28 matches
-
se cobora instinctiv pe cartonul cu mici, pentru a oferi informații precise mâinii, privind locul spre care trebuie să se îndrepte pentru următoarea operațiune. -Bagă-n tine, bă Stemate! Pomana-ngrașă, bă! auzi el în spate vocea tunătoare a lui Petre Clăpăugea, vecinul lui din fundul grădinii, cu care mai glojdea când și când, câte-o juma' de țuică de corcodușe, pasată alternativ peste șipcile gardului comun. Aproape imediat simți și palma cât o lopată a acestuia, lipindu-i-se prietenește de
LA POMANA ELECTORALA de LIVIU GOGU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/La_pomana_electorala.html [Corola-blog/BlogPost/360678_a_362007]
-
vrea încă un pahar, acela va fi pe bani, iar prin buzunarele lor cam bătea vântul. -Gata, bă! Dați-vă după locu' ăla al meu, „în picioare și gratis”! le întrerupse brusc extazul degustării, vocea ca de clopot a lui Clăpăugea, care, cu spiritul său de orientare binecunoscut, intrase rapid în posesia cartonului cu mici și paharului de berea, iar acum își făcea loc la masă, mai mult sau mai puțin delicat, între Stemate și Costache Ofticosu. Petre Clăpăugea vorbea tare
LA POMANA ELECTORALA de LIVIU GOGU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/La_pomana_electorala.html [Corola-blog/BlogPost/360678_a_362007]
-
a lui Clăpăugea, care, cu spiritul său de orientare binecunoscut, intrase rapid în posesia cartonului cu mici și paharului de berea, iar acum își făcea loc la masă, mai mult sau mai puțin delicat, între Stemate și Costache Ofticosu. Petre Clăpăugea vorbea tare de obicei, dar acum trebuia să adauge și mai mulți decibeli vocii sale baritonale, ca să se facă înțeles, prin vacarmul ce-l crea acompaniamentul și vocea manelistului, ce se producea sârguincios, pe scena improvizată la marginea luminișului, care
LA POMANA ELECTORALA de LIVIU GOGU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/La_pomana_electorala.html [Corola-blog/BlogPost/360678_a_362007]
-
nu se putu abține să nu chicotească în felul ei caracteristic, acoperindu-și gura cu degetele răsfirate. -Bag seamă că ție-ți pare rău c-ai fost în tură de zi duminica trecută, așa-i? răspunse imperturbabil, printr-o întrebare, Clăpăugea, înainte de a mușca cu poftă din capătul trecut prin muștar al celui dintâi mic, din porția oferită moca azi de „movalii”. Stemate râse la o laolaltă cu ceilalți de la masă, înveselit de umorul cu care intra în joc vecinul său
LA POMANA ELECTORALA de LIVIU GOGU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/La_pomana_electorala.html [Corola-blog/BlogPost/360678_a_362007]
-
față, doar ascultau, mâncau, beau și râdeau, neîndrăznind nici unul să-i conturbe pe care cei doi vecini, din schimbul de replici în care se angrenaseră și care, ca de fiecare dată când se producea, făcea deliciul auditoriului. -Așa-i, Stemate! mimă Clăpăugea brusc întristarea, de parcă abia cum afla că duminica viitoare lucrează. Mie chiar că-mi pare rău. Îmi făcusem și io niște socoteli ... Adică, mă gândii, dacă particip la trei pomeni d-astea, îi ca și cum mi-ar da-napoi vreo 15-20
LA POMANA ELECTORALA de LIVIU GOGU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/La_pomana_electorala.html [Corola-blog/BlogPost/360678_a_362007]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > ȚUICA LU' PĂSĂRILĂ Autor: Liviu Gogu Publicat în: Ediția nr. 828 din 07 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului - Al dracu’ Păsărilă!... Al dracu’ Păsărilă!... nu mai contenește Petre Clăpăugea să exclame înciudat, învârtindu-se ca leul în cușcă, prin curtea propriei gospodării. Luă lopata ce sta sprijinită de zidul casei și-o mută, fără nici un motiv, în colțul format de gardul ce împrejmuiește curtea păsărilor și magazia de deasupra
