà altro che îl meridiano delle linee d'amicizia della sua epoca, che ha effettivamente aperto un abisso tra la libertà, ovvero l'assenza del diritto tipică dello stato di natură, e l'ambito di uno stato "civile" ordinato." (C. Schmitt, Îl nomos della terra, cît., p. 95). 16 Almeno nella formă macroscopicamente evidente del colonialismo "classico". Riguardo ad altre forme di "colonizzazione" più sofisticate, îl discorso probabilmente è ancoră aperto. 17 W. Brown, Stați murați, sovranità în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
celor din Grupul 1, având în vedere impactul și probabilitatea acestora: un atac asupra Mării Britanii sau asupra teritoriilor acesteia exercitat de către un alt stat și folosind mijloace chimice, biologice, radiologice sau nucleare; riscul unei instabilități majore, insurgenta sau război civil în afara teritoriului, care creează un mediu propice pentru acțiuni teroriste care vizează Marea Britanie; riscul creșterii majore a nivelului criminalității organizate, precum și riscul afectării volumului și calității informațiilor primite, transmise sau colectate de către sateliți ca efect al atacului deliberat de către un
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
securitatea națională reprezintă atributul guvernului olandez, prin strategia de securitate se apreciază că un mediu de viață sigur în interiorul regatului se poate realiza doar prin cooperarea apropiată între instituțiile statale de toate nivelurile, elemente ale sectorului privat și ale societății civile. Strategia de securitate pleacă de la nominalizarea intereselor naționale de protejat: securitatea teritorială, securitatea economică, securitatea ecologică, securitatea fizică și stabilitatea politică și socială 10. Metodă de lucru propusă integrează diversele procese și proceduri implementate sectorial de către instituțiile de securitate olandeze
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
să integreze conceptual riscurile la adresa securității naționale cu modalitățile de raspuns instituțional. În locul unui singur document programatic de securitate, Italia a dezvoltat o serie de documente care reglementează responsabilitățile instituționale pentru dimensiunea externă - militară a securității și pentru dimensiunea internă - civilă a acesteia 14. Școală de studii de securitate italiană are, astfel, o abordare bidimensionala a securității, în care dimensiunea externă are drept obiect analiza și evaluarea amenințărilor externe sau cele manifestate din exterior, până la relevarea acestora la nivel național. Dimensiunea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
instituționali cu responsabilități legale și constituționale în domeniul securității externe sunt: Președintele statului, Consiliul Suprem de Apărare, Parlamentul, Primu-Ministru (președintele Consiliului Miniștrilor), Ministrul Apărării, Șeful Statului Major General. Principalii actori instituționali cu responsabilități legale și constituționale în domeniul securității interne (civile) sunt: Primul Ministru, Consiliul Miniștrilor, Comitetul Politic Strategic (Primul Ministru, Ministrul Apărării, Ministrul de Externe, Ministrul de Interne), Centrul Național Decizional. Serviciile de informații italiene (AISE - informații externe, AISI - informații interne, sub coordonarea DIS - Departamentul de Securitate și Informații) au
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
DIS - Departamentul de Securitate și Informații) au atenția concentrată asupra următoarelor riscuri și amenințări 17: - amenințări cu potențial letal, cu sfera de acțiuni atât externă, cât și pe teritoriul național (atacuri asupra personalului militar aflat în misiuni externe sau asupra civililor cu contracte de muncă în zone în aflate în criză, - atacuri teroriste conduse de către fundamentaliști islamici, acțiuni ale criminalității naționale și transnaționale), - acțiuni cu risc potențial letal, dar sub nivelul celor menționate anterior, derivate din acțiuni subversive ale organizațiilor teroriste
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
abordării unitare a problematicii securității, sistemul de securitate și apărare națională italian este caracterizat de un număr deosebit de mare de organisme instituționale cu atribuții în domeniul securității, ale căror competențe se pot suprapune: Președinția Consiliului de Miniștri, Departamentul de Protecție Civilă, Autoritatea Națională pentru Securitate, Ministerul Transporturilor, Ministerul de Interne, Oficiul de Sănătate, Oficiul Apărării, Poliția de Frontieră și Vamală, alte birouri și oficii locale 18. Strategiile de securitate ale țărilor din vestul Europei au unele puncte comune în identificarea categoriilor de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
riscurilor are același punct de plecare în majoritatea strategiilor de securitate vestice și anume identificarea și analiza factorilor de risc, dar fiecare stat are metodă proprie de abordare a gestionării acestora (Olanda - cu accent pe metodă și cooperare cu societatea civilă, Franța - prin planificarea și bugetarea anuală a capacităților sistemului național de securitate, Anglia - prin gestionarea multisectorială a riscurilor și abordarea preventivă a acestora , Italia - prin compartimentarea bidimensionala a securității). Abordarea riscurilor de securitate de către statele din Europa Centrală și de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
