158 matches
-
ziua de 1 martie! Ei erau naivi în sufletul lor; trăiau în simplicitate și împrumutau vorbele și obiceiurile lor de la mama natură, care împodobea fruntea fiicelor lor cu flori de câmp (...) Toate însă s-au șters de buretele așa-numitei civilizațiuni moderne care, în locul comorilor de înțelepciune și tradițiuni strămoșești, n-a găsit altăceva mai bun de pus în loc decât minciunile de la 1 aprilie, care și acestea (...) au ajuns a se practica în toate zilele anului”. Perioada despre care amintește Nicolae
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
ochii vigilenți ai autorităților ! Centrul civic s-a realizat, ca-n toată în România, prin demolarea vechiului centru ! Ce tradiții ?!? Era, atunci, un patrulater european, în mijloc cu o superbă grădină dominată de statuia eroului necunoscut din marele război al civilizațiunii. Eroi care din plin au contribuit la formarea României dodoloațe ! Acum soldatul a fost mutat în altă zonă. Strivit de ziduri. Și-a făcut datoria, așa că ... Centrul este dominat de clădirea Consiliului Județean, ce găzduiește și Prefectura (!?!), Hotelul și Casa
și cu SERGENTUL, ZECE !…(file de jurnal paranormal) by http://uzp.org.ro/si-cu-sergentul-zece-file-de-jurnal-paranormal/ [Corola-blog/BlogPost/93402_a_94694]
-
Ștefan Pascu, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia). În ziarul Românul , Anul VII, joi, 8/21 noiembrie 1918, Nr.11, pe prima pagină se publica Convocarea Marii Adunări Naționale de La Alba Iulia: Istoria ne cheamă la fapte. Mersul irezistibil al civilizațiunii omenești a scos și neamul nostru românesc din întunericul robiei la lumina cunoștinței de sine. Ne-am trezit din somnul de moarte și vrem să trăim alături de celelalte națiuni ale lumei, liberi și independenți. În numele dreptății eterne și a principiului
ARAD-ALBA IULIA-1918 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 by http://confluente.ro/Arad_alba_iulia_1918.html [Corola-blog/BlogPost/367255_a_368584]
-
care se arată că.. arta dramatică nu puțin contribuie la dezvoltarea facultăților intelectuale și chiar a moralității publice ... și că teatrul propriu zis ( luat în sensul de local de data aceasta n.n ) este singura dovadă pipăită de moralitate și civilizațiune încât este o școală mare pentru toate vârstele și toate sexele, având de exemplu numai avantaje ce el a dat României ci mai cu seamă statelor civilizate din Ioropa și America 27. Iată, deci, o concepție modernă despre teatru ca
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384428239.html [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
și civilizație era Costache Serghie, directorul teatrului severinean 28. Receptivi, membri consiliului comunal, își însușesc ideea deși orașul ducea lipsă de localuri publice pentru instituțiile administrative și școlare . Se aprecia atunci că această idee ... .este pornită dintr-un simț de civilizațiune și afecțiune pentru înfrumusețarea morală și materială a acestui oraș, și că ea este foarte avantajoasă când într-un cerc prea restrâns cineva poate găsi un teatru bine construit pentru plăcerea ochilor și bine montat și alcătuit pentru plăcerea inimii
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384428239.html [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
înfăptuirea idealului nostru, murind pentru libertatea și unitatea națiunii române. VIII. Adunarea Națională dă expresiune mulțumitei și admirațiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui dușman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizațiunea de ghiarele barbariei. IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor națiunii române din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, Adunarea Națională hotărăște instituirea unui Mare Sfat Național Român, care va avea toată îndreptățirea să reprezinte națiunea română oricând și pretutindeni față de
1 Decembrie. 98 de ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102689_a_103981]
-
ochii vigilenți ai autorităților! Centrul civic s-a realizat, ca-n toată în România, prin demolarea vechiului centru! Ce tradiții?!? Era, atunci, un patrulater european, în mijloc cu o superbă grădină dominată de statuia eroului necunoscut din marele război al civilizațiunii. Eroi care din plin au contribuit la formarea României dodoloațe! Acum soldatul a fost mutat în altă zonă. Strivit de ziduri. Și-a făcut datoria, așa că... Centrul este dominat de clădirea Consiliului Județean, ce găzduiește și Prefectura (!?!), Hotelul și Casa
TABLETA DE WEEKEND (59): ŞI CU SERGENTUL ZECE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1394355475.html [Corola-blog/BlogPost/353673_a_355002]
-
etern, care în respectul culturii e la înălțimea civilizației moderne; căci în secolul nostru cultura e arma cea mai abilă și mai puternică în posesiunea popoarelor, prin care pot să-și facă renume, să se înalțe (...). Secolul prezent e secolul civilizațiunii (...), astăzi popoarele nu mai subjugă cu arme, ci prin cultură. Ferice dară de națiunea aceea care dispune de acea armă puternică, căci viața ei este asigurată pentru eternitate și memoria ei va fi admirată cu pietate pururea. Oricare națiune care
