KorAP: Find »[drukola/base=clampare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

149 matches

Corola-website/Law/170435_a_171764

introdus parțial în organismul uman prin intervenție chirurgicală și să rămână pe loc după procedură, pentru cel puțin 30 de zile este considerat dispozitiv implantabil. 1.3. Instrument chirurgical reutilizabil - instrumentul destinat utilizării chirurgicale pentru tăiere, găurire, coasere, răzuire, radare, clampare, retractare, clipare sau alte proceduri similare, fără conectare la un dispozitiv medical activ, care poate fi reutilizat după efectuarea unor proceduri adecvate. 1.4. Dispozitiv medical activ - orice dispozitiv medical a cărui operare depinde de o sursă de energie electrică

EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/170435_a_171764]
Corola-website/Law/148512_a_149841

introdus parțial în organismul uman prin intervenție chirurgicală și să rămână pe loc după procedura, pentru cel putin 30 de zile, este considerat dispozitiv implantabil. 1.3. Instrument chirurgical reutilizabil - instrumentul destinat utilizării chirurgicale pentru tăiere, găurire, coasere, răzuire, raclare, clampare, retractare, clipare sau alte proceduri similare, fără conectare la un dispozitiv medical activ, care poate fi reutilizat după efectuarea unor proceduri adecvate. 1.4. Dispozitiv medical activ - orice dispozitiv medical a cărui operare depinde de o sursă de energie electrică

EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/148512_a_149841]
Corola-website/Law/207791_a_209120

introdus parțial în organismul uman prin intervenție chirurgicală și să rămână pe loc după procedură pentru cel puțin 30 de zile este considerat dispozitiv implantabil. 1.3. Instrument chirurgical reutilizabil - instrumentul destinat utilizării chirurgicale pentru tăiere, găurire, coasere, răzuire, raclare, clampare, retractare, clipare sau alte proceduri similare, fără conectare la un dispozitiv medical activ, care poate fi reutilizat după efectuarea unor proceduri adecvate. 1.4. Dispozitiv medical activ - orice dispozitiv medical a cărui operare depinde de o sursă de energie electrică

EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/207791_a_209120]
Corola-website/Law/227629_a_228958

2.1.1.3.1. Pielolitotomie 2.1.1.3.2. Calicopielolitotomie 2.1.1.3.3. Calicopielocalicolitotomie 2.1.1.3.4. Nefrolitotomie nereglată 2.1.1.3.5. Nefrolitotomie reglată 2.1.1.3.6. Nefrolitotomie anatrofică cu clampare pedicul renal și refrigerație locală 2.1.1.3.7. Pielo- și nefrolitotomie 2.1.1.3.8. Nefrectomie parțială 2.1.1.3.9. Ureterolitotomie lombară 2.1.1.3.10. Ureterolitotomie iliacă 2.1.1.3.11. Ureterolitotomie

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227629_a_228958]
Corola-website/Law/191370_a_192699

neurologice diagnostic, tratament. 30. Ischemia acută periferică: embolia, tromboza, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie. 31. Ischemia critică. 32. Piciorul diabetic diagnostic și tratament. 33. Complicațiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecții protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă. 34. Traumatismele vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice; diagnostic, tratament. 35. Boala tromboembolică, embolia pulmonară, sindromul post trombotic; profilaxie, diagnostic, tratament. 36. Boala varicoasă și varicele secundare: diagnostic, tratament. 37. Limfedemul procedee de drenaj și exereza. 38. Amputațiile. 39

EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/191370_a_192699]
Corola-website/Law/266238_a_267567

29. Ischemia acută periferică: embolia, tromboza, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie, sindromul de compresie. 30. Ischemia critică 31. Piciorul diabetic - diagnostic și tratament 32. Complicațiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecții protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă. 33. Traumatismele vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice; diagnostic, tratament. 34. Boala tromboembolică, embolia pulmonară, sindromul post-trombotic; profilaxie, diagnostic, tratament. 35. Boala varicoasă și varicele secundare: diagnostic, tratament. 36. Limfedemul - procedee de drenaj și exereză 37. Amputațiile 38. Diagnosticul

EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/266238_a_267567]
Corola-website/Law/218972_a_220301

introdus parțial în organismul uman prin intervenție chirurgicală și să rămână pe loc după procedură, pentru cel puțin 30 de zile este considerat dispozitiv implantabil. 1.3. Instrument chirurgical reutilizabil - instrumentul destinat utilizării chirurgicale pentru tăiere, găurire, coasere, răzuire, radare, clampare, retractare, clipare sau alte proceduri similare, fără conectare la un dispozitiv medical activ, care poate fi reutilizat după efectuarea unor proceduri adecvate. 1.4. Dispozitiv medical activ - orice dispozitiv medical a cărui operare depinde de o sursă de energie electrică

EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/218972_a_220301]
Corola-website/Law/237660_a_238989

neurologice diagnostic, tratament. 30. Ischemia acută periferică: embolia, tromboza, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie. 31. Ischemia critică. 32. Piciorul diabetic diagnostic și tratament. 33. Complicațiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecții protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă. 34. Traumatismele vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice; diagnostic, tratament. 35. Boala tromboembolică, embolia pulmonară, sindromul post trombotic; profilaxie, diagnostic, tratament. 36. Boala varicoasă și varicele secundare: diagnostic, tratament. 37. Limfedemul procedee de drenaj și exereza. 38. Amputațiile. 39

EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/237660_a_238989]
Corola-website/Law/219526_a_220855

neurologice diagnostic, tratament. 30. Ischemia acută periferică: embolia, tromboza, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie. 31. Ischemia critică. 32. Piciorul diabetic diagnostic și tratament. 33. Complicațiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecții protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă. 34. Traumatismele vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice; diagnostic, tratament. 35. Boala tromboembolică, embolia pulmonară, sindromul post trombotic; profilaxie, diagnostic, tratament. 36. Boala varicoasă și varicele secundare: diagnostic, tratament. 37. Limfedemul procedee de drenaj și exereza. 38. Amputațiile. 39

EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/219526_a_220855]
Corola-website/Law/219530_a_220859

neurologice diagnostic, tratament. 30. Ischemia acută periferică: embolia, tromboza, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie. 31. Ischemia critică. 32. Piciorul diabetic diagnostic și tratament. 33. Complicațiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecții protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă. 34. Traumatismele vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice; diagnostic, tratament. 35. Boala tromboembolică, embolia pulmonară, sindromul post trombotic; profilaxie, diagnostic, tratament. 36. Boala varicoasă și varicele secundare: diagnostic, tratament. 37. Limfedemul procedee de drenaj și exereza. 38. Amputațiile. 39

EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/219530_a_220859]
Corola-website/Law/266259_a_267588

29. Ischemia acută periferică: embolia, tromboza, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie, sindromul de compresie. 30. Ischemia critică 31. Piciorul diabetic - diagnostic și tratament 32. Complicațiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecții protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă. 33. Traumatismele vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice; diagnostic, tratament. 34. Boala tromboembolică, embolia pulmonară, sindromul post-trombotic; profilaxie, diagnostic, tratament. 35. Boala varicoasă și varicele secundare: diagnostic, tratament. 36. Limfedemul - procedee de drenaj și exereză 37. Amputațiile 38. Diagnosticul

EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/266259_a_267588]
Corola-website/Law/237659_a_238988

neurologice diagnostic, tratament. 30. Ischemia acută periferică: embolia, tromboza, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie. 31. Ischemia critică. 32. Piciorul diabetic diagnostic și tratament. 33. Complicațiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecții protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă. 34. Traumatismele vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice; diagnostic, tratament. 35. Boala tromboembolică, embolia pulmonară, sindromul post trombotic; profilaxie, diagnostic, tratament. 36. Boala varicoasă și varicele secundare: diagnostic, tratament. 37. Limfedemul procedee de drenaj și exereza. 38. Amputațiile. 39

EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/237659_a_238988]
Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447

abord retroperitoneal verticală celei transversale. În serviciul nostru se preferă abordarea transperitoneală prin incizie clasică pe linia mediană, deoarece oferă cea mai facilă abordare în cazul unei aorte „dificile”. Ateroscleroza aortică extinsă până aproape de emergen a arterelor renale poate necesita clampare temporară suprarenală pe durata endarterectomiei, aspect ce necesită adesea extinderea cranială a inciziei, facil de realizat în cazul unei incizii xifo-pubiene. Anastomoza proximală poate fi atât termino-terminală, cât și termino-laterală, cea din urmă putând lăsa artera mezenterică inferioară i arterele

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197

evoluția pe timpul transportului și tratamentul efectuat. Transportul pacienților cu hemoragii Hemostază provizorie = prima urgență în cazul traumei extremităților: -compresia axului arterial sau venos pe suprafața osoasă subjacentă; -pansament steril compresiv = presiune directă pe plagă cu un bandaj -rareori este necesară clamparea directă a unor artere lezate vizibile -pansamente sterile cu care se acoperă orice fractură deschisă sau viscer expus -garoul nu este aproape niciodată indicat (se notează ora; dacă transportul durează mai mult de 2 ore - decomprimare la 30 min. cu

Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484

este predominant. Acest lucru presupune dozarea curentă a peptidului C (pentru investigarea insulinosecreției) și o valoare a insulinemiei, 136 care, apoi, prin utilizarea modelului HOMA (homeostasis model assesment), să permită cuantificarea insulinorezistenței (2). Evident că nu este posibil. De aplicarea clampării nici nu poate fi vorba. Este posibilă totuși o estimare a existenței celor două anomalii, prin evaluarea aspectului profilului glicemic (3): În cazul diabetului zaharat tip 2 cu insulinorezistență și hiperinsulinemie, glicemia cea mai mare este cea bazală, ea scăzând

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

de risc dependenți de pacient, angina instabilă s-a dovedit a fi un factor de risc cu influență moderată asupra supraviețuirii după BAC atât timp cât se asigură o protecție adecvată a miocardului în perioada premergătoare instituirii by-pass-ului cardiopulmonar și pe durata clampării aortei. În condițiile în care echilibrul balanței aport/necesar de oxigen la nivelul miocardului este extrem de fragil, fapt manifestat clinic prin prezența anginei instabile, orice perturbare se poate solda cu instalarea infarctului acut de miocard perioperator care de multe ori

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
poate coborî la 5% (41). Când șocul cardiogen persistă până la operație sau până la stabilirea prin puncție percutană a by-pass-ului cardiopulmonar, mortalitatea este mare și datele din literatură lipsesc. Cu toate acestea, folosirea metodelor moderne de protecție miocardică intraoperatorie pe durata clampării aortei și terapia postoperatorie adecvată incluzând sistemele de asistare mecanică a ventriculului stâng pot asigura supraviețuirea postoperatorie precoce a cel puțin 50% din pacienți (42). Supraviețuirea la distanță depinde de prevalența celorlalți factori de risc. Afecțiuni asociate Diabetul zaharat insulino-dependent

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
protecție inadecvată stă la baza sindromului de debit cardiac scăzut al cărui substrat este adesea infarctul miocardic perioperator, iar în cazurile mai puțin severe, stunning-ul miocardic. Protecția miocardică în operația de by-pass aortocoronarian nu trebuie axată însă numai pe durata clampării aortei, ci în egală măsură și în perioada premergătoare instituirii by-pass-ului cardiopulmonar, precum și după desprinderea de circulația extracorporeală. Protecția miocardică în timpul clampării aortei Strategiile de protecție miocardică pe durata clampării aortei au evoluat de la oprirea ischemică a cordului în hipotermie

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
puțin severe, stunning-ul miocardic. Protecția miocardică în operația de by-pass aortocoronarian nu trebuie axată însă numai pe durata clampării aortei, ci în egală măsură și în perioada premergătoare instituirii by-pass-ului cardiopulmonar, precum și după desprinderea de circulația extracorporeală. Protecția miocardică în timpul clampării aortei Strategiile de protecție miocardică pe durata clampării aortei au evoluat de la oprirea ischemică a cordului în hipotermie (61) până la recent utilizata cardioplegie sanguină continuă caldă (62), trecând printr-o serie de metode și tehnici aparent diametral opuse: oprire ischemică

