17 matches
-
ADEZIVE AGNITA" - Ș.A. Localitatea Mediaș "CONMED" - Ș.A. Localitatea Sibiu "COMTRAM" - Ș.A. "CONSTRUCȚII" - Ș.A. "FRIG-SERVICE" - Ș.A. "PAJIȘTI" - Ș.A. "PROIECT" - Ș.A. "SILVA" - Ș.A. "SIMAROSIB" - Ș.A. "SOCIETATEA COMERCIALĂ DE INDUSTRIE ȘI PRESTĂRI" - Ș.A. "ȘOFERUL AMATOR" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Mediaș "CIVITA COM" - Ș.A. "PRESTSAL" - Ș.A. "ȘCOALĂ DE ȘOFERI AMATORI" - Ș.A. "TRANSILVANIA-COM" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Sibiu "AL COMSIB" - Ș.A. "AROMA" - Ș.A. "COFETARUL" - Ș.A. "COMETEX" - Ș.A. "DOMENIUL PUBLIC" - Ș.A. "RESIB" - Ș.A. "SALUBRIS" - Ș.A. "STRĂZI ȘI PODURI" - Ș.A. "TAXISTAR" - Ș.A.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
Articolul 1 Se aprobă transmiterea imobilului "Casa Schuller" și a terenului aferent, proprietate publică, situat în municipiul Mediaș, str. Ferdinand nr. 25, județul Sibiu, cu specificațiile din anexă, din patrimoniul Societății Comerciale "Civita Com" - S.A. Mediaș din administrarea Consiliului Local al Municipiului Mediaș, județul Sibiu. Articolul 2 Patrimoniul Societății Comerciale "Civita Com" - S.A. Mediaș*) se diminuează cu valoarea de inventar a imobilului menționat la art. 1. ----------- Articolul 3 Predarea-preluarea imobilului se face pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198317_a_199646]
-
terenului aferent, proprietate publică, situat în municipiul Mediaș, str. Ferdinand nr. 25, județul Sibiu, cu specificațiile din anexă, din patrimoniul Societății Comerciale "Civita Com" - S.A. Mediaș din administrarea Consiliului Local al Municipiului Mediaș, județul Sibiu. Articolul 2 Patrimoniul Societății Comerciale "Civita Com" - S.A. Mediaș*) se diminuează cu valoarea de inventar a imobilului menționat la art. 1. ----------- Articolul 3 Predarea-preluarea imobilului se face pe bază de protocol încheiat între cele doua părți. Articolul 4 Anexa face parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198317_a_199646]
-
apoi o perioadă scurtă în cadrul „Armatei Rinului”, înainte de a fi afectat „Armatei din Italia”, comandând cotingentul aflat la Roma (1798). Este silit într-o primă fază să evacueze orașul, dar apoi îl reocupă în decembrie după ce napolitanii sunt învinși la Civita Castellana. Începând cu 13 februarie 1799 îl înlocuiește pe generalul Championnet la comanda armatei din Neapole și este victorios la Modena, unde este rănit, iar apoi est învins de Suvorov la Trebbia (17 - 19 iunie). Revine în Franța pentru a
Étienne Jacques Joseph Alexandre MacDonald () [Corola-website/Science/312382_a_313711]
-
celorlalți cardinali a fost: Orsini, orașele fortificate Monticelli și Soriano, legația Mărcilor și episcopia Cartagena (cu un venit anual de 5.000 de ducați); Colonna, mănăstirea Subiaco și împrejurimile ei (cu un venit anual de 3.000 de ducați); Savelli, Civita Castellana și episcopia Majorca; Pallavicini, episcopia Pampeluna (Pamplona); Michiel, the scaunul suburbicar Porto; Riario, beneficii în Spania cu un venit anual de 4.000 de ducați și returnarea unei case din Piazza Navona (pe care o ocupase Sforza) copiilor contelui
Conclavul papal din 1492 () [Corola-website/Science/323389_a_324718]
-
nedecisă (conform lui Guglielmo de Apulia), fie s-a soldat cu victoria lui (potrivit lui Leon de Ostia). Apoi, Tornikios însuși a preluat comanda trupelor bizantine, pe care le-a condus către cea de a doua confruntare, desfășurată în apropiere de Civita. Această a doua confruntare a constituit o victorie a lui Melus, cu toate că scrierea lui Lupus Protospatarul și cronica anonimului din Bari raportează o înfrângere a longobardului. O a treia bătălie, încheiată cu o victorie decisivă a lui Melus, a avut
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
străinătate când o așchie de cunoștință, când alta, s-au întors cu surcelele în poală să dea foc țării și nu altceva. Să fi văzut apoi luptă între giubelii și bonjuriștii de moda veche cu mustața bătută și în frac civit cu nasturi de aur. Dar lupta n-a ținut mult, pentru că numiții bonjuriști erau chiar fiii giubeliilor, cari, mai murind, după vremuri, mai dîndu-se în lături de bunăvoie, era libertăților și pospăielii importate a-nceput la largul ei. Și deodată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai 1877 s-au contractat cu d. Alcaz efecte In valoarea de 499 940 lei și i s-a făcut un scăzământ de 6 720 lei 10 bani. 9. În august 1879 s-a contractat cu Rosenthal pânză cenușie și civită în valoare de 55 302 lei 78 bani și i s-a făcut un zăcământ de 2 105 lei. 10. Tot în august 1879 s-au contractat cu Loew postavuri colorate în valoare de 38 146 lei 98 bani și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și a fost exclusă atât din școlile medicale mănăstirești, precum și din universitățile clădite pe structura acestor școli. Totuși, nu întâmplător, chirurgia (prin Academia de chirurgie) a fost reintrodusă în „circuitul medical” de un medic din Montpellier (Gigot de la Peyronie, 1678-1747). „Civita hipocratica”, Școala din Salerno („fântâna medicinii”, cum o numește Petrarca), a produs numeroase scrieri originale în cele mai diferite domenii, care apoi au fost difuzate în întreaga Europă. La Salerno, practica medicală (în special ca moașe sau medici pentru boli
