148 matches
-
tulburare de vorbire, disfazie, "lipsa vorbirii, tulburare de limbaj" (cf. gr. άφασία, -ας "muțenie"): med. ro. afazie (cf. fr. aphasie; en. aphasia, alogia); adamanto-,,smalț dentar" (cf. gr.άδάμας-αντος s.m. "oțel"): med. adamantinom s.n. (cf. fr. adamantinome, s.m.); afro- "spumă" ,,clăbuc" (cf. gr. άφρός,-ου s.m.); agora- "piață, loc deschis" (cf. gr. άγορά,-ας s.f.): med. agorafobie (cf. fr. agoraphobie; en. agoraphobia); alanto- "cârnaț, maț" (cf. gr. άλλάς,- αντος s.n.): med. alantoidă s.f. (cf. fr. allantoide, s.f.; en. allantois); albi- "alb
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a universului o întâlneam încă de la Marin Sorescu, unde familiarul pare a lua proporții cosmice menținându-se aproape pe tot parcursul textului prezentarea ludică, detașată, tonul glumeț pentru ca finalul să aducă poanta și odată cu ea nota gravă: Ne spălăm cu clăbucul tău, soare/ Săpunul nostru fundamental/ Pus la îndemână/ Pe polița cerului. O, ce veselie/ E pe pământ dimineața!/ ca într-un spălător de internat/ Când copiii iau apă în gură/ Și se stropesc unii pe alții.// Deocamdată încă nu știm
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
balconul Palatului și i-a pus să mărturisească intenția criminală în fața militarilor. Au fost apoi băgați într-un beci. După 24 Ianuarie li s-a dat drumul de noua administrație antonesciană. Am aflat mai târziu că BBC-ul a făcut „clăbuci la gură”, acuzându i pe legionari că Murea a maltratat și a ucis evrei la Buzău și trebuie condamnat la moarte. La radio ascultam vești din toată țara; instituțiile fuseseră ocupate de armată și numiți Prefecți militari. Curieri speciali sosiți
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
adunarea deținuților. Era însoțit de un civil și de șofer. Nici unul dintre gardieni nu era în colonie. Semnalul toacei anunța că suntem luați prin surprindere. Cei mai mulți ne spălam rufele și am apărut cu mânecile suflecate sau dezbrăcați până la brâu, cu clăbuci pe mâini și cu rufe în brațe. Raportul!, a ordonat inspectorul, după ce el însuși s-a recomandat. Nu i-am reținut numele. Stan Marin, care era de serviciu pe colonie în ziua aceea, a dat raportul: Domnule inspector, colonia Galda
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cadă în mâna mea. Briciurile nu erau ascuțite iar unele aveau știrbituri. Având o oarecare dexteritate în mânuirea lor, reușeam să atenuez marea suferință a fețelor smochinite, deshidratate, mai ales că săpun de bărbierit nu ni se dădea, iar puținul clăbuc pe care-l făcea bucățica de săpun industrial (50 de grame lunar) mai mult irita fața decât înmuia barba și punea la grea încercare rezistența și răbdarea pacientului. Apropiindu-mă cu briciul, mi s-a părut că Istrate Micescu are
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
anchetă băieții au motivat fapta lor prin tristețea de care erau cuprinși. Au fost cu toate astea exmatriculați. La una din aceste aniversări ne-am amintit de Moise Gherșin, ghidușul clasei, care suferea de incontinență verbală și care comenta cu clăbuci la gură fiecare întrebare a profesorilor, până când aceștia se lăsau păgubași și-i puneau o notă din burtă. Gherș, cum îi spuneam toți, a dat admiterea la Politehnică dar n-a terminat facultatea. Ajuns suplinitor la țară, i s-a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