DE CÂND A INTRAT IOSIF VULCAN ÎN DIZGRAŢIE? de IULIA PĂCURAR în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/De_cand_a_intrat_iosif_vulcan_in_dizgratie_.html [Corola-blog/BlogPost/348992_a_350321]
-
poate, n-o să răspund... Am mai spus ca doamnele pe care le-am avut ca exemplu, toate au în comun: înțelepciunea, diplomația, corectitudinea, comunicabilitatea, modestia, verticalitatea și optimismul... deci, cred că acestea ar fi calitățile unei femei de succes! ’’Măsurariul civilizațiunii unui popor în ziua de azi e: o limbă sonoră și aptă de a exprima prin sunete noțiuni, prin șir și accent logic cugete, prin accent etic sentimente.’’ - Mihai Eminescu http://www.radiometafora.ro/2014/ 12/31/natura-stiri-de-maria-burlacu-autor-valerian-mihoc-in-revista-confluente-literare/ -Pentru acesta
DOMNIŞOARA MARIA BURLACU! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1423083573.html [Corola-blog/BlogPost/375963_a_377292]
-
fost mai bine, nu absolut ci relativ, pentru că la noi oamenii nu-și cântăresc încă pe deplin bine interesele. Dar o lungă esperiență învață că pasuri îndărăt nu se pot face. Vom pierde multă vreme încă pentru a împlea formele civilizațiunii pe cari le-am împrumutat, dar ele trebuiesc împlute, nu nimicite. Deocamdată - mi-i vorba - cam ciudați crai de la răsărit se-mbracă cu ele, însă, convins odată poporul că numai munca și meritul adevărat îndreptățesc la ceva în viața publică
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
atuncea vede lesne că radicalismul și demagogia, sub scutul teoretic al sufrajului universal și al principiilor liberale (de care știu a se servi cu mare succes mulțămită credulității maselor și slăbiciunei sau sentimentalismului oamenilor luminați) conduc lumea europeană la distrugerea civilizațiunii - la haos. [9 ianuarie 1879 ] DIONISIE, MITROPOLIT AL DRISTULUI Joi la 4 ianuarie a adormit întru fericire aici în București o persoană care reprezinta o veche eparhie, a cării interesantă istorie am schițat-o cu câteva trăsături de condei în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
trebuie să le răspundem: Voi nu ne cunoașteți; voi trăiți în împrejurări mai fericite, cari fac cu neputință ivirea unor asemenea "prejudiții". Numărul evreilor în Europa apuseană e atât de mic încît ei nu pot exercita o influență simțită asupra civilizațiunei naționale; dar prin granița noastră de la răsărit pătrunde an cu an din inexaurabilul leagăn polonez un număr de stăruitori tineri, vânzători de pantaloni a căror copii și nepoți vor stăpâni odinioară bursa și gazetele Germaniei; imigrația crește văzând cu ochii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vederea și a o da uitării pentru moment măcar. Europa monarhică și creștină, Europa împărțită după rase și care datorește estrema sa dezvoltare intelectuală și economică tocmai principiului împărțirii în rase, cari, una după alta, își încărcă umerii cu sarcina civilizațiunii câștigate de celelalte ginți surori, această Europă ne-a dat dreptate în fundul inimei ei, iar art. 44, departe de-a fi espresia unui principiu juridic cosmopolit, n-a fost decât manipulul unor interese trecătoare de ordine secundară. Pentru cel care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
raporturile juridice dintr-o țară străină e la noi alfa și omega a întregei înțelepciuni politice. Această adevărată ignoranță, pe lângă ceea ce trebuie să știe un om de stat, respiră la noi din presă, din discuții parlamentare. Se vorbește atâta despre civilizațiunea noastră. Cu toate astea nu există țară în lume - neesceptînd Serbia, Grecia, poate chiar Bulgaria - în care să se citească mai puțin decât la noi în țară. Întrebe cineva bunăoară câte exemplare din Dicționarul etimologic al lui Cihac s-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de ideile autorului și se transformă într-un apărător necritic al acestuia, fie că este vorba de scrierile cu evident caracter reacționar, retrograd chiar și la publicarea din 1910, semnate de Aurel C. Popovici Naționalism sau democrație. O critică a civilizațiunii moderne (ediție de Constantin Schifirneț, 1997) sau de publicistica lui Mihai Eminescu de la Timpul (în cronica despre cartea lui D. Vatamaniuc, de la Editura Minerva, 1996). Prezența tuturor acestor luări de atitudine între copertele unui volum permite, cum spuneam, conturarea profilului
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
