21 matches
-
de calvar în toată regula. Calvarul prozaic necesar la spargerea crustei unei limbi dificile: au fost săptămâni întregi în care preocuparea mea exclusivă a fost morfologia latină, sintaxa, vocabularul esențial, cu toată liota de traduceri de interes gramatical, retroversiuni, metri, clauzule, figuri de stil, exerciții de retorică. Lacrimi, sânge și sudoare. Plonjam în afara preocupărilor mele curente, forțam toate limitele lenei mele constitutive, învățam secundă de secundă să mă abandonez. O făceam, în ciuda firii mele întârzietoare, sub impresia masivă a primei întâlniri
Trei stadii ale creșterii omului sau cum mi-am întâlnit Profesorul by https://republica.ro/trei-stadii-ale-crec-terii-omului [Corola-blog/BlogPost/338284_a_339613]
-
restituit primei instanțe (art. 511, 546 pr. civ.), la primul exemplar al cererii de execuție se va alătura o astfel de ediție autentică sau copie legalizata a hotărîrei, pe care notarul senatului de apel*5) a notat, în formă de clauzula, ziua pronunțării sau comunicării, cum și faptul că nu s'a înaintat în termen legal cerere de revizuire (recurs în cașare), dacă o asemenea cerere n'a fost înaintată. Dacă dreptul de execuție este pendinte de o condițiune sau de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127795_a_129124]
-
complexe (unități legate sintactic și unități periferice). Avem nevoie de o unitate textuală care ține seama de natura de produs al unei enunțări (enunț) căreia să-i adăugăm denumirea de micro-unitate sintactico-semantică (propoziție)4. Fie că o numim "enunțare", fie "clauzulă" (Berrendonner 1990 și 2002) sau "act textual" (Roulet 2001), această micro-unitate semantică este menită să fie introdusă în memoria discursivă. Vom ilustra decupajul unităților textuale minimale prin exemplul construcțiilor detașate și al relativelor. Pertinența remarcilor "prudente și relativiste" ale lui
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ceea ce se spune despre el cu ajutorul (enunț verbal) sau nu (enunț nominal) unui predicat verbal. La aceste două tipuri de unități elementare trebuie adăugate enunțurile monoreme de tipul "Bravo!", "Drace!" sau "Tu?" 2. Am fi putut vorbi mai curînd de clauzulă decît de propoziție-enunț. Punînd în opoziție "sintaxa de recțiune" și "sintaxa de presupoziție", A. Berendonner și M.-J. Béguelin merg în sensul tezei discontinuității formulate de Benveniste și Saussure, despre care am vorbit în introducere: "Începînd cu clasa clauzulei, sintaxa
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de clauzulă decît de propoziție-enunț. Punînd în opoziție "sintaxa de recțiune" și "sintaxa de presupoziție", A. Berendonner și M.-J. Béguelin merg în sensul tezei discontinuității formulate de Benveniste și Saussure, despre care am vorbit în introducere: "Începînd cu clasa clauzulei, sintaxa își schimbă natura: un text nu trebuie să fie privit ca o secvență de semne, ci ca o asamblare de acte sau de comportamente" (Berendonner și Béguelin 1989: 115). Astfel sînt distinse două tipuri de relații între unitățile discursului
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
text nu trebuie să fie privit ca o secvență de semne, ci ca o asamblare de acte sau de comportamente" (Berendonner și Béguelin 1989: 115). Astfel sînt distinse două tipuri de relații între unitățile discursului: o sintaxă de recțiune în interiorul clauzulei și o sintaxă de presupoziție între clauzulele care alcătuiesc o perioadă. Atunci cînd vorbesc despre "morfosintaxă" și "pragma-sintaxă" pentru a desemna cele două tipuri combinatorii distincte, ei fac din clauzulă, în același timp, unitatea maximală a sintaxei de recțiune și