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
cărăruia îngustă, printre straturile de zarzavat - cam pârlite și îngălbenite de secetă -, spre fundul grădinii. El și Păsărilă au curțile „fund în fund”, cum îi place lui să spună. Adică fundul curții lui Păsărilă pleacă exact din fundul curții lui Clăpăugea. Cele două „funduri” sunt despărțite printr-un gard, la fel de vechi și scâlciat ca și veceul pe lângă care abia trecuse. Toată reflecția asta despre fundurile curților lor, o făcuse el mai demult, acum nu-i arde de filozofie... și nici de
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
muribundului, dându-i, acolo, pe patul de moarte, liniștea pe care nu și-a găsit-o toată viața. - Păi, cum?... Crezi că scapi?... Al dracu’ tu Păsărilă!... Las’ că te fluier io!... Te faci c-ai uitat, nenorocitule, ai?... bodogănește Clăpăugea, cu voce scăzută dar plină de obidă, în timp ce pășește apăsat spre locul cu pricina, îndepărtând, când și când, din reflex, câte o creangă de prun ce tinde amenințător săi scoată ochii. - Fiu, fiu, fiuuuu, fiu!... fluieră el pe lângă gard „parola
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
o altă parte n-ar pleca încă de lângă gardul ce desparte cele două proprietăți („cele două funduri”, ar fi spus el în momente mai bune), trăgând încă nădejde la o miraculoasă apariție a aducătorului leacului supărărilor sale. - Tricăăăă!!!... Tricăă!!... auzi Clăpăugea, slab ca un ecou, vocea Lucreției, nevastă-sa. Sau, poate că n-a auzit... I s-a părut doar... Rămase țintuit locului. Ascultă, cu toate oasele, cartilagiile, și membranele urechilor puse în alertă. Nu trebui s-aștepte prea mult, pentru că
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
Ce-ai căutat în grădină? Umbli toată ziua năuc, de colo-colo... că nu știe omu’ de unde să te ia când are treabă cu tine, începu să turuie Lucreția cea veșnic iritată și pusă pe cârâială. - Umblu „de colo-colo”!... o îngână Clăpăugea. Am fost s-aduc niște iarbă la orătăniile astea, se justifică el, în timp ce aruncă peste gard, la păsări, brațul de iarbă smuls la repezeală, cu câteva momente mai devreme. De cum bălăriile atinseră pământul, vreo treizeci și cinci - patruzeci de găini se năpustiră
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
s-apară totuși „măgaru’” de Păsărilă, cu țuica lui acră și puturoasă. Pare-se că de la Esop[i] încoace - ori poate, dinaintea lui, cine știe? - tot ce nu putem ajunge ni se pare acru, iar, mai nou, și puturos. Petre Clăpăugea nu a auzit de vulpea lui Esop și, cu siguranță, nici aceasta de el, dar se pare că, cel puțin sub acest aspect, punctele lor de vedere coincid și se confirmă reciproc peste milenii. - Da’, mișcă-te mă’ omule odată
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
va întârzia mult la fântână, ar mai putea avea o șansă la „întâlnirea” cu țuica lui Păsărilă (ordinea motivelor e „puțin” diferită, dar aspectul acesta e lipsit de importanță). Fântâna cu pricina se află la cinci curți de locuința lui Clăpăugea. Fusese construită cu multă vreme în urmă, de Moș Tufan, bunicul lui Radu Tufan, acesta din urmă fiind văr de-al doilea cu Lucreția. De la fântâna lui Tufan lua apă toată ulița. Chiar și cei care între timp își făcuseră
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