din cauza adversităților care ne-au împiedecat atâta timp de la o dezvoltare normală și favorabilă și care ne-au făcut să cunoaștem așa de târziu binefacerile civilizației. E adevărat că, dacă n-am luat parte direct la formarea a ceea ce numim civilizațiunea europeană, noi am contribuit însă direct la dezvoltarea ei, apărând-o timp de aproape o mie cinci sute de ani, la poarta aceasta a Orientului, de toate atacurile și de toate pericolele ce o amenințau; și că acest lucru prețuiește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care cultura polonă a exercitat-o asupra Moldovei, prin secolul al XVII-lea. Una din cele mai vechi, dar și din cele mai fericite în același timp, căci grație ei, poporul român a putut lua, în mod spiritual, contact cu civilizațiunea occidentală. Contactul acesta, e drept, n-a fost în sine un fenomen tocmai nou. Sub altă formă, el se mai produsese, cu aproape un secol în urmă, în Transilvania, sub acțiunea propagandei protestante săsești, căreia îi datorim tipărirea primelor cărți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în secolul al XIX-lea dar și caracterele particulare care disting această mișcare de mișcarea corespunzătoare din Muntenia. * Adaptarea vieții noastre la civilizația occidentală s-a făcut mai ales în cursul secolului trecut. S-a făcut, firește, copiind formele acelei civilizațiuni, imitând instituțiile ei... Căci orice s-ar spune, în starea de întârziere în care ne găseam, și pentru a satisface legitima, tinereasca aspirație de prefacere, de reînnoire, de cultură, de libertate a poporului român, alt mijloc de a-l ridica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a formelor noi apusene peste fondul vechi național. Intransigența aceasta nu dezleagă însă nedumeririle pe care le provoacă. Cei care o profesează nu ne-au lămurit bunăoară: ce alta ar fi fost de făcut pentru a ne ridica la nivelul civilizațiunii europene, nu în mod evolutiv, adică în curs de secoli (cum ar fi fost normal dacă lucrurile ar fi decurs în condiții fericite), dar într-un timp scurt, în câteva decenii, cum se cerea? Nici cum am fi putut atinge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
vechi și trecutului istoric, a căror importanță e așa de frumos demonstrată de Mihail Kogălniceanu în celebrul său "Cuvânt introductiv la cursul de istorie națională" rostit la 24 Noiembrie 1843 la Academia Mihăileană din Iași. Căci a accepta influența unei civilizațiuni de dinafară, nu implică deloc ruperea a orice legături cu trecutul cu credințele, cu tradițiile și cu aspirațiile lui. Tot lui îi revine gloria de a fi scos la lumină tezaurul literaturei populare și de a-l fi pus în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cari unul va preda numai limba latină în cele dendîi două, clase. 2. Limbele română, franceză și germană cu literaturele lor, predate de trei profesori. Profesorul de limba română va preda și noțiuni de psihologie, logică și estetică. 3. Istoria civilizațiunei, cu noțiuni de arheologie și de sociologie, predate de un profesor. 4. Cosmografia, geologia și geografia, predate de un profesor. 5. Fizica descriptivă, chimia cu mineralogia, anatomia și fiziologia plantelor și animalelor, predate de un profesor. 6. Algebra, geometria elementară
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
crește repede, limba se dezbracă în mai puțin de douăzeci de ani de cuvintele grecești, turcești etc., cari se introduseseră în epoca fanarioților; progresul real și repede al rasei române o face matură pentru unire, pentru cei dendîi pași în civilizațiunea apuseană. Se va observa că în timpul de la 1821 - 1866 se tipăreau și se citeau cărți, că rasa română este cea setoasă de cunoștințe și capabilă de-a pricepe adevărul. Ei bine, după 1866 se ivesc tot fenomenele ce se constată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rău de afacerile sale și, prin suficiența proprie tuturor semibarbarilor, a fost un izvor nesecat de supărări și încurcături pentru vecinii săi, mai cu seamă pentru Austria. Poporul sârb se arătă în cea mai mare majoritate indiferent față cu binecuvântările civilizațiunii, este în cea mai mare parte în proporție sărac și n-a făcut nimica pentru a ridica comerțul. După cât știm, principele Milan n-a dovedit niciodată o deosebită capacitate sau pornire de a arata supușilor săi leneși și neculți drumul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
muncii reale sau capitalizate, dar va trebui să combată mijloacele de a face avere fără muncă, fără producțiune, numai prin speculă și prin amăgire. Față cu aceste rele evidente și generale foile izraelite ne vin cu protestațiuni de umanitate și civilizațiune. Asemenea protestațiuni sunt poate la locul lor înaintea unor cititori inculți, cari se simt măguliți când li se spune că sunt civilizați. Civilizația proprie consistă în suma de adevăruri înțelese și practicate de un popor. Cu cât suma de adevăruri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și nu-i știe însemnătatea, dă următorul înțeles cuvintelor noastre: Poporul (spun conservatorii) au făcut un pas spre progres: din barbar acum 50 - 60 de ani, a devenit semibarbar, adică pe jumătate barbar, pe jumătate civilizat. Acest pas făcut spre civilizațiune - și aci vorbim în teza pretinșilor conservatori - în loc de a, fi un bine, căci lumea - ntreagă spre civilizare merge, la civilizare țintește și-și încoardă toate puterile spre a ajunge, e un rău mare, e nefericirea poporului român. Asemenea afirmări nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]