601 matches
-
Ce mi-e tandea, ce mi-e mandea!”; „să trăncănesc ca prostu-n tramvai!”; „Tot un drac până la urmă!”; „o mie de vorbe un ban nu fac”; „de ceapa ciorii”; „Hai, ușcheală”; „să nu te mai trezești vorbind ca surda-n clacă!” - desigur, toate acestea având un înțeles doar de ei știut și intrat în folclorul dunărean, de la lume adunate. Un alt părocedeu stilistic este introducerea în povestire a filelor de jurnal, referitoare la evenimentele petrecute atunci, de pildă, mutatul lângă Biserica
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
de pe uliți Pe care îl călcam jucând șotron De cântec pe-nserat sub bolta lunii De dimineți cu soare în pridvor. Aș vrea să mai urc dealul ca odată Cu-ai mei vecini să mai culegem fragi Depănușind porumbul iar la clacă Să ne-amintim de oameni buni și dragi. La sărbători purtând straie alese Cu toții spre biserică mergeam Cum înflorea tot câmpul pe bundițe, Bunicii mei ce tineri mai erau! Pe cumpăna fântânii plânge lemnul Noi am plecat dar nicicând n-
DOR DE SATUL MEU de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1489866228.html [Corola-blog/BlogPost/370146_a_371475]
-
ulițele satului, la câmp, la serbări școlare, iar mai apoi pe scena debutului, deschizătoare de drumuri către marea scenă a mirabilul cântec popular... pe când iureșul horelor erau a doua inimă a satului...! Am crescut odată cu hora satului, cu șezătorile și clăcile la care se bea vin fiert și se mâncau grăunțe fierte, învărtite la rolă, plăcinte „poale-n brâu”... Se făceau la vremea tinereții mele baluri de sărbători, iar ulițele satului forfoteau de tineret, de dimineață până târziu în noapte. La
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
în glumă printre livezi de pruni, La margine de tufe pitice și aluni, Cu umbra, iarbă naltă de Șurlicaru, Când zile de „cuptor” arată calendaru', Și zbenguieli prin apa ca gheața în gâldan, Ca o ceremonie în fiecare an.... Dar clăci în nopți de iarnă cu pulberi viscolite, Și horele-n duminici de vară însorite, Călușul, plugușorul, ursarul, caloianul, Veneau înălțătoare și luminau tot anul. Cum țuica la cazane dezleagă câte-o limbă, Cu multă-ndemânare prin lumi de basm ne
PRIN SITA AMINTIRII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Prin_sita_amintirii.html [Corola-blog/BlogPost/350903_a_352232]
-
și acum îl va ajuta chiar dacă el terminase de treierat și orzul și grâul. Mătușa Ioana sau mama Ioana cum o strigau toți nepoții, era o fire șugubeață. Cei bătrâni copilărise cu toții pe aceeași stradă. Le povestise odată la o clacă de bătut floarea soarelui, ce i-a făcut când era codană, unuia Răducanu, tânăr preceptor, venit în comună de nu se știe de unde. El a fost găzduit la părinții viitorului său soț, la unchiul Stoica, că aveau mai multe camere
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
CLACA În casa bunicilor va fi clacă mare, bunica se pregătește ca de sărbătoare. Mă trezește si mă smulge din a mele vise Cu figura-i luminoasă, parcă nu dormise. Cozile bunicii poartă salbele cu cocoșei ce scot clinchete discrete sub
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Arborele_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
CLACA În casa bunicilor va fi clacă mare, bunica se pregătește ca de sărbătoare. Mă trezește si mă smulge din a mele vise Cu figura-i luminoasă, parcă nu dormise. Cozile bunicii poartă salbele cu cocoșei ce scot clinchete discrete sub basmaua ei. Și miroase tare bine
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Arborele_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
si busuioc sau poate a iasomie că-i poartă noroc. Eu ma uit în ochii ei cu unde albastre, și gândesc că este zâna fericirii noastre. Fugi nepotă și-i anunță pe vecinii mei că-i așteaptă Costea iară, la clacă diseară. Buna coace acum pe vatră plăcintele dobrogene, scoate vinul și îl pune în urcioare, la răcoare... Ea mai scoate din firide nuci, caise și stafide; ziua trece-n zbor și seara s-adună vecinii... Caiere de lână albă prinse
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Arborele_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
și unii mai șugubeți vor să-i sperie c-o mască jucând umbre pe pereți. Multe lămpi și felinare noaptea luminează pană târziu - către ziuă - când munca-ncetează. Bunicii sunt fericiți fiindcă treabă bună au făcut ai lor vecini la clacă împreună. Au muncit și s-au distrat și plăcinte au mâncat, vinul i-a înveselit au cântat și-au dănțuit... FANY Și-a cusut zestrea pe pânza de păianjen, ca-n povești, Îngânând cântece tandre, și punând flori la ferești