chiar fântâna din care trei zile trebuia să bem apă. Până și îngerul nostru păzitor, care era Vera, și care nu suporta farsele băieților, îl beștelea pe Andi ori de câte ori trebuia să-și astâmpere setea cu apa parfumată și plină de clăbuci. După pățanie, toți l-au poreclit pe Andi „dezinfector teritorial”. Fiind inginer, tatăl hotărâse ca feciorul să urmeze politehnica. O atracție probabil ancestrală l-a îndreptat însă pe Andi către Archeos și către facultatea de istorie. El a studiat ce
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
exact dacă fabricarea de săpun din grăsime de evrei a fost un abominabil fapt real sau, mai degrabă, o legendă morbidă. Cert este că soldații nemți răspândiți prin Europa vindeau sau schimbau pe diverse produse un săpun care nu făcea clăbuc și pe care erau scrise În relief trei inițiale : R.J.S. sau R.J.F. Unii supraviețuitori ai celui de-al doilea război mondial susțin că era vorba de Reine Jüdische Seife („Săpun pur evreiesc”) sau de Reine Jüdische Fetten („Grăsime pură evreiască
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-și dezvăluie intențiile viitoare. Este felul lui discret de a se dărui chemării sale ancestrale. Când s-a ridica de pe scaun dând semne că intenționează să-și încheie plăcuta vizită, soarele trecuse mult de zenit. Puținii nori alburii, ca niște clăbuci învăluriți ieșiți la plimbare pe cerul siniliu, reduceau din când în când scânteierile ca de arc voltaic ale razelor solare, presărând pete de umbră pe pământul dornic de răcoarea picăturilor de apă cerească. Cu mulțumirea în suflet a omului care
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
-i astfel că l-a lăsat singur mai mult de o jumătate de zi. Aventura Încă de la primele ore ale dimineții ziua se arăta a fi frumoasă. Cerul senin, pigmentat din loc în loc cu mici pete de nori ca niște clăbuci, soarele ridicat la câteva sulițe deasupra orizontului trimitea peste oraș raze călduțe și gălbui de toamnă târzie. Frunzele copacilor așternute pe pământ foșnesc trist sub pașii trecătorilor. Vremea prielnică este pentru toată lumea o invitație la evadarea din spațiul închis și
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
din cartier cu program de noapte. Deși ne aflam la începutul lui ianuarie, era deosebit de cald și o ceață deasă, lăptoasă, cum nu mai văzusem, învăluia casele, umplea străzile. Parcă pluteam printre nori. Intrasem brusc, surprinși, în plină feerie, uriași clăbuci albi ne spălau și curățau sufletele de zgura ultimelor îngrijorări. Era prea frumos ca totul să nu fie bine. * A doua zi după ce am internat-o pe mama la Spitalul nr. 9, ne-am dus s-o vedem. Era într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și muntenii, suspinând din greu, nădăjduiesc în Măria ta că-i vei scăpa de sila și robia acelor păgâni..." Din scrisoarea Judelui Brașovului adresată lui Ștefan Voievod și Domn al Moldovei. 7 Județul Măriei sale Altă, altă pricină! bolborosește Ștefan printre clăbucii de săpun, în timp ce Don Giovanni Batista, un bătrân deșirat, osos, chel, îl bărbierește cu mișcări elegante. Tăutu, la pupitrul din odaia Domnului, răsfoiește un vraf de hârtii. ... Gata Don Batista?! Gata?! îl îndeamnă Ștefan. Presto, subito, Serenissime! cuvântă Don Batista
