131,959 matches
-
de kilograme, mi-am schimbat look-ul", 121.etp.ro). În fine, ar mai trebui pomenit și sensul ,veritabil, adevărat" pe care l-a căpătat de mult construcția ,care se respectă": ,un studio care se respectă are nevoie de câteva clădiri esențiale" (jucaushii.ro); ,toate partidele care se respectă evoluează o dată cu lumea" (jurnalul.ro) etc. Din păcate, ca și în lumea lui Caragiale, excesul actual de formule ale respectului și de expresii ale autorespectului pare mai mult o dulce iluzie și
,,Respect maxim", ,,super respect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11281_a_12606]
-
Rodica Zafiu Nu e neobișnuit ca o parte dintre monumentele și clădirile unui oraș să fie identificate cu ajutorul unor denumiri populare, ironice și minimalizatoare, comice și desacralizante. Limbajul colocvial-argotic inventează și în domeniul toponimiei urbane un fel de porecle; în cazul Bucureștiului, cea mai cunoscută este probabil formula Piatra Crăcănată, desemnare glumeață
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
Asemenea formule au succes cînd sînt în același timp șocante stilistic și pertinente descriptiv. O sintagmă precum Circul Foamei - folosită pentru a desemna ironic complexele alimentare de formă circulară construite în ultima perioadă a regimului Ceaușescu - e potrivită atît formei clădirilor - asemănătoare unor cupole de circ - cît și conținutului lor (mai exact: lipsei de conținut) din acele vremuri. Formula denominativă a rămas în circulație: ,ŤCircul Foameiť Lujerului se transformă în Plaza Romania" (Adevărul, 454, 2003), producînd chiar, pentru unii vorbitori, pierderea
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
anunț publicitar recent o include ca pe un reper indispensabil, chiar în varianta engleză a textului: ,Directions: Right across from the PLAZA ROMANIA (former ,Circul foamei" in Drumul Taberei, on Timișoara Boulevard)" (www.sudura.3x.ro). Asemănarea comică dintre o clădire și un obiect - despre care scrie Ștefan Cazimir (în I.L.Caragiale față cu kitschul), surprinzînd asemănarea Crematoriului din București cu o bombonieră, a Cazinoului din Constanța cu un dric etc.) e o sursă sigură de umor. Unele dintre clădirile și
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
o clădire și un obiect - despre care scrie Ștefan Cazimir (în I.L.Caragiale față cu kitschul), surprinzînd asemănarea Crematoriului din București cu o bombonieră, a Cazinoului din Constanța cu un dric etc.) e o sursă sigură de umor. Unele dintre clădirile și monumentele mai recente au primit etichete mai mult sau mai puțin stabile: cutare construcție e un borcan - ,Bancorex-ul și-a construit, sfidător, în centrul istoric al Capitalei, un ditamai borcanul" (formula-as.ro) - , monumentul din fosta Piață a
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
obiectele și obiceiurile traiului domestic din prima jumătate a veacului - ibrice de alama, afumători, ciubuce, narghilele, caftane, ișlicuri, șalvari, benișuri, contese etc.2, ci și un anumit mod "ritualic" de raportare la transcendență puterii 3. În lipsă reperelor materiale precum clădirile, instituțiile, lucrările de specialitate, textele de legi etc., oamenii moderni se trezesc în ipostaza de indivizi fără memorie politică. Cadrele ideologice importate din Occident se grefează acum pe un discurs al puterii destul de imprecis, nevoit să recurgă la legitimări literare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
tip consumist, crescând și nivelul de poluare al vieții omului urban)14; - un mod de viață și norme/ condiții de muncă predominant separate de natură, care îi ocupă omului aproape toată ziua (muncă în hale, în uzine, pe șantiere, în clădiri mari de birouri), care izolează omul, pentru cea mai mare parte a vieții sale, într-un mediu artificial, departe de natură, creându-i forme speciale de stres negativ excesiv (stresul profesional, stresul la locul de muncă, stres din munca excesivă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de la un prieten: boierul Miclescu a avut ambiția să reconstruiască la Călinești, în județul Botoșani, conacul familiei sale, de unde a fugit când avea 10 ani pentru a evita să fie arestat. Este absolut impresionant ce a realizat acolo, de la renovarea clădirii, reamenajarea grădinii și până la mobilă, lucrări de artă și toate micile detalii ale amenajării interioare. Pe de altă parte, desi pare o poveste cu happy-end, reportajul îți lasă un gust amar. În demnitatea cu care incearca sa regăsească rânduiala și
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
Nu cred! te citesc cu plăcere:) keep up the good work Mda, cu un asemenea “sound” vor veni mulți pensionari din SUA și Canada. Ce îmi place la clip -în afară de fondul sonor cu efect anestezic- e faptul că după clădirile și peisajele românești apar pe ici colo și importuri:mai un sătean italian la 1:30, măi o pajiște din New England cu baloți de paie și stejari singuratici la 2:05, o turmă de oi din Africa de Sud la 2
