34 matches
-
har Domnului, destui incompetenți, căci Universitatea „Ștefan Gheorghiu” chiar pentru așa ceva a fost înființată: Să dea cât de cât un lustru intelectual acelor activiști, care, pentru zelul demonstrat, erau recrutați și trimiși pe cheltuiala statului-partid la această fabrică privilegiată de clănțăi, din rândul cărora se asigura necesarul de cadre de conducere la toate nivelele și în toate compartimentele sociale. Evident, întrucât scopul declarat al acestei instituții de tristă amintire era acela de-a crea cadre de nădejde pentru politica agresivă a
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_saracia_starea_de_fapt_a_romanilor_george_petrovai_1327655770.html [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
cum transformă gândul în verb. Influenta negativă a baronilor locali ai PNL este calitativ la fel de puternică ca și la PSD dar, cantitativ, mai redusă potrivit cu numărul baronilor PNL. La fel ca în PSD, Antonescu și-a format o șleahtă de clănțăi, care sunt gata în orice moment să hămăie, la comandă, împotriva adversarilor politici. Pentru a alimenta această grupare cu indivizi adecvați, Antonescu a nesocotit orice criterii de racolare sau de promovare. Ieșirea PNL de la guvernare s-ar putea să ducă
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_statul_si_bise_viorel_roman_1387706275.html [Corola-blog/BlogPost/363615_a_364944]
-
ca evenimentele să aibă loc într-un registru comic. Cetățenii orașului Ploiești își trăiesc clipa -carpe diem- cu o frenezie împinsă până la o ancilară voluptate de a-și bea mințile. Într-o Republică podgoreană, cum o numește chiar autorul, siniștrii clănțăi, ai sinistrului veac își vor căpăta mult râvnita libertate și independență fără comiterea regicidului, finalul luând aspectul unei magnetizări unanime. Să nu-i dai doamne românului, pare a spune autorul (mistificator dar nu populist), tot ridicolul pe care poate să
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxviii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
jupânul Nae Moldoveanu avea buzele pline de vopsea roșie” ... După cum am spus, la Misac, fiind loc central, se aduna multă lume: învățători, preoți, funcționari la poștă, pensionari. Uneori intrau aici și industriașii satului, Costică Teodorescu și Iancu Anastase. Iancu era clănțău de gură, arogant și de o zgârcenie proverbială. Din câte îmi amintesc, deși cu buzunarele doldora de bani n-a făcut niciodată vreun gest de filotimie. Ba, greșesc! În Ajun de An Nou, l-a chemat pe preotul Spirică și
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Jupanul_nae_moldoveanu_si_culoarea_vinului_.html [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
chiloței. Pe lîngă frustrații aceștia cu fruntea îngustă și fontanela moale, există și mîrlani interesați. Foarte răspîndită este subspecia mirlanus politicus, care are în rîndurile ei pe mercenarul politic, care a zbîrcit-o cu partidul precedent, pe lingău, pe pupincurist, pe clănțăul de ședință, pe ciripitorul de birou i tak dalee. Toți aceștia se pun în slujba vreunui politician sau a unui partid și înjură pe toți care critică („aduc atingere” zic ei) pe politicianul sau partidul lor. Autorii adevărați nu prea
MÎRLANUL DE PE INTERNET de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Mirlanul_de_pe_internet.html [Corola-blog/BlogPost/348216_a_349545]
-
magnetizați, ce visează la mult așteptatele zori ale frăției mondiale. Nota Bene: Culmea ironiei, orașul de baștină al conului Leonida este tocmai Ploieștiul, unde acesta va intenționa să se refugieze în cazul în care lucrurile se vor agrava. Proletariatul, acești „clănțăi izolați”, cum îi numea Stirner, își va însuși în mod temeinic o regulă precisă: într-un război revoluționar prima condiție este rapiditatea acțiunii. Adunați într-un spațiu unic și individual, dincolo de interferența marii scene istorice, pe care autorul accentuează, această