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ștefan. Presto, subito, Serenissime! cuvântă Don Batista executând câteva arabescuri "artistice" cu briciul. O pricină de jaf, continuă Tăutu. Banda de lotri a tâlharului Scorobete, la drumul Siretului, a jefuit chervanele unui neguțător brașovean... Ceee?!?! sare mânios Ștefan împroșcând cu clăbuci. Tâlharii?!... Iar?!... Unde-i spătarul Mihail?! Adastă afară... Să dea socoteală! Chiribuță, ce stătea "turcește" pe perinuța lui, a și zbughit-o pe ușă. Ștefan, cu jumătate de obraz ras, gonește cu pași mari, stropind cu clăbuci. Don Batista după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ștefan împroșcând cu clăbuci. Tâlharii?!... Iar?!... Unde-i spătarul Mihail?! Adastă afară... Să dea socoteală! Chiribuță, ce stătea "turcește" pe perinuța lui, a și zbughit-o pe ușă. Ștefan, cu jumătate de obraz ras, gonește cu pași mari, stropind cu clăbuci. Don Batista după el, cu briciul: Barba! Illustrissimi!... Barba! Serenissimi! Ștefan, mânios, își smulge șervetul de la gât și-l aruncă cât colo: Am dat al treilea salvconduct cu privilegii neguțătorilor brașoveni: "Liberi sunt să facă negoț bun, cu câștig. Pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se va face! Ștefan izbucnește într-un hohot rânjit: Țopăie cât pohtești. De-aș lua aminte la toți strigoii ce-mi bântuie nopțile... Ajunge!! poruncește scurt. Luați-i!! Gâdea, oștenii îi înșfacă, îi târăsc, ei se zbat, strigă, scuipă cu clăbuci. Te blestem!!! urlă Isaia ca o fiară. Sângele meu asupra ta și a urmașilor urmașilor tăi cadă!!! În vecii vecilor!!! Blestemul Mușatin!!! Te blestem!!! Te blestem!! Te blestem! Ecoul blestemelor se pierde pe coridoarele cetății... Apoi tăcere... Dumnezeu să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și patetic, precis și crud însă, care descrie cu minuție «priveliștea cadavrului uman» încă viu și apoi imediat după extincție”. SCRIERI: Cei dintr-a V-a (în colaborare cu Victor Vântu), București, 1952; Ghiduș Arcăduș, București, 1953; Prietenul meu Vasile Clăbuc, București, 1956; Cutia de sticlă, București, 1957; Șmecherul în paradis, cu ilustrații de Val Munteanu, București, 1957; Băiețașul din stele, cu ilustrații de Tia Peltz, București, 1958; Călătorii extraordinare la grădiniță și la școală, București, 1961; Continentul colorat sau Prima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287748_a_289077]
-
oră sau așa ceva liberă. E convenabil pentru tine, Guido? — Da, este. Voi veni chiar acum. Și mulțumesc. — Ei bine? făcu Paola când el reintră În bucătărie, unde o nouă Încărcătură de rufe se amesteca fără odihnă Într-o mare de clăbuci albi. — Merg la ei chiar acum. Vrei să vii și tu să-ți vezi mama? În loc de răspuns, ea arătă cu bărbia spre mașina de spălat. — Bine. Plec acum. Ei trebuie să meargă la cină, așa că-mi Închipui că mă voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
pompă să le umple. În momentul în care le răsturna, urla un altul că apa s-a răcit prea tare. Bătrâna alerga spre aragazuri. Când, în sfârșit, se declarau mulțumiți, începea săpuneala. Una smintită, o nebunie generală al cărei produs, clăbucul, se înălța amenințător, gata să acopere întreaga ogradă ca o zăpadă prea timpurie. Săpunul țâșnea din mâinile copiilor și ateriza, invariabil, fie în apa agitată de valuri, fie în noroiul moale din jurul căzii. Ieșeau din balie și dădeau fuga după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
primească personal. Nu te gândi. Nici prin minte să nu-ți treacă.“ Cu cât se străduia mai mult să n-o facă, cu atât bombănea mai tare și inima i se umplea de un monolog tăcut. Cuvintele erau ca niște clăbuci Înălțându-se dintr-o apă rău mirositoare. — Vede cineva florile astea? Nici ele nu-s de nici un folos! Mitsuhide Întinse mâna spre vaza mare din alcov și scutură din ea florile are fuseseră aranjate cu multă artă. În timp ce ducea vaza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