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Arborele_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
cunosc, iar satul e într-o stare de mare mizerie. Arendașul acesta i-a întrecut pe ceilalți în escrocherii; șăranii cu toții sunt revoltați contra lui și 11 dintre ei vor să plece începând de anul viitor; le pretinde zile de clacă mai mult decât prevede legea; le ia pui și cereale pentru orice fleac; în sfârșit, încasează biruri ca pe timpul domnilor fanarioți “.( Către Catinca Odobescu, 31/12 iulie 1856, în vol.Al.Odobescu, Pagini regăsite,ediție îngrijită de Geo Șerban, Editura
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1395127787.html [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
ar zburlui sinistru mai bățos decât oțelul într-un june prim-ministru, ar râmâne repetent undeva prin parlament ori ar face-un du-te-vino prin luxoasele palate și s-ar cuibări în draci la amante între craci ori în vorbele de clacă ale unui prezident... bietul cuc european!... și el pribeag prin uniune negăsind nimic de lucru tot sperând într-o minune în zadar ar striga cu-cu! până la Buna-Vestire, că nu mai avem pe-aici decât un stol... de pasărici... Referință
ÎNCĂ NU E PRIMĂVARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 by http://confluente.ro/Inca_nu_e_primavara_george_safir_1394433917.html [Corola-blog/BlogPost/353661_a_354990]
-
2015 Toate Articolele Autorului Și obișnuința îți poate deforma destinul Fie că-l ai sau nu la tine Ești un fel de tablou amator de cuvinte Bărbat și poet de marcă Prima zi este o adevărată poezie Restu-s vorbe de clacă Destin apărut din senin pe cer Taina ta ai văzut-o și-a doua oară Cred că rezistă și la următoarele reve deri O simplă pagină peticită cu versuri Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: GENEZA DE
GENEZA DE SÂMBĂTĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/costel_zagan_1425236198.html [Corola-blog/BlogPost/373015_a_374344]
-
Pentru ca un om să se poată destăinui trebuie să te simtă, să faci parte din comunitate, să participi la toate activitățile și manifestările prilejuite de anumite sărbători. Eu am crescut cu țăranii, am lucrat împreună, am fost la oi, la clăci, la șezători, la nunți și înmormântări. Am dormit cu ei. M-am născut acolo și altfel s-au destăinuit față de mine. Toate aceste lucruri m-au ajutat la cunoașterea unor detalii referitoare la psihologia țăranilor horitori, la hori, la întreaga
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
fiind la mâini ce tremurau, Dar fericiți în jurul lor cântau, Făceau din săniuțe, trenulețe. În jurul sobei seara lângă vatră Ne depăna bunica amintiri, De sărbători veneau feciori la poartă Și se nășteau vremelnice iubiri. Iar seara se-adunau bătrâni la clacă Torceau cântând, fuior, după fuior, În jurul lor erau copii de-o șchioapă Și ascultau vrăjiți povestea lor. Când vântul troienea zăpezi pe sate Iar gerul desena flori în ferestre, Noi zgribuliți ne strecuram în noapte, Să-i facem mamei glume
BRĂDUȚ NINS DIN CODRU- COLINDUL BRADULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_podaru_1481472023.html [Corola-blog/BlogPost/376135_a_377464]
-
stor la ochi, stau și se tot minunează să le fie de deochi și să-și țină firea treaza. Vreo trei babe, prin uluci, ce-au uitat pâinea să-și coaca, se închină, tot fac cruci și se-adună pentru claca. Doi băieți și două fețe, ce de-abia s-au șters la nas n-au nici haine, n-au nici ghete, iar acum nu au nici glas. Alții doi, măi mărișori și mai curajoși din fire, mi-i opresc pe
CAII MEI de DORA PASCU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1461257240.html [Corola-blog/BlogPost/354508_a_355837]
-
și acum îl va ajuta chiar dacă el terminase de treierat și orzul și grâul. Mătușa Ioana sau mama Ioana cum o strigau toți nepoții, era o fire șugubeață. Cei bătrâni copilărise cu toții pe aceeași stradă. Le povestise odată la o clacă de bătut floarea soarelui, ce i-au făcut când erau codane, unuia Răducanu, tânăr preceptor, venit în comună de nu se știe de unde. El a fost găzduit la părinții viitorului său soț, la unchiul Stoica, care aveau mai multe camere
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
grăunțele. Noroc că porumbul se făcuse mai bine anul trecut și mai aveau și din anii din urmă că au făcut economie. Începuse deja să-l care șoarecii care au găurit toți pereții din chiler. Au fost nevoiți să facă clacă să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie că și așa stăteau goale până în toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