p-ăia!... Îți dau io număru’ de telefon, dacă vrei... - Îi dau io de cap, n-ai grijă! răspunse Fâșneață hotărât să rezolve singur problema. - Aia se reglează și ea după azimut, mă... nu așa... la ochiometru - nu se lăsă Clăpăugea. - Am io „azimutu’” colo!... îl lămuri Mihai, indicând-o cu mâna pe fiică-sa, care stătea sprijinită cu spatele de tocul ușii întredeschise, urmărind alternativ, acțiunea tatălui său asupra antenei și rezultatul produs de aceasta asupra imaginii de la televizor. Ia
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
indicând-o cu mâna pe fiică-sa, care stătea sprijinită cu spatele de tocul ușii întredeschise, urmărind alternativ, acțiunea tatălui său asupra antenei și rezultatul produs de aceasta asupra imaginii de la televizor. Ia zii Florico, cum îi?... - Treaba ta!... rosti Clăpăugea pentru sine, îndepărtându-se și prinzând din zbor un „nu-i bine”, rostit de Florica drept răspuns la întrebarea tatălui său. În ciuda șchiopătatului, drumul până la fântână și-napoi îl parcurse destul de repede, de spaima că din cauza apei ar putea pierde
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
îi iese în cale, tocmai acum când e așa de grăbit. „Acum sigur o să se oprească să stea de vorbă cu mine și-o să înceapă să-mi îndruge cine știe ce tâmpenie, cu vorba lui întortocheată.” Neculai se opri, contrar așteptărilor lui Clăpăugea, chiar la poarta lui, fără să descalece, rămânând așezat pe șaua bicicletei, cu-n picior sprijinit în pământ și cu celălalt pe pedală. „Crede că poziția asta-l face să pară important”, se gândi Petre Clăpăugea, sugrumând, din nou, cu
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
opri, contrar așteptărilor lui Clăpăugea, chiar la poarta lui, fără să descalece, rămânând așezat pe șaua bicicletei, cu-n picior sprijinit în pământ și cu celălalt pe pedală. „Crede că poziția asta-l face să pară important”, se gândi Petre Clăpăugea, sugrumând, din nou, cu brutalitate, un zâmbet care se încăpățânase să-i răsară pe buze. „Dacă s-a oprit la poarta mea, înseamnă că are ceva pentru mine” emise el un raționament logic. „Da’, nu putea tăntălău’ să vină până-n
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
răspunse Neculai scurt, înțelegând într-un târziu, că celălalt își bate joc de el. Ia de colea! mai spuse, pe un ton protocolar, întinzându-i scrisoarea și dorind, în același timp, să-i transmită că discuția s-a încheiat. Petre Clăpăugea, care are motivele sale „întemeiate” ca discuția să nu de prelungească, fu mulțumit că poștașul sesizase faptul că e „luat în căruță” și că el e cel care inițiază încheierea acesteia. Privi cu o oarecare curiozitate plicul pe care i-
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
reținută, care trăda însă o ușoară nervozitate, și-l studie pe ambele fețe, încercând să găsească vreun indiciu care să-l conducă spre aflarea expeditorului, înainte de a-l deschide. - E de la bancă, îl informă Neculai, cu insolență. - Ce bancă, mă???... Clăpăugea recunoscuse, în urma examinării anterioare, plicul și știe acum că poștașul are dreptate, iar faptul acesta-l enervează peste măsură. Tonul obraznic al aducătorului scrisorii îl irită și mai tare, riscând ca toată supărarea pe bănci și pe bancheri pe care
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
examinării anterioare, plicul și știe acum că poștașul are dreptate, iar faptul acesta-l enervează peste măsură. Tonul obraznic al aducătorului scrisorii îl irită și mai tare, riscând ca toată supărarea pe bănci și pe bancheri pe care-o acumulase Clăpăugea în ultima vreme, să se verse asupra acestuia. - Io de unde să știu!... Matale știi mai bine unde nu ți-ai plătit rata, replică Neculai, la fel de tăios, într-un moment de proastă inspirație, pe care-l regretă imediat. - Cine, mă, nu
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
