8 matches
-
familie, trebuia să plătească echivalentul prețului făinii de mămăligă mâncată timp de două săptămâni. Dar nu birul era principala povară a țăranului, cât diversele servicii obligatorii - angaralele, harabalele, claca, transporturile obligatorii, caii de olac, repararea drumurilor și podurilor etc. Satele clăcășești erau vestite prin ceea ce se numea birnicul havalelor sau hanologii. Censul în natură se datora tot împrăștierilor de populație, a hotarelor neocupate, cel ce ocupa dădea stăpânului locului, ca o arendă, cens din toate: din toate roadele pământului - din pâne
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de a veghea asupra tuturor chestiunilor ce priveau pe țăranii clăcași și raporturile acestora cu stăpânii de pământ. Pe linia ideilor sale iluministe a urmărit ca prin acțiunile sale privitoare la o repartiție mai echitabilă a dărilor, prin reglementarea sarcinilor clăcășești, prin îmbunătățirea raporturilor juridice dintre stăpâni și țărani, să modernizeze lumea rurală, să stabilizeze masa țărănească și prin aceasta să realizeze o revigorare a principalei ramuri economice a provinciei, anume agricultura. Între altele, Balș a militat pentru păstrarea în continuare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și colibașii, care nu aveau nici vite și nici pământ 177. Locuitorii satelor din Bucovina trebuiau să dea stăpânului zeciuiala numai din produsele câmpului, în același timp fiind obligați să transporte snopii de cereale la aria stăpânului. O altă obligație clăcășească, dijma din semănăturile câmpului, din livezi, din grădini și din fân, putea fi răscumpărată în bani. Sesiile slujitorilor bisericii, ale preotului, dascălului și cele ale vornicului și juratului satului erau scutite de dijmă, comunitatea sătească fiind obligată să presteze, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
spre culmi și „umblau pe bătrâni” Din cele 166 sate existente în Colinele Tutovei la începutul secolului al XIX-lea, 35% erau sate boierești, 10% sate mănăstirești și 55% erau sate răzășești. în patrimoniul funciar al fiecărui sat - răzășesc sau clăcășesc - intra în mod obligatoriu vatra satului, locul unde era cea mai mare aglomerare de locuințe. începutul satului era marcat de baterea unui stâlp central, despre care aflăm din documentele de epocă. Un act de împuternicire din 1844, dat la mâna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și 7.300m2 3 ha. și 9.067m2 3. șăran fără vite 2 fălci și 40 prăjini 4 pogoane și 19 prăjini 3 ha. și 5.7600m2 2 ha. și 3.179m2 S-au făcut împroprietăriri în 5827 de sate clăcășești și în Ș.462 sate mixte, în care, alături de răzeși, existau și clăcași. împroprietărirea s-a făcut în paralel cu eliberarea țăranilor din servituțile datorate proprietarilor, este desființată claca și toate datoriile cuprinse în noțiunea de boieresc, comunele în care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și scos din totalul moșiei, ca unul care nu poate intra în plată.61 Prefectura dă dispoziție primarului comunei Filipeni „să pună la dispoziția școlii acest pământ pentru practica agricolă”. Primarul „pune la dispoziția școlii Lunca 120 de prăjini pământ clăcășescă rămas de la 10 lingurari care au fost împroprietăriți după legea din 1864 la locul numit Siliștea Șiganilor” - Dobreana.62 O parte din pământul expropriat nu a fost repartizat persoanelor fizice, rămânând în rezerva comunei. Potrivit Ordinului Consilieratului agricol Bacău, cu privire la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de 15 ani m trudescă să capăt pământul cuvenit școlii și n-am putut. Acum s-a milostivit Dumnezeu și obștea locuitorilor Sfânta Treime a reușit să cumpere la licitație publică moșia Dobreana Îîn care sunt înglobate 120 prăjini, pământ clăcășescă rămasă de la 10 lingurari care au fost împroprietăriți după Legea rurală din 1864 cu câte 12 prăjini fiecare și cu toate că comuna a neglijat a lua pământul în stăpânăire 264 și a-l da școlii, totuși, conform art.5, alineatul 5
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primarului comunei Filipeni prin care recomandă „să pună la dispoziția școlii acest pământ pentru practica școlii.” Primăria cere președintelui obștii „Sfânta Treime” și inginerului cadastral „ca la parcelarea moșiei Dobreana să puneți la dispoziția școlii Lunca 120 de prăjini pământ clăcășescă de la locul Siliștea Șiganilor” coala Lunca a primit cele 120 de prăjini din moșia Dobreana și, în 1924, coala a primit și 2 ha teren la locul numit Halmaciu. De asemenea, au fost împroprietărite școlile din Slobozia și din Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]