69 matches
-
ultimul rând, de voința patronatului de a permite sau nu participarea angajaților la procesele decizionale. Ca urmare, literatura de specialitate întâmpină mari dificultăți în ordonarea și clasificarea acestora. În unele lucrări le întâlnim chiar enumerate sau analizate fără nici o intenție clasificatoare. Cum însă clasificarea, oricât de dificilă ar fi, pune ordine într-o realitate dată, sugerează asemănări și deosebiri, și, mai ales, facilitează analizele profunde și diferențiate, recurgerea la ea devine o necesitate. Ne vom referi, de aceea, la câteva încercări
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sintagma pseudopartitivă. Astfel, substantivele care denumesc măsura (N1) impun acordul dacă sunt la plural (două kilograme de zahăr). Dacă sunt la singular (un kilogram de mere), ambele nominale din sintagma pseudopartitivă pot impune acordul. 4. Sintagmele generice Sintagmele generice (sau clasificatoare) au structura N1 de N2, la fel ca sintagmele pseudopartitive. N1 este un nominal generic sau clasificator, iar N2 denotă entitatea clasificată. Prin nominal clasificator se înțelege un substantiv care exprimă semantic clasa, în mod generic: clasă, fel, gamă, gen
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
grecesc méros "parte"), pentru a denumi relația dintre parte și întreg. Aceasta se deosebește de hiperonimie prin faptul că meronimele (părțile care constituie un întreg) nu posedă în mod necesar proprietățile întregului, ca în relația hiperonimică, care vizează o relație clasificatoare (ogar - cîine), ci, din contra, ele manifestă o solidaritate materială sau conceptuală (velă - navă). Această relație a fost observată pe terenul retoricii, atunci cînd s-a studiat sinecdoca, figură prin care, prin relația parte - întreg, se valorifică posibilitatea unor substituții
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
oricărei specialități din Învățământul superior optează pentru elaborarea unor strategii didactice focalizate asupra obiectivelor, care presupun obligativitatea formulării sarcinilor cu țintă pe obiective operaționale și a situațiilor optime de Învățare. În elaborarea strategiilor din Învățământul superior, taxonomiile (ca abordări sistematice, clasificatoare, descriptive și explicative, construite pe criterii de ierarhizare, complexitate și - pe cât posibil - completitudine) s-au impus mai ales prin cercetările lui B.S. Bloom si colaboratorilor lui pe baza cărora se adoptă politicile educaționale. Operaționalizarea obiectivelor În contextul unor situații sau
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
delimitativă și funcția distinctivă propriu-zisă); b) funcțiile stilistice sau orientatoare, care determină valoarea specifică a semnului în actul verbal, orientându-l spre un vorbitor, un ascultător sau un lucru (funcția expresivă, funcția apelativă, funcția deictică); c) funcțiile morfologice, adică funcția clasificatoare, care clasifică semnul ca instrument particular de cunoaștere (drept categorie verbală sau "parte de propoziție"), și funcția actualizatoare, care face semnul apt pentru o utilizare concretă într-un act verbal (adică îl introduce într-o categorie gramaticală: gen, număr, caz
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
considerat relevantă o clasificare nu atât după tiparele strict gramaticale, cât după valorile pragmasemantice, în măsura în care acestea reflectă mai bine dinamica utilizării elementului alde. Valorile semantico-pragmatice principale ale construcțiilor cu alde sunt: desemnarea globală a unui grup familial (2.1), desemnarea clasificatoare - comparativă, categorizantă, adesea depreciativă (2.2), utilizarea enumerativă (2.3) și desemnarea individuală imprecisă, adesea ironică (2.4). 2.1. Desemnarea grupului familial ("ai lui"; "familia lui...") Valoarea prototipică din limba veche și populară apare atunci când alde precedă un nume
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
Aveau mulți copii, dar nu aveau vacă (Alexei Vakulovski, tiuk.reea.net), ceea ce ar întări mai curând vechea idee conform căreia construcția (cu valoarea respectivă) nu este limitată regional, ci larg răspândită în limbajul popular (cf. DA). 2.2. Utilizarea "clasificatoare" ("cei de felul lui...", "unii ca...") Sensul clasificator, categorizant al construcției se realizează prin comparație, prin raportare la un prototip 9. Structurile cu alde sunt asemănătoare în această utilizare cu cele comparative (construcții cu ca) sau cu tipare în extindere
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
al construcției se realizează prin comparație, prin raportare la un prototip 9. Structurile cu alde sunt asemănătoare în această utilizare cu cele comparative (construcții cu ca) sau cu tipare în extindere, dezvoltate prin folosirea invariabilă a substantivelor gen, tip10. Valoarea clasificatoare se manifestă în relația operatorului alde cu mai multe tipuri de centre: nume proprii, dar și substantive comune, pronume personale sau demonstrative cu sens "neutru", generic (astea, acestea, alea). Demonstrativele și pronumele personale sunt centre predominant deictice care pot avea
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