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxvii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
cu modă fistichie, barbă și părul lung - cosmopolitism sadea, indezirabil în epocă !) și care urmau o cale „periculoasă” pentru regim și în care și „bunii” s-ar zvârcoli de s-ar trezi !? „Dezbrăcarea, să-ți vedem bicepșii, ziceau în cor clănțăii acompaniind ironc intenția care nu va întârzia a „civililor”, vrând să întărâte spiritul de turmă al trepădușilor cu ochi albaștrii și cu reverul trenciului drept carte de vizită (mă rog, legitimație!) pentru „rebeli fără cauză”, rătăciți într-un București ce
CROCHIURI DIN VREMURI...PARŞIVE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 by http://confluente.ro/Crochiuri_din_vremuri_parsive_.html [Corola-blog/BlogPost/340430_a_341759]
-
din comuna Popești, așezat pe partea stângă a Teleormanului pe la 1830, pe moșia lui Ștefan Bellu, farmat din porcarii veniți din Glavaciog și Voinești. La 1848 îl găsim în administrarea comunei Popești împreună cu satele Palanga și Izvoru de Jos, numit clănțăul ( cătunul) Porcăreni, având 10-15 fumuri. Înainte de 1864, cele câteva gospodării din Purcărești erau așezate pe dealurile și văile din apropiere, locuitorii lui fiind clăcași pe moșia lui Ștefan Bellu din Tătărăștii de Sus. La 1864 satul făcea parte tot din
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
de Fier", în care aruncă responsabilitatea dizolvării din 9 decembrie 1933 a Gărzii de Fier, asupra PNL, și în special asupra lui I.G. Duca. Răspunsul nu a întârziat să apară, din partea tuturor forțelor politice. Constantin Argetoianu numește articolul "pledoarie de clănțău, minte de la început până la sfârșit, cu nerușinare", și nu numai el, toate ziarele, inclusiv cele de stânga din Sărindar, sunt revoltate de afirmațiile sale. În fine, fratele lui I.G. Duca, într-o scrisoare publicată în majoritatea ziarelor (Universul, Viitorul, Dimineața
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
Augustin Doinaș ș.a. Una este placa de patefon a d-lui Zigu Ornea, uitată în "ac" de câteva generații alta este negația angajată, responsabilă, a lui Panait Istrati. Există ceva de dincolo de sine aici, ar trebui despărțite vocile, puși deoparte clănțăii și demagogii și discutat cu cei care resimt necesitatea adevărată a acestei negații. Panait Istrati și-a cerut iertare; și dl Ștefan Augustin Doinaș a schițat gestul retractării. Nu de asta este vorba, ci: "de ce?" În fond, dacă Eminescu este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
un izvor de economii și impozite ținut la respect prin două serii de măsuri: de tip polițienesc, de reprimare feroce a oricărei mișcări de masă, cu masacrarea periodica a țărânilor și măsuri polițiste-politice: favoruri personale pentru pătură intelectualilor sau a "clănțăilor", sub forma slujbelor în administrația publică, autorizați pentru a jefui nepedepsiți în administrația locală, o legislație ecleziastica aplicată mai puțin rigid decât în alte locuri, lăsând clerului să dispună de patrimonii considerabile etc, adică incorporarea "cu titlu personal" a elementelor
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
nu mai au curs și sunt complet ignorate ; aproape pretutindeni sunt călcate în picioare principiile dreptului public, atât penal, cât și administrativ, precum și normele internaționale. E adevărat. Concluzia ? Știința dreptului nu mai face două parale, juriștii nu sunt decât niște clănțăi inutili. Efectul ? Nimeni nu mai știe să replice la arbitrar, abuzurile și samavolnicia (și prostia, firește, sora lor mai mare) câștigă teren nelimitat. Cine pierde teren ? Civilizația, care nu constă în electronică după cum nu a constat nici în mașina cu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