tehnologic și deteriorarea echilibrului om - natură. În domeniul securității interne, scopul strategiei de securitate națională îl reprezintă protecția cetățenilor, legii și a proprietății naționale împotriva consecințelor dezastrelor naturale și accidentelor tehnologice 25. Strategia acorda egală importantă următoarelor domenii cheie: securitate civilă, socială (politici sociale și de muncă, știința, educație etc.), securității economice, securității ecologice, securității informatice și a telecomunicațiilor, precizând direcțiile strategice de transformare a sistemului național de securitate. Observăm un mod de abordare interesant în strategia de securitate poloneză a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
derivat din politicile, doctrinele și programele sectoriale. Forțele armate rol important în cele două dimensiuni ale securității. Imigrația clandestina este identificat că risc specific prioritar. Olanda este centrată pe metodă de lucru în domeniul securității și pe cooperarea cu mediul civil privat și social. Sub acest aspect, constatăm că statul olandez prezintă o unicitate în strategiile de securitate analizate, prin incluziunea participativa a întregii societăți în gestionarea problemelor securității naționale. Riscul specific identificat de strategia de securitate națională olandeză este cel
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Imediat după scrutinul parlamentar din 30 noiembrie, presa națională și bloggosfera au început să facă dezvăluiri despre colapsul din sistemul financiar-bancar, cauzat de devalidarea celor trei bănci -Bancă de Economii a Moldovei, Banca Socială, Unibanc. Acest fapt a mobilizat societatea civilă pentru a declara categoric puterii legitimie că este una coruptă, ca oligarhii au acaparat statul, că justiția este controlată, iar instituțiile puterii au devenit nefuncționale. Cetățenii nu mai au încredere în cei cărora le-au delegat puterea în noiembrie 2014
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
liberă, care reușiseră să plece din țară, înainte de 1947. Comitetul Național Român a fost formulă care individualiza, prin instituționalizare - ca simbol al continuității de stat și ordine democratică - "gândit că un guvern în exil"4, două lumi despărțite de libertăți civile, drepturi democratice, valori bine definite de modelele politice la care se raportau, Estul, respectiv, Vestul. Regele exilat, ca lider onorific al emigrației politice, s-a aflat constant în preajma Comitetului Național Român 5, care a funcționat după 1947 la nivel mondial
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la acceptarea de către Marea Britanie a unui Guvern francez în exil, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este de natură să sublinieze că ocupația nazistă și sovietică nu era, din punctul de vedere al Aliaților, asimilată acelorași încălcări de drepturi civile și libertăți politice: "În ruptul capului, însă, nu ar fi permis (britanicii - n.n.) pe teritoriul lor un guvern al vreunei țări ocupate de ruși. Ca si cum ocupația rusească, ar fi fost cu ceva mai bună decât ocupația nazistă". În același timp
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
perspective semnificative ale ultimului rege al României în decriptarea relației sale cu "Estul" și "Vestul". Astfel, pentru Mihai I, "Vestul" este sinonim cu Națiunile Unite, cu Comunitatea Europeană, S.U.A, și în general cu valorile democratice, drepturile și libertățile civile, în timp ce "Estul" rămâne ancorat într-o dimensiune postbelică, o victimă a Vestului, un sacrificiu și un cataclism al URSS. Întreaga paradigmă este înțeleasă prin prisma unor înțelegeri ilegitime care au despărțit continentul pentru jumătate de secol. Cele trei teme, bogate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
situation? If we take the statements into account, Romanians are participative, want political pluralism and many parties and want support elements of liberal democracy - but do they take advantage of these rights? Are they active citizens, organized în a dynamic civil society? Do they engage with public decisions and policies even after the election period? Are we a society where politics matter only în election years or one în which political and civic participation is stimulated and active the rest of
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
have aggressively instilled the need of rallying to the vote. The failure of the trade union movement, the apparent isolation of the "intelligentsia" (which hâș not found an active role - neither during communism, nor în the post-communist era6) and of civil society structures, the lack of debate outside elections have both led to a permanent polarization of society and to an increasing simplification of the message puț forth during public debate. It is a known fact that the electoral message must
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]