335 matches
-
structuraliste în nucleul lor narativ, atunci care sunt structuraliste? Oricum, între Foucault, Barthes și Derrida nu prea există legături de sens. Ideea de "structură" are totuși o dublă semnificație în scriitura foucauldiană, aceea de "instituții", dar și de procese ale civilizării europene (nebunie, sexualitate, crimă și penitență, puterea-cunoaștere). Prezența conceptului amintit și notorietatea sa, după polemica cu Sartre (1905-1980) din anii '60, i-au făcut pe unii intelectuali să-l "integreze" în Banda celor Patru (Lacan, Barthes, Derrida, Foucault). O altă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
reprezentări/reprezentanți), ucisă de către propriul ei regim de funcționare (guvernare-opoziție) în secolul XX, își găsește finitudinea și inadecvarea social-politică în lumea secolului XXI. Vremea liderilor și a reprezentanților pentru ceilalți și, mai tot timpul, împotriva celorlalți a murit. Așadar, treapta civilizării globale de azi nu mai este "legea"102, venită de undeva din "spiritul" unei elite "atotcunoscătoare și atotputernice", ci această treaptă este formată din posibilitățile multiple de autoeducare (umanistă) și de autoguvernare social-politică, corelate cu libertățile de alegere din cadrul societăților
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de soldați, de producători, de buni funcționari, de elite pentru a le pune în slujba sa și în folosul existenței lui, chiar și dincolo de fericirea generală, de fericirea cetățenilor. Idolatria statului politic modern s-a forjat pe necesitățile oamenilor, iar civilizarea cetățenilor s-a făcut prin intermediul poliției (policer = a civiliza 116). Astfel că statul de diplomație al rațiunii de stat italiene, al Seicento-ului a fost contopit cu statul de poliție în fenomenul istoric al formării statelor naționale. Cele "două mari ansambluri
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în cazul acelor intelectuali neînregimentați în vreo grupare. Atunci când aceștia dezvoltă o cunoaștere inteligentă și în folosul civililor, sunt atacați într-un cor de mizerii, de care se ocupă vestiți universitari. Dezvoltarea liberă a fiecăruia depinde și de gradul de civilizare al unei societăți, de cunoașterea generală existentă în acea societate, depinde de jocurile corecte de la care marii intelectuali români sunt absenți. Dezvoltarea liberă a fiecăruia este strict legată de gradul de libertate din respectiva societate, de un mod eficient și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mult decât în celelalte epoci, factorul determinant. Este perioada de înflorire a academiilor. Întreaga cultură occidentală definește literatura ca totalitate a literelor, în ambele sensuri: totalitatea cunoștințelor și totalitatea scrierilor. Idealul continuă să fie enciclopedia. Nu lipsesc finalitățile etico psihologice: civilizarea și mai ales umanizarea ființei. Un real progres îl reprezintă tendința de specificizare și valorizare a literaturii pe linia opere, scrieri, autori. Literele simt în această perioadă nevoia unor determinări mult mai precise în funcție de timp și loc, de condițiile istorice
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
o artă care își face publicitate la confiniile cu Art Nouveau-ul, care tinde către o recunoaștere într-o sferă socială net mai cuprinzătoare și care asumă o misiune "politică", nu lipsită de notele utopice ale unui orfism integrator, aceea a civilizării prin frumos teoretizată de John Ruskin, William Morris, Henry van der Velde etc. În acest sens, pe filiera reflecției asupra misiunii civilizatoare a artei decorative și a unui funcționalism estetizant prin ridicarea obiectului banal la demnitatea obiectului de artă, recuperăm
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rămaseră credincioși tot d-auna dogmelor și țeremoniilor Bisericii Răsăritului", pp. 24-25) nu își au corespondent în Manual..., redactat într-un registru discursiv mult mai sobru. Creștinarea timpurie a românilor a făcut ca aceștia să devină un focar de creștinare și civilizare în Balcani pentru popoarele barbare cărora le-a transmis sfintele adevăruri ale creștinismului. "Ungurii, cei dein Ardealu, fiendu pucini la númeru sî mestacati cu Romanii au invetiatu de la ai nostri legea crestina sî au inceputu a se botezá" (Moldovan, 1866
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Dacia a fost cuprinsă de bulgari de la anul 680, cele două secole de contact cu proto-românii deja creștini au fost decisive în creștinarea bulgarilor. Cum în universul barbaric instalat în Europa odată cu epoca marilor migrații creștinismul formează un factor de civilizare, românii, prin creștinarea lor timpurie, dețin încă un avantaj civilizațional asupra vecinilor săi. Avantajul civilizațional al creștinismului se sedimentează peste originea romană pentru a conferi românilor o dublă sursă de nobilitate. Nu doar etnogeneza poporului român este intim legată de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în sarcina românilor. Astfel, "Gothii și din Sythi furŏ chrestinați de Românii din Dacia" (ibidem). Heliade este cel care consacră ideea că "Românii christianisă pe Barbari" (p. 49). Poporul român devine astfel un focar al creștinătății și un felinar al civilizării popoarelor. Goții, avarii și celelalte popoare germanice fuseseră deja creștinate de către românii de dincoace de Dunăre, iar sămânța creștinismului fu împrăștiată printre bulgari tot de către românii stabiliți dincolo de Dunăre. O jumătate de secol mai târziu, la cealaltă extremitate a perioadei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atât de incipiente a creștinismului, este firesc ca poporul român să fie un focar de lumină în barbarie: "dela Daco-Romani au primit creștinismul și Barbarii care au trecut pe aici" (Patrașcanu, 1937, p. 38). Teza apostolatului creștin, a misiunii de civilizare prin botezarea întru credință a barbarilor îndeplinită de poporul român este astfel reiterată. Desigur, aripa critică a istoriografiei interbelice este mai precaută atât cu privire la vechimea creștinismului la români, cât și în privința apostolatului românesc. Din sursă iradiantă a creștinismului, românii sunt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]