sau poate chiar de unii activiști prezenți, de la c.c. sau de la „Municipiu”, se ridică și, pe un ton în aparență glumeț, spune: - Ce să ne mai batem capul, tovarăși, cum de sunt atât de bine și la zi informați clănțăii de la „radio șanț”, zău așa, îmi faceți de-a dreptul milă! Păi, uite, îl am chiar aici în fața mea pe unul dintre fidelii informatori ai postului - pe poetul Leonid Dimov! Stupoare în sală, nu de „dezvăluirea”, ci mai mult de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ducând la autism. Nu suntem atenți la ceea ce ne spune celălalt și, dacă suntem, intenția noastră este de a-l prinde cu garda jos pentru a lovi într-un punct sensibil. I-a zis-o!", exclamă publicul satisfăcut, atunci când un clănțău mai mic e înghițit, în direct, de un clănțău mai mare. În loc să construiască împreună o idee, o emoție, orice, ,partenerii" de conversație se nutresc, cel mai adesea, dintr-o reciprocă și totală contestație; sau dintr-o surzenie intelectuală și mai
Felii de viață by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10944_a_12269]
-
spune celălalt și, dacă suntem, intenția noastră este de a-l prinde cu garda jos pentru a lovi într-un punct sensibil. I-a zis-o!", exclamă publicul satisfăcut, atunci când un clănțău mai mic e înghițit, în direct, de un clănțău mai mare. În loc să construiască împreună o idee, o emoție, orice, ,partenerii" de conversație se nutresc, cel mai adesea, dintr-o reciprocă și totală contestație; sau dintr-o surzenie intelectuală și mai întristătoare. Proliferarea panglicarilor de cuvinte în sfera politică, mediatică
Felii de viață by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10944_a_12269]
-
alegerile prezidențiale. Poziția președintelui vine după ce jurnalistul Cristian Tudor Popescu l-a acuzat de inconsecventa în abordarea electoratului (de la președintele care îndemna la vot la cel care pare de partea boicotului anunțat de PDL) și l-a catalogat drept "las", "clănțău uriaș" și "șarlatan" într-un editorial din ziarul gandul.info, dar și de luăile de poziție ale acestuia de marți seara de la RTV și Antenă 3.
Băsescu către C T Popescu: Îl invit pe acest jurnalist al mineriadei să candideze la preşedinţie () [Corola-journal/Journalistic/43426_a_44751]
-
pedeapsă cu suspendare. Cînd s-a dat sentința, nu-i venea să creadă, iar dnei Cecilia i-a albit părul de pe o zi pe alta. Să-i acuzi pe avocați că n-au știut să-l apere? Ce puteau face clănțăii, dacă Paulică recunoștea și ce nu făcuse și le-o tăiase cînd ei invocaseră argumentul tinereții inocente? La vorbitor, băiatul îi spusese doctorului că nu-l sperie moartea. Nu voia să retracteze nimic, nici măcar la apel. Totuși, pentru tatăl său
Martirul Paulică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7306_a_8631]
-
Constantin Țoiu IV În călătoriile cu metroul în perimetrul central, dacă ai de mers multe stații într-unul din vagoanele verzi ce nu se deschid automat, trebuind să ridici în sus cu putere un fel de clănțău, nu te plictisești deloc... După ce în primele zile îmi trecu aiureala specifică trecerii bruște dintr-un mediu în-tr-altul, încep să observ cu stupefacție - acesta-i cuvântul - că pe pereții vagonului nu sunt scrise reclame ci poezii în toată regula din
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14850_a_16175]
-