în relația operatorului alde cu mai multe tipuri de centre: nume proprii, dar și substantive comune, pronume personale sau demonstrative cu sens "neutru", generic (astea, acestea, alea). Demonstrativele și pronumele personale sunt centre predominant deictice care pot avea și interpretare clasificatoare, categorizantă, decodabilă contextual 11. Utilizarea clasificatoare prototipică presupune un reper individual și stabilirea, prin raportare la acesta, a unei clase. Valoarea de plural (care apropie acest uz de cel discutat sub 2.1) este și în acest caz integral atribuită
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
multe tipuri de centre: nume proprii, dar și substantive comune, pronume personale sau demonstrative cu sens "neutru", generic (astea, acestea, alea). Demonstrativele și pronumele personale sunt centre predominant deictice care pot avea și interpretare clasificatoare, categorizantă, decodabilă contextual 11. Utilizarea clasificatoare prototipică presupune un reper individual și stabilirea, prin raportare la acesta, a unei clase. Valoarea de plural (care apropie acest uz de cel discutat sub 2.1) este și în acest caz integral atribuită de operatorul alde, plasat în antepunere
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
este și în acest caz integral atribuită de operatorul alde, plasat în antepunere față de un nominal cu formă și sens de singular. Când reperul însuși este plural (în special în cazul pronumelor personale sau demonstrative: alde voi, alde ăștia), valoarea clasificatoare se poate confunda cu aceea de marcare a impreciziei (vezi 2.3). Semantic, raportarea la referentul-reper presupune o ambiguitate sistematică: clasa stabilită include reperul (de-alde Ion = "Ion și alții ca el") sau îl exclude (de-alde Ion = "alții decât
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
ca el"). Intervin, pentru decodare, informații pragmatice: evident, un reper imaginar, fictiv sau noncoocurent referențial cu categoria invocată, permite doar interpretarea exclusivă. Reperele exprimate prin pronume (eu, voi, acesta etc.) sunt cele mai ambigue și mai dependente de context. Utilizarea clasificatoare, una dintre valorile de mult înregistrate ale lui alde, este foarte bine reprezentată în limbajul actual. 2.2.1. De + alde + N (nume propriu, formă de singular) Structura clasificatoare tipică are ca prim element prepoziția de. În structura de + alde
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
etc.) sunt cele mai ambigue și mai dependente de context. Utilizarea clasificatoare, una dintre valorile de mult înregistrate ale lui alde, este foarte bine reprezentată în limbajul actual. 2.2.1. De + alde + N (nume propriu, formă de singular) Structura clasificatoare tipică are ca prim element prepoziția de. În structura de + alde + N (DA, cf. GA I: 177), considerând că alde + N desemnează un grup, în baza unei calități comune, de are o valoare ambiguă, între partitiv și clasificator. Valoarea clasificatoare
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
clasificatoare tipică are ca prim element prepoziția de. În structura de + alde + N (DA, cf. GA I: 177), considerând că alde + N desemnează un grup, în baza unei calități comune, de are o valoare ambiguă, între partitiv și clasificator. Valoarea clasificatoare este totuși dominantă aici (cf. Nedelcu 2007a). Exemplul de mai jos ilustrează destul de clar sensul categorizant, pe care locutorul îl explică și îl parafrazează: Jijinho vrea de-alde Shevchenko la Steaua. Conform prosport, Dragomir a declarat la emisiunea Fanatik difuzată
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
Nobelul românesc); Alde Păunescu și Vadim (...) se lăfăie în Senatul României (G. Liiceanu, Ușa interzisă); Ne-au asurzit alde Sorin Panțiș, Radu Scârbu, Mureșan, Babiuc, Remeș, Ciumara și ceilalți (Ședința Camerei Deputaților, 1.XI.2005). Această construcție, intermediară între valoarea clasificatoare și cea de desemnare individuală imprecisă (vezi 2.4)15, este extrem de frecventă în limbajul actual din presă și internet. Pare a fi și cea mai răspândită în ziarele din Transilvania (în care atestările lui alde sunt considerabil mai puține
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
conține operatorul alde are sens singular (reflectat și de impunerea acordului la singular). Așa cum am arătat mai sus, în contextele care nu presupun acord, deci nu diferențiază clar între plural și singular, se manifestă ambiguitatea fundamentală între valoarea de desemnare clasificatoare a unui grup prin referire la individul reprezentativ (2.2.1) sau a individului însuși, prin evocarea statutului său reprezentativ (2.4.2). În asemenea cazuri, doar contextul și cunoștințele extralingvistice comune interlocutorilor decid dacă atitudinea depreciativă privește un prototip
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
determinat, individualizat). De fapt, din punct de vedere pragmatic, expresiile indefinite din exemplele de mai sus sunt fie explicitate de continuarea enunțului, fie aluzive, deci au - contextual - proprietatea referențialității, pe care o presupune folosirea operatorului alde. În asemenea cazuri, valoarea clasificatoare se reduce totuși, accentuându-se în schimb marcarea impreciziei. 3.2.3. Articularea proclitică Secvența (de-)alde a fost identificată în structuri sintactice care îi atestă unitatea și disponibilitatea combinatorie. Secvența primește articol nehotărât sau hotărât proclitic: Nu putem accepta