The end of choice by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82744_a_84069]
-
o distanță de aproximativ 600 m una de cealalata, scena Tuborg Green Fest fiind plasată cu spatele către cealaltă scenă, pentru a nu permite transmiterea niciunui semnal sonor către Piața Constituției. Între cele două locații există un obstacol natural, baza clădirii Palatului Parlamentului și un deal împădurit de 18m, care blochează orice perspectiva directă între cele două locații. Sistemul de sunet se adresează celui mai îndepărtat punct situat în finalitatea parcului, deci există un ecou foarte mic din structura clădirilor din
Cum să-ţi fuţi brandul într-un singur pas simplu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82707_a_84032]
-
baza clădirii Palatului Parlamentului și un deal împădurit de 18m, care blochează orice perspectiva directă între cele două locații. Sistemul de sunet se adresează celui mai îndepărtat punct situat în finalitatea parcului, deci există un ecou foarte mic din structura clădirilor din zonă, cele mai multe dintre ele fiind situate la 300/400 m distanță de scenă. Luând în considerare direcția și orientarea vântului, numai vânturile foarte puternice pot întoarce și redirecționa sunetul dintr-o scenă în cealaltă, dar în acest caz niciunul
Cum să-ţi fuţi brandul într-un singur pas simplu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82707_a_84032]
-
Că și pe vremea lui Neagoe Basarab, ele sunt simbolice doar pentru cel care le face. Cei care le suferă sunt, ca și Ana lui Manole, cei care nu prea au nimic de spus în legătură cu viitoarea construcție. Nu sunt puține clădirile din București și din țară care au cerut să le fie jertfite de la bun început un parc, o grădină sau un alt spațiu verde. Odată cu ele, s-au ridicat în aerul orașului nori de praf, filtrați de cele mai multe ori doar
Cumpăr viitor sumbru, cu multiple afecţiuni. Exclus intermediarii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82833_a_84158]
-
nori de praf, filtrați de cele mai multe ori doar de plămânii noștri, din ce in ce mai bolnavi. Cimentul cu care s-a lucrat vine, la rândul lui, de la o fabrică în jurul căreia poluarea sufocă vegetația pe sute și mii de metri pătrați. Odată ridicate, clădirile atrag în jurul lor mașini. Lipsite de parcare, acestea sacrifică alte spații verzi și otrăvesc atmosferă cu cilindreele lor supradimensionate. Prost luminate, noile volume consumă zeci de mii de kilowați-oră pentru a tine aprinse legiuni incandescente de becuri. Prost izolate, ele
Cumpăr viitor sumbru, cu multiple afecţiuni. Exclus intermediarii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82833_a_84158]
-
incandescente de becuri. Prost izolate, ele pierd căldură iarnă și se transformă vară în cuști fierbinți. Totul se rezolvă cu sisteme de încălzire și de răcire obscene care dau de lucru și mai mult termocentralelor de la marginea orașului. Prost gândite, clădirile noastre habar nu au să folosească până și cea mai la îndemână resursă naturală: apă de ploaie. Sclipitoarele closete, elegantele peluze, lucioasele pardosele - toate folosesc, pentru a fi spălate, curățate sau udate, apa de băut. Și nici nu termină bine
Cumpăr viitor sumbru, cu multiple afecţiuni. Exclus intermediarii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82833_a_84158]
-
despre această premieră în teatrul românesc post-decembrist, relatarea lui Răzvan și scrisoarea integrală a lui Ion Caramitru. Ultima dată când am fost la Operă Română a fost acum mulți ani. Mi-am jurat să nu mai calc multă vreme în clădirea unde muzică este călcata, la propriu, în picioare. Prestația cântareților și a orchestrei a fost jalnică, regia de doi bani, scenografia infecta, toate mi-au căzut greu. Dar cu adevarat cutremurătoare a fost reacția sălii la finalul spectacolului: s-a
Bravo, Razvan! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82928_a_84253]
-
Dragoș Bucurenci Inițiativa “Salvați Zidurile noastre!”, în Parlament (Diana Lazăr în Cotidianul, vineri 7 aprilie) Campania inițiată anul trecut de Beep Fashion Creative Group, al cărei scop este înlăturarea mesh-urilor și reclamelor de pe clădirile istorice din București, începe să se facă auzită și la Palatul Parlamentului. Deputatul liberal Horațiu Buzatu, arhitect de profesie, va propune o inițiativă legislativă în acest sens. Cu toate că reprezintă județul Dolj și locuiește în Craiova, parlamentarul s-a arătat îngrijorat
Salvati zidurile: Deci se poate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83076_a_84401]
-
îngrijorat de invazia publicitară din capitală. „Le-am promis lui Dragoș Mușat și lui Dragoș Bucurenci, doi dintre cei care au lansat campania, ca o sa fac uz de calitatea mea de deputat pentru a crea o lege care să protejeze clădirile vechi din capitală. Mai am nevoie de două întîlniri cu colegii mei arhitecți pentru a stabili detaliile tehnice pe care le va cuprinde legea, după care îi vom da o formă finală“, afirmă Buzatu. El nu anticipează opoziție din partea politicienilor