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de by-pass aortocoronarian nu trebuie axată însă numai pe durata clampării aortei, ci în egală măsură și în perioada premergătoare instituirii by-pass-ului cardiopulmonar, precum și după desprinderea de circulația extracorporeală. Protecția miocardică în timpul clampării aortei Strategiile de protecție miocardică pe durata clampării aortei au evoluat de la oprirea ischemică a cordului în hipotermie (61) până la recent utilizata cardioplegie sanguină continuă caldă (62), trecând printr-o serie de metode și tehnici aparent diametral opuse: oprire ischemică fibrilație ventriculară, cardioplegie cristaloidă cardioplegie sanguină, administrare anterogradă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
fibrilație ventriculară, cardioplegie cristaloidă cardioplegie sanguină, administrare anterogradă administrare retrogradă, cardioplegie caldă cardioplegie rece, administrare continuă administrare intermitentă. Deși fibrilația ventriculară în hipotermie profundă este o măsură relativ bună de protecție miocardică și indicată în special în cazul în care clamparea aortei nu se poate realiza în condiții de siguranță (ateromatoza severă a aortei ascendente), în prezent, în cele mai multe centre sunt utilizate diferite soluții cardioplegice într-o multitudine de metode și tehnici de administrare. Fibrilația ventriculară în special în normotermie trebuie

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
metode și tehnici de administrare. Fibrilația ventriculară în special în normotermie trebuie evitată deoarece reprezintă situația cea mai frecventă ce duce la leziuni ischemice prin compresia vaselor subendocardice mai ales când se asociază cu distensia ventriculului stâng (63). Pe durata clampării aortei, în condițiile întreruperii irigării cu sânge a miocardului, ischemia instalată acut transformă celula miocardică într-o celulă în șoc operator, fapt demonstrat atât prin studii experimentale, cât și prin biopsii miocardice intraoperatorii. Cardioplegia În 1955 Melrose (64) folosește pentru

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în șoc operator, fapt demonstrat atât prin studii experimentale, cât și prin biopsii miocardice intraoperatorii. Cardioplegia În 1955 Melrose (64) folosește pentru prima dată în practica clinică sânge hiperpotasemic pentru a induce oprirea controlată în diastolă a cordului pe durata clampării aortei în vederea reducerii necesarului metabolic al miocardului, îmbunătățirea vizibilității în câmpul operator și facilitarea intervenției chirurgicale. La scurt timp însă, autorul abandonează această soluție cardioplegică din cauza leziunilor cardiace induse. Abia după 20 de ani, Tyers (65) a arătat că adevărata

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
subiectul fiind redeschis, studiile ulterioare ale lui Bretschneider (66) și Hearse (67) în Europa și ale lui Gay și Ebert (68) în Statele Unite ale Americii au reprezentat începutul folosirii pe scară largă a soluțiilor cardioplegice pentru protecția miocardică pe durata clampării aortei. Principiul care stă la baza folosirii oricărei tehnici cardioplegice este reprezentat de optimizarea raportului între aport și necesar metabolic la nivelul miocardului pe durata clampării aortei, perioadă de timp în care perfuzia coronariană normală este absentă. Acest lucru implică

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
reprezentat începutul folosirii pe scară largă a soluțiilor cardioplegice pentru protecția miocardică pe durata clampării aortei. Principiul care stă la baza folosirii oricărei tehnici cardioplegice este reprezentat de optimizarea raportului între aport și necesar metabolic la nivelul miocardului pe durata clampării aortei, perioadă de timp în care perfuzia coronariană normală este absentă. Acest lucru implică atât reducerea utilizării depozitelor de fosfat macroergic, cât și creșterea aportului de oxigen și de substrat metabolic. Prin introducerea soluțiilor cardioplegice hiperpotasemice reci, s-a realizat

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]