862 matches
-
mai lungă sau mai scurtă în funcție de viața tehnologiilor și a produselor intrate în viața și activitățile oamenilor. Asfel, multe neologisme din limba germană au ajuns arhaisme, folosite doar în vorbirea unor meseriași vârstnici (și ei pe cale de dispariție), precum tâmplari, cizmari, zidari, lăcătuși ș.a. Chiar neologisme din tehnologia I.T. devin repede arhaisme (pick-up, dischetă, player, recording) prin apariția unor noi tehnologii și produse care satisfac necesitățile oamenilor, tot mai pretențioase din acest domeniu. • APARIȚIA unor expresii sau cuvinte simple și scurte
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
însă comuniștii le dărâmaseră, poate voiseră să construiască în locul lor ceva, nu se mai știe. Nimeni nu fusese în stare să-l lămurească de ce fuseseră dărâmate casele acelea. Își amintea mai bine de două dintre ele, într-una locuia un cizmar cocoșat la care se dusese pe când avea vreo zece, unsprezece ani să-și bată ținte în tălpile bocancilor. Era încântat să meargă tropăind pe stradă. În cealaltă casă, cea mai mică și dărăpănată dintre toate, se născuse Eftimie Murgu. Poate
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Emigrantul_hemiplegicul_si_statuia.html [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
2) Cel de-al doilea motiv îi vizează pe conducătorii românilor din cele două perioade - ante și postdecembristă, cu diplomele care le atestă școlile isprăvite. Ei bine, dacă Nicolae Ceaușescu a fost necontenit luat în tărbacă pentru studiile sale de cizmar neîmplinit, dacă soția sa a fost pe îndelete forfecată pentru pasiunea achiziționării diplomelor fără acoperire valorică în studii sau cercetare științifică și dacă unii dintre miniștrii de-atunci erau croiți după calapodul intelectual al șefului lor, conducătorii postdecembriști ai românilor
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_saracia_starea_de_fapt_a_romanilor_george_petrovai_1327655770.html [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
același cuvânt, nimeni nu-l înțelegea și el s-a enervat grozav ,ba a mai și plâns, până când mi-a " căzut" mie" fișa" și am priceput! El repeta tot timpul "dzimalu,dzimalu" ;și la ce credeți că se referea? La "cizmarul" din apropiere,la care ne oprisem ca să luăm niște sandale de la reparat! (va urma) Imagine: Pond în the meadow
DIN AMINTIRILE ALMEI(2) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1449524263.html [Corola-blog/BlogPost/342618_a_343947]
-
cupidității, a egoismului, a arogantei... și a crimei de toate felurile. Burdujeni, satul natal schițat în amintiri Cum v-a rămas întipărit în minte Burdujeni, satul natal? Burdujeni nu era chiar un sat, ci un târg cu două librarii (cred), cizmarii, croitorii, o cofetărie și o cârciuma; avea o viață comunitară foarte intensă, la fel ca în agorele grecești, cu intrigi, dezbateri și asocieri patetice. Este foarte aproape de Suceava, la numai trei kilometri, si e doar localitatea în care m-am
Norman Manea: ” Al doilea exil s-a petrecut când aveam 50 de ani, sub forma ieşirii de sub dictatura comunistă „ by http://uzp.org.ro/norman-manea-al-doilea-exil-s-a-petrecut-cand-aveam-50-de-ani-sub-forma-iesirii-de-sub-dictatura-comunista/ [Corola-blog/BlogPost/93321_a_94613]
-
Geanina din Imposibila despărțire). Cartea începe, cu amintitul tablou al urbei, în al cărei peisaj, destul de anost, își trăiește singurătatea Sică, iubitorul de Vivaldi; tot acolo, Alecu și Floria, soția lui, își împodobesc livada și ograda (Allegro vivace), sâcâiți de cizmarul neglijent și haotic, agasați de un fost secretar de partid, dar agreând vecinătatea lui Rareș Petrecu, un ceasornicar ce făcuse Canalul; același orășel pașnic și prăfos gazduiește o Grădină a Hesperidelor, proprietatea unui fost magistrat, în a cărei ambianță snobimea
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448732634.html [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