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
considerăm că rolul de subordonare îi revine totuși acesteia (oameni de-alde noi), în construcțiile similare fără de operatorul alde a căpătat o funcție similară adverbului de comparație cu comportament de prepoziție ca: oameni alde noi. Această valoare - legată de utilizarea clasificatoare a lui alde - se întâlnește în limba actuală mai ales cu pronume personale: bărbați alde mine (club.neogen.ro, 21.II.2008); Erau sute de clienți alde mine (contrafort.md); un străin alde mine - arab, musulman, reprezentant al unei alte
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
corpus de texte recente, s-a putut constata că în limba actuală standard (cu note colocviale) se întâlnește destul de rar valoarea regională (populară) a lui alde, de desemnare globală a unui grup familial, fiind, în schimb, mult mai prezentă desemnarea "clasificatoare" ("categorizantă", comparativă, adesea depreciativă): (de-)alde N = "cei de felul lui N", "unii ca N.". Foarte răspândit - și caracteristic pentru alde în limba actuală - este rolul de marcă de imprecizie și distanțare ironică în desemnarea individuală. Între faptele semnificative de
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
de marcă de imprecizie și distanțare ironică în desemnarea individuală. Între faptele semnificative de dinamică a limbii au fost înregistrate și unele particularități ale structurilor sintactice în care intră grupul nominal care cuprinde nedefinitul alde (prezența prepoziției de, cu valoare clasificatoare sau partitivă, impunerea acordului la singular sau la plural, preferința pentru secvențe coordonate enumerative), precum și tendința lui alde de combinare cu grupuri nominale al căror referent e nonpersonal (cu centrul pronume nehotărât, substantiv comun, abstract, sintagmă citată etc.). Din punct
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
putere, sistemul bipolar flexibil, sistemul bipolar rigid, sistemul ,,unitate-veto”, sistemul universal și sistemul ierarhic. El identific) apoi cinci ,,variabile”, care ar fi suficiente pentru a descrie starea fiec)rui sistem. Ele sunt ,,regulile esențiale ale sistemului, reguli de transformare, variabilele clasificatoare ale actorilor, variabilele capabilit)ții, si variabilele informației” (1964, p. 9). Importantă relativ) și interacțiunile celor cinci variabile nu sunt indicate, si, pentru acest motiv, despre abordarea sistemic) a lui Kaplan nu se poate afirma c) ar constitui o teorie
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
explică apariția și evoluția spectaculoasă a pelerinajelor, cum văd eu ca „specialist” (în treacăt fie spus, detest suprautilizarea grăbită a acestui cuvânt) „viitorul” pelerinajelor în România. De fiecare dată, evitam să dau un răspuns clar și concret. Oricum, în graba clasificatoare a mass-mediei românești, dornică de sentințe definitive, cine ar mai fi avut timp să reflecteze oare la această dilemă fundamentală, și anume că pelerinajul se cere mai întâi înțeles și apoi explicat ? Pelerinajele nu prezintă doar o evoluție pozitivă, în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
al arhitecturii va cunoaște cea mai bogată dezvoltare, împărțirea locuinței între cele două sexe (obicei atestat deja în paleolitic, § 6) avea, probabil, o semnificație cosmologică. Diviziunile de care fac dovadă satele cultivatorilor corespund în general unei dihotomii în același timp clasificatoare și rituală: Cer și Pământ, masculin și feminin etc., și aparțin totodată la două grupe rituale antagonice. Or, cum vom vedea în numeroase ocazii, luptele rituale între două grupuri opuse joacă un rol important, mai ales în scenariile de Anul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ei ani de apariție [...]. Se făcu [până la urmă] loc În revistă unor traduceri de nu vele franțuzești preacunoscute, cât și unui singur scriitor autoh ton, și Încă din acea speță primară a scrisului care alimenta, pe acea vreme, necesitățile maniei clasificatoare, atât de nefastă prin dogmatismul feroce și pedantismul terorizant al unui critic universitar și director de revistă, rămas, cu a sa știință a lite raturii, fără nici o urmă În metodele curente de cercetare a feno menului literar - numai mouvance et
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
identificării celor două dimensiuni, axelor sintagmatică și paradigmatică definite de către Saussure. Relectura structuralistă a modelului de clivaje apare astfel nu doar legitimă în raport cu concepția lui Stein Rokkan, dar și mult mai clarificatoare față de căile cotite ale demersului parsonian. Întreprinderea noastră clasificatoare se înscrie astfel în descendența directă a demersului lui Rokkan care l-a aprobat la vremea lui, ca și a demersului marxismului sociologic definit de către Seymour Martin Lipset. Am încercat deci să precizăm perspectiva lui Rokkan distingând, pe de o
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]