Salvati zidurile: Deci se poate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83076_a_84401]
-
opinează penelistul. Dragoș Bucurenci, unul dintre susținătorii acestei cauze, detaliază începutul demersului: „Beep Fashion a reușit să strîngă, în toamna anului trecut, 3.500 de semnături online de la bucureștenii care doresc să se implice în acțiunea de curățire a fațadelor clădirilor istorice“. Petiția a luat drumul Primăriei Capitalei care a și răspuns inițiativei prin eliberarea cîtorva ziduri de mesh-urile publicitare. Campania a fost susținută și de canalele media prin spoturi TV și radio, mergînd pe ideea libertății obținute de români în
Salvati zidurile: Deci se poate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83076_a_84401]
-
săptămâna asta în librarii tineri cumpărând cărțile sale. Dragoș Bucurenci s-a dovedit un avocat bun și a punctat bine aseară deși totul părea că se transformă într-o imensă bășcălie... imaginea lui eliade proiectată într-o sâmbătă noaptea pe clădirea teatrului național din cluj ar fi fost un postcard aproape suprarealist...iar în românia trendul e ceva de genul”trecem peste suprarealiști..nu pare genul dumneavoastră...” you’re not a sore loser, are you? a venit și seara de sâmbătă
Intre doi habotnici, voteaza intelectualul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83043_a_84368]
-
BeepFashion aka PulaFashion și este ilustrat cu vizualuri ale campaniei (art director: Răzvan Petre). Dragoș Bucurenci: Campania Salvați Zidurile Noastre a pus încă din titlu o dilemă: ne aparțin cu adevarat zidurile orașului sau ele sunt mai degrabă ale proprietarilor clădirilor? Vlad Bina: Daca întrebarea era pusă baronului Haussmann, răspunsul era foarte simplu: nu. Tot ce este în spatele fațadei privește proprietarul, fațadă aparține orașului, deci este publică. DB: Nu e o abordare cam radicală? VB: Nu, un exemplu foarte bun în
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
milimetric. De sus în jos, școala de beaux-arts produsese deja îndreptare de ortografie vizuală, reguli de compoziție care cenzurau din start orice abatere de proporții sau de detaliu. Nu era prea mult loc pentru improvizație și invenție la nivel de clădire individuală, la fel cum nu poți inventa cuvinte și declinări noi într-o limbă limba naturală fără să riști perturbări de context. Limbajul arhitectural se rafinase metodic sub egida academiei regale și apoi a școlii de beaux-arts timp de mai
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
Europei (blocuri kilometrice de beton armat, centre istorice cu zgârie-nori cu fatade-cortina ieftine, de prima generație etc.). În 1975 Bucureștiul avea un echilibru interesant prin elegantă fondului existent, care scăpase relativ intact din război, și prin lipsa de ostentație a clădirilor noi. În ce privește relația cu orașul, cred că un oraș creează o hartă mentală în mintea “utilizatorului”, care arată diferit de la persoană la persoană. Se creează trasee urbane pe linii geometrice bazate, dincolo de funcție și siguranța, pe o anumită corespondență cu
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
antisociala Printre cei 3500 de bucureșteni care au semnat petiția Salvați Zidurile Noastre, inițiată de BeepFashion s-a numărat și deputatul liberal Horațiu Buzatu, care va face uz de dreptul la inițiativa legislativă pentru a interzice amplasarea mesh-urilor pe fațadele clădirilor istorice. Deci se poate. dragoș, fii atent la linkuri. e omagiu.com, nu omagiu.ro Got it. Tx! Faptul că porți un costum elegant, o cravată te obligă la a avea un comportament adecvat cu această imagine? Am văzut azi
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
urmă să dispară, ceva ce a fost bine conceput și înfăptuit, în urmă cu un secol și jumătate. Mă gândesc, de pildă, la perfecta ordonare a străzilor brăilene vechi, dispuse în semicerc și radial, proiectare-unicat în urbanistica noastră, după cât știu. Clădirile noi, anostele blocuri implantate fără noimă amenință să strice armonia acestui spațiu. Străzile în semicerc pleacă de la Dunăre și ajung riguros tot la Dunăre, în volute din ce în ce mai largi. Iar străzile radiale, care le intersectează, străpungând spre sud, spre vest și
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
trebuia. A dat cîteva telefoane. Mai mult: m-a chemat la el într-o dimineață și mi-a spus: "Te însoțesc în audiență". Am încremenit. Era bolnav, mergea greu, dar n-a ezitat o clipă. Mi-l amintesc urcînd scările clădirii publice, sprijinit de brațul meu (era o mică demonstrație în asta, mi-am dat seama pe loc), pătrunzînd în biroul cu pricina și punîndu-se garant pentru mine. Domnul Stancu părea să se simtă cel mai firesc dintre noi toți. Eu
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]