cu năduf, rupând în bucăți mărunte scrisoarea ce abia-i fusese înmânată. Asta fac!... Na!... Asta fac!... Asta fac!... continuă să bodogănească, jucând în picioare bucățile mici din scrisoare împrăștiate pe jos. Io nu-mi plătesc datoriile, hai?... Io, Petre Clăpăugea?... Măăă, mâncați-aș ficații tăi!... Unde ești, mă?... Abia când rosti ultima întrebare, observă Petre că vorbește singur, întrucât Neculai nu mai era. Se-ntoarse și-l văzu pedalând gospodărește în direcția de unde venise el cu găleata cu apă. Atât
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
său n-ar mai fi în stare să-și îndeplinească „atribuțiile” pentru care a ... IV. ȚUICA LU' PĂSĂRILĂ, de Liviu Gogu , publicat în Ediția nr. 828 din 07 aprilie 2013. - Al dracu’ Păsărilă!... Al dracu’ Păsărilă!... nu mai contenește Petre Clăpăugea să exclame înciudat, învârtindu-se ca leul în cușcă, prin curtea propriei gospodării. Luă lopata ce sta sprijinită de zidul casei și-o mută, fără nici un motiv, în colțul format de gardul ce împrejmuiește curtea păsărilor și magazia de deasupra
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_gogu/canal [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
cărăruia îngustă, printre straturile de zarzavat - cam pârlite și îngălbenite de secetă -, spre fundul grădinii. El și Păsărilă au curțile „fund în fund”, cum îi place lui să spună. Adică fundul curții lui Păsărilă pleacă exact din fundul curții lui Clăpăugea. Cele două ... Citește mai mult - Al dracu’ Păsărilă!... Al dracu’ Păsărilă!... nu mai contenește Petre Clăpăugea să exclame înciudat, învârtindu-se ca leul în cușcă, prin curtea propriei gospodării.Luă lopata ce sta sprijinită de zidul casei și-o mută
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_gogu/canal [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
și Păsărilă au curțile „fund în fund”, cum îi place lui să spună. Adică fundul curții lui Păsărilă pleacă exact din fundul curții lui Clăpăugea. Cele două ... Citește mai mult - Al dracu’ Păsărilă!... Al dracu’ Păsărilă!... nu mai contenește Petre Clăpăugea să exclame înciudat, învârtindu-se ca leul în cușcă, prin curtea propriei gospodării.Luă lopata ce sta sprijinită de zidul casei și-o mută, fără nici un motiv, în colțul format de gardul ce împrejmuiește curtea păsărilor și magazia de deasupra
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_gogu/canal [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
cărăruia îngustă, printre straturile de zarzavat - cam pârlite și îngălbenite de secetă -, spre fundul grădinii. El și Păsărilă au curțile „fund în fund”, cum îi place lui să spună. Adică fundul curții lui Păsărilă pleacă exact din fundul curții lui Clăpăugea. Cele două ... V. POVESTE, de Liviu Gogu , publicat în Ediția nr. 579 din 01 august 2012. A fost odată... Așa începe orice poveste și așa ar trebui să înceapă și aceasta. Eu o să trec totuși peste o parte din arhicunoscuta
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_gogu/canal [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
se cobora instinctiv pe cartonul cu mici, pentru a oferi informații precise mâinii, privind locul spre care trebuie să se îndrepte pentru următoarea operațiune. -Bagă-n tine, bă Stemate! Pomana-ngrașă, bă! auzi el în spate vocea tunătoare a lui Petre Clăpăugea, vecinul lui din fundul grădinii, cu ... Citește mai mult Mușcă cu pofta din micii zemoși și simți cum un firicel de grăsime i se prelinge de pe buza inferioară, în jos către scobitura de deasupra bărbiei. Se șterse cu dosul palmei
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_gogu/canal [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]