care invocă Numele devine prietenul Mirelui, se roagă ca toți să fie uniți cu Mirele: „Acela trebuie să crească iar eu să mă micșorez”. Nu mai vorbește de iad decât pentru el însuși, cu o smerenie fără margini. Ca acel cizmar din Alexandria, care i-a dat o lecție Sfântului Antonie, dezvăluindu-i că se roagă ca toți să fie mântuiți, el fiind singurul care merită să fie osândit. Ca Simeon Noul Teolog care spunea că trebuie să-ți privești toți
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ips_acad_prof_univ_dr_stelian_gombos_1350302941.html [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
pe margini franjuri din fire metalice de culoare galbenă. Potrivit datelor din fișa obiectului, steagul a fost refăcut în proporție de 50% într-un „atelier necunoscut”, dar a trecut și prin câteva faze de restaurare în laboratorul muzeului. Steagul breslei cizmarilor din Suceava Un alt steag de breaslă despre care există mai multe informații este cel al breslei cizmarilor din Suceava. Steagul, așa cum aflăm din cronica breslei, care se păstrează la „Fondul Bucovina” de la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” (lucrare monografică întocmită
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
în proporție de 50% într-un „atelier necunoscut”, dar a trecut și prin câteva faze de restaurare în laboratorul muzeului. Steagul breslei cizmarilor din Suceava Un alt steag de breaslă despre care există mai multe informații este cel al breslei cizmarilor din Suceava. Steagul, așa cum aflăm din cronica breslei, care se păstrează la „Fondul Bucovina” de la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” (lucrare monografică întocmită de preotul Nicolae Pentelescu), a fost confecționat în anul 1883. În anul 1923 cizmarii urbei s-au reorganizat
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
este cel al breslei cizmarilor din Suceava. Steagul, așa cum aflăm din cronica breslei, care se păstrează la „Fondul Bucovina” de la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” (lucrare monografică întocmită de preotul Nicolae Pentelescu), a fost confecționat în anul 1883. În anul 1923 cizmarii urbei s-au reorganizat sub denumirea de „Însoțirea cizmarilor români din Suceava”. Cu acest prilej steagului (care prezintă pe o parte icoana Maicii Domnului, iar pe cealaltă pe Sf. Gheorghe Bogoslavul) i s-au adăugat două eșarfe tricolore cu inscripțiile
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
aflăm din cronica breslei, care se păstrează la „Fondul Bucovina” de la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” (lucrare monografică întocmită de preotul Nicolae Pentelescu), a fost confecționat în anul 1883. În anul 1923 cizmarii urbei s-au reorganizat sub denumirea de „Însoțirea cizmarilor români din Suceava”. Cu acest prilej steagului (care prezintă pe o parte icoana Maicii Domnului, iar pe cealaltă pe Sf. Gheorghe Bogoslavul) i s-au adăugat două eșarfe tricolore cu inscripțiile: „Însoțirea cizmarilor români - Suceava” și „Dumnezeu să binecuvânteze meseria
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
s-au reorganizat sub denumirea de „Însoțirea cizmarilor români din Suceava”. Cu acest prilej steagului (care prezintă pe o parte icoana Maicii Domnului, iar pe cealaltă pe Sf. Gheorghe Bogoslavul) i s-au adăugat două eșarfe tricolore cu inscripțiile: „Însoțirea cizmarilor români - Suceava” și „Dumnezeu să binecuvânteze meseria onestă”. Învelit într-o cămașă, steagul a fost păstrat în Biserica Adormirea Maicii Domnului, biserica patronală a breslei, și la data de 16 martie 1975 a fost predat spre păstrare instituției muzeale de către
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
