12 matches
-
pronunțat măsură dispune confiscarea sumei sau realizarea creanței în folosul Statului. Art. 95. - Infracțiunile sînt crime, delicte și contravenții după specia pedepsei prevăzută de lege pentru fiecare din ele, afară de cazul cînd o lege specială schimba în mod expres această clasificațiune. Modificarea pedepselor prin aplicarea scuzelor legale și a circumstanțelor atenuante schimba și categoria infracțiunilor, cu excepția cazului cînd pedeapsă aplicată este o pedeapsă pentru contravențiune. Art. 116. - Nu se socotește în stare de recidiva acela, care, fiind condamnat printr'o hotărîre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
diploma de ingineri; cei șase următori, simple certificate. Între elevii ieșiți sunt doi tineri români, unul cu diplomă, celalalt numai cu certificat. Tânărul care a capătat diploma de inginer de poduri și șosele și care a ieșit al doilea în clasificațiune este d. Constantin Mănescu, fost elev al Institutului academic, promoțiunea 1869 - 1870, ieșit întîi la bacalaureat și care, urmând apoi facultatea de științi din Iași, a capătat cel întîi licența în științele fizico-matematice. Un alt fost elev al Institutului academic
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
doi termeni: glottică și glossologie, pe lângă câri va trebui să mai introducem un al treilea. Vom vedea mai departe că linguistica întreaga, negreșit cea pură, nu cea aplicată, îmbrățișează: (1) Diferitele graiuri în specie; (2) Limba umană în genere; (3) Clasificațiunea graiurilor. Prima sfera, linguistica pozitivă, se poate numi glottică, după cum o și înțelegea Schleicher. A doua sfera, linguistica transcendentala, se va zice glossologie. În fine, pentru a treia sfera, linguistica descriptiva, se potrivește numele neîntrebuințat încă de glossografie." (Hașdeu, 1881
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Hașdeu vine în partea a doua a articolului cu propriile distincții operate în cadrul acestei științe, obținând trei ramuri: 1) "Glotica, altfel linguistica pozitivă sau gramatică comparativa"; 2) "Glosologie, altfel linguistica transcedentală sau filosofia limbei"; 3) "Glosografie, altfel linguistica descriptiva sau clasificațiunea limbilor" (ibid., p. 24)19. După alte mențiuni critice cu privire la Heyse și Steinthal, Hașdeu anunță că este preocupat, deocamdată, în special, de "așa-zisa gramatică comparativa, adecă ceea ce noi preferim a numi Glotica" (ibid., p. 25). 3.2.2.3
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Lazăr Șăineanu pornește, așadar, de la clasificarea făcută de Hașdeu: "Trebuie dar determinat, înainte de toate, locul ce-l ocupă semasiologia în sfera linguisticei. Domnul Hașdeu, expunând un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative, a supus unei analize pătrunzătoare diferitele clasificațiuni linguistice, propunând o nouă ramificațiune, cea mai vastă din cele existente, care satisface toate exigențele, la câri au dat naștere progresele științei. Ea ne va servi drept punct de plecare în expunerea ce urmeaza" (Șăineanu, 1887/1999, p. 6). Mai
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Schleicher, trebuie să înțelegem aici 'semnificație', n.m. C.M.]. ÎI. Doctrina despre cuvânt ca membru al propozițiunii sau, pe scurt, sintaxa, coprinzând: 1. Doctrina formelor cuvântului în propozițiune sau doctrina flexiunii; 2. Doctrina funcțiunii cuvântului în propozițiune sau sintaxa propriu-zisă. Nouă clasificațiune a lui Heerdegen, precum se vede, nu se deosebește în fond de cea propusă de Schleicher" (ibid.: 7). Există, totuși, la Heerdegen o diferență notabilă, adică un element a cărui absența Hașdeu o imputase clasificării lui Schleicher: doctrina lexiologiei, preluată
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Linguistica positivă 8 etc. 20. Linguistica filosofica, studiul transcendental al limbei, une fel de metafisică a graiului, sau după cum o numea Haase o metagramatică 9. În primă din aceste două ramure se cuprind apoi după Schleicher: a) Gramatică comparativa; b) Clasificațiunea limbilor, pe care el o numește Linguistica descriptiva. Principalul defect al acestei subdivisiuni este de a nu da gramaticei comparative și clasificațiunii limbilor aceeași posițiune independinte, pe care o vedem acordată Linguisticei filosofice. În realitate există trei ramure, iar nu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
o metagramatică 9. În primă din aceste două ramure se cuprind apoi după Schleicher: a) Gramatică comparativa; b) Clasificațiunea limbilor, pe care el o numește Linguistica descriptiva. Principalul defect al acestei subdivisiuni este de a nu da gramaticei comparative și clasificațiunii limbilor aceeași posițiune independinte, pe care o vedem acordată Linguisticei filosofice. În realitate există trei ramure, iar nu două. O serioasă "clasificațiune a limbilor" nu se poate acață nici la "gramatică comparativa", nici la "Linguistica filosofica", deoarece ea se întemeiază
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
el o numește Linguistica descriptiva. Principalul defect al acestei subdivisiuni este de a nu da gramaticei comparative și clasificațiunii limbilor aceeași posițiune independinte, pe care o vedem acordată Linguisticei filosofice. În realitate există trei ramure, iar nu două. O serioasă "clasificațiune a limbilor" nu se poate acață nici la "gramatică comparativa", nici la "Linguistica filosofica", deoarece ea se întemeiază pe ambele deopotrivă, închipuind astfel o a treia ramură oarecum eclectica a "Linguisticei pure". Împărțirea cea mai curioasă ni se pare a
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
represintă până la un punct întreaga Linguistica generală. O floră specială, care n-ar putea să intre în cadrul florei generale, ar fi ceva extra-botanic10. E numai puțin ciudat la Steinthal desprețul pentru gramatică comparativa, pe care el o ascunde pituliș în clasificațiunea limbilor, pusă ea însăși pe o linie secundară față cu Linguistica filosofica 11. Mai pe scurt, aci nu speculațiunea se întemeiază de la sine pe resultanta faptelor, ci din contră faptele se adaptează vrând-nevrând la resultatul speculațiunii; și nu faptele colective
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
căutând a stabili o deosebire între A+B și B+A. Linguistica pură se împarte după noi în: 10. Glotica, altfel Linguistica pozitivă sau gramatică comparativa; 20. Glosologie, altfel Linguistica transcendentala sau filosofia limbei; 30. Glosografie, altfel Linguistica descriptiva sau clasificațiunea limbilor. Glotica sau Linguistica pozitivă vine cea de'ntâi, iar nu cea de pe urma, ca în Heyse și-n Steinthal; căci misiunea glosologiei sau Linguisticei transcendentale nu este a servi drept temelie pentru Glotica, ci numai a indica sau a umple
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
față de Herbert Spencer era atât de mare, încât, uneori, si distincțiile banale, aflate la îndemâna oricui, deveneau "sublime", daca fuseseră făcute și de acest filozof englez. Iată un exemplu: "Lumea se împarte în cunoscibil și necunoscibil, "knowable" și "unknowable", după sublima clasificațiune a lui Herbert Spencer" (Hașdeu, 1875/1988, p. 77). 7 Într-adevăr, putem constată și în prezent existența opiniei potrivit căreia științele "reale" sau "exacte", precum matematică, fizica etc., ar fi superioare celor umaniste, pe de o parte, prin caracterul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]