sunt supărați pe mine” spunea tot Băsescu - prin boicotarea referendumului el hăhăie sardonic la supărarea românilor, folosindu-se de ieșirea de incendiu pe care i-a oferit-o Curtea Constituțională”. Concluzia lui CT Popescu despre Băsescu: ”sunteți un laș, un clănțău uriaș, un șarlatan de care poporul român își va aduce aminte ca de o boală rușinoasă a istoriei sale”. Dacă suspendatul va îndemna lumea să nu vină la vot, CT Popescu va vota DA la referendum, mai scrie editorialistul în
De ce votează DA CT Popescu: Băsescu e o cutră vopsită, un laș, un clănțău, un șarlatan () [Corola-journal/Journalistic/22302_a_23627]
-
le pronunțe pe un ton plin de bunăvoință. Însă cei doi necunoscuți nu știau latinește, iar rima aceea cu hidalgii și nădragii era prea greu de Înghițit. Pe deasupra, mijlocirea bunului cleric era subminată de ironiile acide ale Licențiatului Calzas: un clănțău de avocățel deștept, cinic și potlogar, asiduu prin tribunale, specialist În apărarea unor cauze pe care se pricepea de minune să le transforme În procese interminabile până Își curăța clientul de ultimul maravedí. Licențiatului Îi plăcea tărăboiul și mereu Încerca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
și un vraf de foi de hârtie pe care mi le adusese Licențiatul, la sugestia căpitanului: — Așa ar putea Întâi să Învețe, apoi să studieze legile, ca să-i stoarcă de ultimul lor maravedí pe Împricinați; cum faceți domniile voastre hârțogarii, advocații, clănțăii, grefierii, copiștii și alți răufăcători. Calzas pufnise În râs. Avea un caracter excelent, o bună dispoziție cinică rezistând oricăror Încercări, iar prietenia lui cu Diego Alatriste era veche și se baza pe Încredere. — Pe cuvânt că ăsta-i un mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
a așezat la pândă lângă coteț și, când începea, așa, să se întunece, a văzut că spre coteț se îndrepta un vulpoi mare și fălcos. Omul a privit stupefiat cum vulpoiul, cu o mișcare iscusită, a dat la o parte clănțăul și a intrat în coteț. Pipăia să vadă care găină e mai grasă. Sau așa presupunea cel ce mi-a povestit. Adică vulpoiul avea niște criterii foarte clare după care înșfăca găinile. Ei, povestea omul, și chiar în momentul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
prea devreme să mănânc de prânz. E ora lui Bruce Robertson, așai zic io. Ina mă rezolvă cu niște rulouri cu costiță și aud În spatele meu voci mieroase aparținând unor puțoi În costume, iar unul dintre ei e Împuțitu ăla clănțău de Conrad Donaldson, Q.C., care-și petrece timpul făcând banu gros pe seama contribuabilului, apărându-i pe nemernicii ăia Împuțiți, din cauza cărora ne riscăm viața Încercând să-i băgăm la bulău: violatori, criminali, pedofili și alții. — Practici canibalismul, Bruce? dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
nu-i așa? Ce bulangiu de jurnalist a rezolvat vreodată la viața lui un caz Împuțit de crimă? Poți să-mi răspunzi la asta? — Sunt la fel de supărat ca și tine Robbo, Își schimonosește Toal gura lui de babă. Gura aia: clănțăul unui hoț care nu se poate abține să bârfească Încoace și-ncolo despre ce a șutit, iar apoi mai e și Îndeajuns de prost Încât să se mire când ușa celulei se trântește În urma lui. — Oricum, mai ai și alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ca atunci când era copilă, atunci când nu înțelegea prea multe și împreună cu aceste frământări sufletești trecuse pragul în preadolescență. Cu aceste gânduri și cu ulciorul în mână s-a trezit la răspântia de la Pleșca, moment în care șia adus aminte de Clănțău cu care făcea multe plimbări peste țarnă pe la izvoare și prin păduri. Se simțea bine și-n siguranță pentru că prietenul ei, câinele Clănțău, era puternic cât un pui de urs. Era ascultător și Magnolia era tare mândră când mergeau amândoi
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]