Învelit într-o cămașă, steagul a fost păstrat în Biserica Adormirea Maicii Domnului, biserica patronală a breslei, și la data de 16 martie 1975 a fost predat spre păstrare instituției muzeale de către ultimul staroste al breslei, Eugen Bucătaru (1921-2008). Hramul cizmarilor Breasla cizmarilor este singura breaslă suceveană care nu și-a întrerupt viețuirea. În fiecare an, la data de 21 noiembrie, la sărbătoarea de Ovidenie, se sărbătorește hramul cizmarilor, prilej cu care, la Biserica Adormirea Maicii Domnului (sau Sf. Maria, cum
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
o cămașă, steagul a fost păstrat în Biserica Adormirea Maicii Domnului, biserica patronală a breslei, și la data de 16 martie 1975 a fost predat spre păstrare instituției muzeale de către ultimul staroste al breslei, Eugen Bucătaru (1921-2008). Hramul cizmarilor Breasla cizmarilor este singura breaslă suceveană care nu și-a întrerupt viețuirea. În fiecare an, la data de 21 noiembrie, la sărbătoarea de Ovidenie, se sărbătorește hramul cizmarilor, prilej cu care, la Biserica Adormirea Maicii Domnului (sau Sf. Maria, cum îi spun
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
păstrare instituției muzeale de către ultimul staroste al breslei, Eugen Bucătaru (1921-2008). Hramul cizmarilor Breasla cizmarilor este singura breaslă suceveană care nu și-a întrerupt viețuirea. În fiecare an, la data de 21 noiembrie, la sărbătoarea de Ovidenie, se sărbătorește hramul cizmarilor, prilej cu care, la Biserica Adormirea Maicii Domnului (sau Sf. Maria, cum îi spun sucevenii, biserică ctitorită în anul 1639 pe locul în care, la 1395, boierul Iațcu - sau Iațco - din Mvrovlahia a ridicat mica mănăstire Palaghia din Ițcanii Vechi
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
anul 1883. Lumânarea avea la început 1,8 m, dar acum, după 125 de ani, măsoară cca. 80 cm. „Meșteșugul vreme cere / Nu se-nvață din vedere” Din cele două albume din „Fondul Bucovina”, dedicate de părintele Nicolae Pentelescu „Însoțirii cizmarilor români din Suceava”, aflăm o mulțime de date despre acești meseriași ai urbei. De la primele atestări ale meșteșugarilor cizmari (din sec. al XV-lea), la mențiunile cu privire la pecețile de breaslă ale talpalarilor și ciubotarilor (1780) sau la Decretul din 10
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
Meșteșugul vreme cere / Nu se-nvață din vedere” Din cele două albume din „Fondul Bucovina”, dedicate de părintele Nicolae Pentelescu „Însoțirii cizmarilor români din Suceava”, aflăm o mulțime de date despre acești meseriași ai urbei. De la primele atestări ale meșteșugarilor cizmari (din sec. al XV-lea), la mențiunile cu privire la pecețile de breaslă ale talpalarilor și ciubotarilor (1780) sau la Decretul din 10 iulie 1804 cu privire la orânduirea breslelor din Bucovina, toate informațiile sunt foarte prețioase. Albumele fac referire la membrii breslei, la
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
mare de copii. Veșnic era ceva care lipsea, care nu ajungea. Consider că atunci când eu mi-am făcut apariția în lume, am avut noroc. Tatălui meu, Avraham, i se spunea spre a fi recunoscut față de atâția Avraami care mai existau, „Cizmarul”. Tot ce învățase de la maistrul lui, să construiască de la început o pereche de cizme, pantofi sau ghete, era suficient, dar se ocupa mai mult cu micile reparații pentru cei nevoiași, câte un petic care prelungea „viața” și de aceea avea
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457439007.html [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
învățase de la maistrul lui, să construiască de la început o pereche de cizme, pantofi sau ghete, era suficient, dar se ocupa mai mult cu micile reparații pentru cei nevoiași, câte un petic care prelungea „viața” și de aceea avea multă clientelă”. Cizmarul Avraham este stâlpul și întreținătorul unei familii numeroasă de evrei din perioada interbelică de o frumusețe umană care nu poate să nu te impresioneze. Zi de zi, ani de zile tatăl care aducea banii în casă și susținea familia era