lăncieri trecu, fiecare om ținându-se de lancea celui din fața lui, urmat de pușcași, care se țineau de paturile și de țevile armelor. Călăreții din jurul lui Mitsuhide urcară, În galop, malul opus, lăsând În urmă o dâră de spumă și clăbuci. De undeva din fața lor se auzeau, sporadic, Împușcături Înfundate, câtă vreme În depărtare se repezeau spre cer scântei, probabil de la fermele incendiate. Imediat ce detunăturile Încetară, Însă, focurile dispărură și ele, peste toate lăsându-se, din nou, Întunericul. Curând, sosi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
o lună/ am fost așteptat-o, năuc,/ privind la trăsuri și la roate/ prin galben cum vin și se duc. Dar, iată, că-n zi blestemată/ de toamnă, cum stam la uluc,/ sosi până-n seară caleașca/ prin roșu cu caii clăbuc.// Și nu era nimeni pe capră,/ de mint, să mă legăn în ștreang,/ și băncile goale-năuntru,/ și ușa balanga-balang,// și băncile goale-năuntru,/ și ușa balanga-balang!” În versurile din Locul soarelui (1970) interesul față de experimentarea în spațiul metrului popular
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
2); cer senin (2); dor (2); forme (2); greu (2); nor (2); sus (2); trist (2); zbor (2); abstract; adiere; alb pufos; alb și mare; amintiri; aur; azuriu; bani; baschet; boltă; bunăstare; cămilă; cărămidă; cenușă; ceruri; claritate; confuzie; copac; de clăbuci; de gheață; deprimare; dorință; elefant; eternitate; excursie; fenomen; flexibil; forma; frică; fulg; fulger; fulgi; furie; furt; ger; glorie; greutate; griji; ideal; imagine; impediment; împrăștiat; îngrijorare; întristare; întunecare; întunecos; lejer; lene; libertate; lumină; masacru; mic; minor; moment greu; mor; natură; nebuloasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apă (30); spumă (30); spălat (19); miros (15); șampon (14); duș (11); spală (11); bule (9); detergent (9); mirositor (9); bulbuci (7); spălare (6); baloane (5); mîini (5); alb (4); Dove (4); a se spăla (3); alunecos (3); chimie (3); clăbuci (3); gel (3); mic (3); săpun (3); spăla (3); spume (3); bacterii (2); cadă (2); curățare (2); dulce (2); Duru (2); galben (2); gel de duș (2); haine (2); igienic (2); murdar (2); parfum (2); proaspăt (2); prospețime (2); Protex
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); prospețime (2); Protex (2); rufe (2); scump (2); soluție (2); a spăla (2); acuratețe; adînc; albastru; alunecare; aspru; baby; bacterii îndepărtate; baie, curățenie; balonașe; balsam; Brotex; buchet; bucurie; bule de săpun; bun; cafeniu; Camay; casă; de casă; cearșaf; ceaun; clăbuc; de corp; cosmetic; cosmetice; cremă; curată; curățare; curățire; denigrare; deodorant; des; dreptate; evrei; fag; față; fin; frecare; frînghie; frumos; grăsime; grăsimi; imaculat; instrument de curățare; închisoare; să fie lichid; lipsă; lubrifiant; mașină; menaj; microbi; minciună; miros frumos; miros plăcut; mizerie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
realitatea, transformînd-o în niște esențe abstracte ce țin locul zeilor din mitologie. Vorba aceasta pare banală deoarece a fost repetată de nenumărate ori de la August Comte încoace. Drama e că vorba aceasta banală e adevărată. Filosofii parcă suferă de mania clăbucilor suflați în aer cu intenția de a dovedi că aerul e făcut din clăbuci, sau, mai lămurit, aproape toți suferă de mania de a arunca asupra lumii o plasă de cuvinte cu intenția nemărturisită de a arăta că lumea este
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]