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
al primăriei este printre cele mai ridicate din Italia, respectiv 6 600/an, în ultimii ani). De la Roma pornește să se iradieze spre întreaga regiune Lazio și în împrejurimi. De exemplu, comunități compacte de români sunt la Fara Sabina, Colleferro, Civita Castellana, Civitavecchia, Viterbo, Latina (unde există o comunitate foarte puternică). Aceste localități sunt noduri ale unor rețele regionale foarte importante într-un fenomen migratoriu în continuă expansiune 21. Anumite date interesante privesc căsătoriile mixte: vorbim de un indice foarte important
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
a istoriei hotară". (Memento mori). Să ne amintim că și Sf. Augustin spunea la fel, că zeii au înrăurire asupra cetăților în care locuiesc oameni, și buni și răi: "cetăți care sunt amestecate prin timpuri, dar separate prin virtuți" (De civita Dei). Ceea ce Eminescu va denumi "drum al pulberii" la Heidegger primește înțelesul de "uzură": opera se uzează dacă este "ratată". Însă la poetul român zidul e opera faptei, "gândire arhitectonică": el nu devine ruină datorită imperfecțiunii sale (de creație) ci
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
putea purta mante de cinste cu cusuturi la guler după forma litera A. Iar cei ce au priimit port europienesc vor purta iarăși la zile de paradă capele în trei colțuri cu pană albă pă marginea ei, uniformă de postav civit, cu cusături la guler, mânici și buzunări după forma litera B“ (Buletin, gazetă oficială, 1834, nr. 32). Încercarea de a ordona într-o schemă logică tabloul epocii de tranziție relevă două aspecte esențiale: fenomene de coexistență și forme hibride. În
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
După niște ani, trei bărbați își descoperă personalități îngropate, lepădate piei de tinerețe, în secretele unei singure femei. Nedezvăluite, fiindcă doar mincinoasele mistere dau ștaif unei existențe, altminteri, anodine: „un biet om fără mister", spune Corina despre închipuitul iubit de la Civita Vechia. Întîmplător, sau nu, c-ul care lipsește din Vecchia e aceeași literă pe care i-o adaugă Ștefan Valeriu, acela nesuferit, din primul act, în occupe-ul cu care-l provoacă. Inițiala ei, poate, a femeii dorite și necunoscute, care
Jocul de-a speranța by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6793_a_8118]
-
de culori, moștenite din latină, și de cele mai moderne, împrumutate majoritatea din franceză, româna are, din această sferă semantică, câteva cuvinte de origine slavă (băl „alb“, de la care s-au format derivate ca bălai, bălan; sur „cenușiu“) sau turcă (civit „albastru închis, indigo“, cicic „roșu deschis“, pembé „roșu închis“); sunt termeni învechiți și/sau regionali. Unele nume de culori au fost formate pe teren românesc, cu ajutorul sufixului -iu < lat. -ivus, atât de la cuvinte de origine latină (arămiu, argintiu, auriu, brumăriu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
nouă structură organizatorică a CNPR prin înființarea a 10 direcții regionale de poștă și 6 sucursale specializate. GLOSAR și ABREVIERI aba adiafor anaforă ban begăbei) beilic(beylik) beșliu bicigaș caftan cal de olac capuchehaie cariolă castor căminar cărucer centiron ciuhe civit cneaz contraci cotun cumpănă stofă groasă de lână, prelucrată la piuă. nepăsător. raport scris adresat domnitorului de către un mare dregător. mare dregător al Olteniei. căpetenie, rang militar. clădire pentru găzduirea trimișilor otomani în țările române. soldat care face serviciul de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
vizitei regelui Victor-Emmanuel la Berlin, Bismarck atunci în plin Kulturkampf se plângea că Italia, prin legea sa de garanții și prin achiziția teritoriului pontifical, făcuse Sfântul Scaun inviolabil 437. El propunea ca Italia să autorizeze debarcarea unui detașament german la Civita Vecchia unde, spre marea nemulțumire a Italiei, crucișătorul francez "Orinoco" se afla la dispoziția papei din 1870 pentru a înainta spre Roma în scopul rezolvării Kulturkampf prin forța armelor. Miniștrii italieni au respins cu diplomație propunerea, având satisfacția de a
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
după ce a pus toate în ordine, fratele Albert, împreună cu frații pe care i-a ales, a plecat la capitulul general]. În acest capitul, a fost ales primul ministru general al Ordinului, fratele Ioan Parenti, cetățean roman și judecător, născut la Civita Castellana. 52. Acesta, la sfatul ministrului [provincial] din Franța, l-a exonerat pe fratele Albert din Pisa de responsabilitatea administrării Germaniei și l-a înlocuit cu fratele englez Simon, custode al Normandiei, o persoană cultă și mare teolog. 53. Fratele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]