din luncă. S-or făcut anu-ăla de tăte și-o cules o corfă mare de căstrăveți, să-i pună în butoi, la murat. La vro două case măi încolό, îi măi știi tu p-a lu' Bălu? or făcut clacă la săcerat și-acu', cătă sară, or încins jocu-n ocol. Era acolό și Ion a lu' Misarășu, fetele or strâgat-o să ieie o bucată de plăcintă. Ion a luat-o la joc... Doamne, dor i s-a mai făcut deodată
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
mare forță o văd în tinerii de astăzi cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani, tocmai pentru acest motiv doresc să li se adreseze în primul rând acestora. Aceasta este pătura care trebuie să cunoască spiritul comunitar, tradițiile, farmecul activității de clacă. Trebuie să li se adresăm lor, să-i determinăm să remarce sensul propriului viitor și să nu asistăm pasiv cum emigrează în țările străine. Reprezentanții HVIM au precizat că cel mai bine ar fi să nu avem nevoie în Bazinul
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (2) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ces_covasna_harghita_1403510325.html [Corola-blog/BlogPost/349312_a_350641]
-
peisagistice. Eu nu am educație estetică, dar mi-o formez și eu, odată cu ridicarea ștachetei în viața parohială. Lucrurile funcționează și ne bucurăm unii de munca altora. Tot așa sunt bărbații care, dacă îi chemi, vin. Cum este în Ardeal „claca popii“. Sunt zile speciale, în care ne propunem anumite lucruri: un șanț pentru drenaj, o muncă pentru împădurit zona proaspăt luată în primire, râpa din spatele grădinii, înspre Doftana etc. Să știți că este o muncă dură pe care, dacă angajezi
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450175693.html [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
Oglinda sufletească mă năpădea cu imagini tulburătoare, care nu puteau trăi decât în acel timp trecut, dar neuitat. Mă vedeam culcat în pătuțul de lângă sobă urmărind cu ochii larg deschiși poveștile vecinelor noastre, adunate în odaie, la șezătoare. Se făcea clacă la torsul cânepii. Caierele de cânepă, prinse de cozile furcilor cu sfoară, se transformau în fire lungi, nesfârșie, pe fusuri ce se roteau ca niște titirezi între degetele torcătoarelor. Credeam că erau fermecate. Privirea îmi era atrasă de ele ca și când
LIGA SCRIITORILOR MARAMUREŞ INTRĂ ÎNTR-O BINEMERITATĂ VACANŢĂ. ARTICOL DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Liga_scriitorilor_maramures_i_al_florin_tene_1371557029.html [Corola-blog/BlogPost/363704_a_365033]
-
ta de om sau de oraș! ). ...Parizerul cere bere, dar n-avem, n-am apucat încă să ne organizăm mai bine, bagajele sunt desfăcute și-aranjate în mobile noi, care-aduc însă aici, în odaia mare și curată, legende, vorbe de clacă, întâmplări aparte și, dacă ai deschidere spre a recepta fie și în parte, trăiri ce-au fost și nu mai sunt, te poți împlini mai mult, știind mai bine pe ce pământuri calci și cu ce oameni și fapte dispărute
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1473258384.html [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]
-
și acum îl va ajuta, chiar dacă el terminase de treierat și orzul și grâul. Mătușa Ioana, sau mama Ioana cum o strigau toți nepoții, era o fire șugubeață. Cei bătrâni copilăriseră cu toții pe aceeași stradă. Le povestise odată la o clacă de bătut floarea soarelui, ce i-au făcut când erau codane, unuia Răducanu, tânăr preceptor, venit în comună de nu se știe de unde. El a fost găzduit la părinții viitorului său soț, la unchiul Stoica, care aveau mai multe camere
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
grăunțele. Noroc că porumbul se făcuse mai bine anul trecut și mai aveau și din anii din urmă că au făcut economie. Începuse deja să-l care șoarecii care au găurit toți pereții din chiler. Au fost nevoiți să facă clacă, să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie, că și așa stăteau goale până în toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
terminarea fără frecvență a pedagogiei. Și părinții mei au fost chemați de Dumnezeu puțin după venirea mea la țară. Astfel m-am legat de sat acceptând morala sa severă, activă ca și tine în casa de cultură și animatoare a clăcilor obișnuit de întrajutorare. Pe tine te-am ținut departe de oraș temându-mă că genetic ai putea deveni o ușoară pradă a viciilor de acolo. Consideri că am făcut o greșeală? - Nici de cum dragă mamă. Acu știu totul și nu
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]