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457439007.html [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
vremuri, pline de suflet, de moralitate, de credință îți vine să spui dacă nu ai ști cât de greu le-a fost să trăiască în acele vremuri bieților oameni... Te impresionează profund, aproape că îți dau lacrimile, moartea tatălui, a Cizmarului, de cancer, și moartea mamei, moarte stranie cauzată de un glonț rătăcit... Băiat isteț, cu inclinații libertine, Alterică va avea diferite slujbe, care îl ajută să-și întrețină familia... Chiar dacă este un păcătos, prin generozitatea lui, prin ideile lui, personajul
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457439007.html [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL : EPIGRAME Autor: Cornelia Păun Publicat în: Ediția nr. 1694 din 21 august 2015 Toate Articolele Autorului DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL : EPIGRAME Appeles pictorul a spus odată cizmarului, să-și vadă de sanda, Că o valoare nu o poate-aprecia, Un om aflat cu mult sub talpa ta. Cu prostul niciodat’ să nu te pui, Și nu-ncerca să-l faci să te-nțeleagă, Se crede totdeauna mai al
EPIGRAME de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1440184887.html [Corola-blog/BlogPost/378250_a_379579]
-
financiară iar ele trebuie inițial cumpărate. Nu se poate afirma că proprietarul magazinului care angajează vânzători nu este bogat. Este acesta însă un bogătaș? A fi „cinstit negustor” era mai zilele trecute o meserie ca și aceea de croitor sau cizmar. Atelierul sau magazinul era încropite cu un mic efort financiar, eventual cu ajutorul familiei, iar apoi prin munca efectuată în el fructifica. Unele ateliere, sau magazine, au prosperat creând locuri de muncă salariată, Deși valoarea însumată a mijloacelor de producție și
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1416655862.html [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
este credință: „Poetul însuși pășește cu teamă pe treptele Cuvântului! Cu vipera durerii la șold, Marele Vrăjitor se ascunde în zilele nedormite, în pipa ocultismului și a melanholiei, cu sângele șiroind pe hainele-i mute, adunați deopotrivă: pietrarul și dogarul, cizmarul și tipograful, bancherul și căcănarul, îmblânzitorul de cobre și cinteza, fochistul și acarul din gara Balaci, și mierla ciufută, și primarul cel fălcos și fără maniere, toți cei ce au acces la brațul de turbă al vieții...” De mai bine
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
și totul ne lipsește. Am trecut prin epoci de civilizație și am rămas barbari. • Iubim femeia, dar nu pe termen lung. • Avem un cult pentru știință, deși 90 la sută din pământeni sunt profani. • În orice profesie sunt lorzi și cizmari. Nimic cu e atât de sublim pe cât pare. • Căsniciile scurte sporesc, cele lungi se răresc. Mai curând primești în casă un câine decât un om. • Păsărelele continuă să ciripească... Și turnătorii la fel! • Suntem rătăciți într-o lume în care
GÂNDURI REBELE (17) – DESPRE NOI INŞINE ŞI NU NUMAI de HARRY ROSS în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1454333358.html [Corola-blog/BlogPost/377511_a_378840]
-
revoluția română” este incompletă fără sângele Ceaușeștilor), atunci măcar pentru împușcarea acestora într-o altă zi... Ulterior ne-am dat seama că răfuiala cu Ceaușeștii era doar vârful enormului aisberg economico-politic, propulsat de neprieteni și gheșeftari împotriva României. Da, pentru că cizmarul șiret și profund devotat țării sale, o calitate ce i-a fost recunoscută până și de cei mai înverșunați adversari, îndrăznise să viseze la independența economică a României, de unde și eforturile depuse pentru dezvoltarea învățământului de toate gradele și a
CÂND TRĂNCĂNEALA-I NESFÂRŞITĂ, VIAŢA VA FI MAI TRONCĂNITĂ ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1491313566.html [Corola-blog/BlogPost/369358_a_370687]