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o secvență de semne, ci ca o asamblare de acte sau de comportamente" (Berendonner și Béguelin 1989: 115). Astfel sînt distinse două tipuri de relații între unitățile discursului: o sintaxă de recțiune în interiorul clauzulei și o sintaxă de presupoziție între clauzulele care alcătuiesc o perioadă. Atunci cînd vorbesc despre "morfosintaxă" și "pragma-sintaxă" pentru a desemna cele două tipuri combinatorii distincte, ei fac din clauzulă, în același timp, unitatea maximală a sintaxei de recțiune și unitatea minimală a sintaxei de presupoziție. Ei
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de relații între unitățile discursului: o sintaxă de recțiune în interiorul clauzulei și o sintaxă de presupoziție între clauzulele care alcătuiesc o perioadă. Atunci cînd vorbesc despre "morfosintaxă" și "pragma-sintaxă" pentru a desemna cele două tipuri combinatorii distincte, ei fac din clauzulă, în același timp, unitatea maximală a sintaxei de recțiune și unitatea minimală a sintaxei de presupoziție. Ei propun descompunerea unui enunț ca: Cu toate că ați ștrumpfit-o, sînteți niște ștrumpfei de treabă, în două acte: segmentul Cu toate că ați ștrumpfito servind la îndeplinirea
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de recțiune și unitatea minimală a sintaxei de presupoziție. Ei propun descompunerea unui enunț ca: Cu toate că ați ștrumpfit-o, sînteți niște ștrumpfei de treabă, în două acte: segmentul Cu toate că ați ștrumpfito servind la îndeplinirea unui act de concesie și formînd o clauzulă la fel cu sînteți niște ștrumpfei de treabă. "Așadar, avem dea face cu o frază care transcrie o asamblare de două clauzule, sau perioadă binară" (1989: 113). Deși am renunțat să vorbim despre pragmasintaxă și clauzulă, decupajul nostru în enunțuri
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
treabă, în două acte: segmentul Cu toate că ați ștrumpfito servind la îndeplinirea unui act de concesie și formînd o clauzulă la fel cu sînteți niște ștrumpfei de treabă. "Așadar, avem dea face cu o frază care transcrie o asamblare de două clauzule, sau perioadă binară" (1989: 113). Deși am renunțat să vorbim despre pragmasintaxă și clauzulă, decupajul nostru în enunțuri minimale este foarte apropiat. Noi descompunem această perioadă binară în două propoziții legate printr-un conector concesiv: [CU TOATE CĂ p-e1, q-e2]. Insistăm printre
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
concesie și formînd o clauzulă la fel cu sînteți niște ștrumpfei de treabă. "Așadar, avem dea face cu o frază care transcrie o asamblare de două clauzule, sau perioadă binară" (1989: 113). Deși am renunțat să vorbim despre pragmasintaxă și clauzulă, decupajul nostru în enunțuri minimale este foarte apropiat. Noi descompunem această perioadă binară în două propoziții legate printr-un conector concesiv: [CU TOATE CĂ p-e1, q-e2]. Insistăm printre altele asupra faptului că cele două enunțuri sînt inseparabile de o propoziție non-q (e0
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
din urmă au avut nevoie să definească blocurile de unități care întrețin între ele legături ierarhice de dependență morfo-sintactică marcante. A. Berendonner recurge pentru aceasta la noțiunea de perioadă, pe care o definește ca pe o asamblare minimală de două clauzule (2002). În cîmpul lingvisticii textuale, M. Charolles (1988) a fost primul care a considerat perioada ca pe unul din planurile de organizare a textualității. Fără să acordăm prioritate discursului "obișnuit", considerăm aici majoritatea textelor scrise drept "cotidiene" și ne vom
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
gramaticalizat decît în secolul al XVIII-lea. Lucrările de retorică au definit pe-atunci perioada ca pe o frază complexă al cărei ansamblu formează "un sens complet", unde fiecare propoziție constituie un membru, din care ultima formează o concluzie sau clauzulă. Odată cu Dumarsais (articolul "Construcție" din Enciclopedie), perioada tinde să nu mai fie decît o asamblare de propoziții legate între ele prin conjuncții. Totuși, Abatele Batteux insistă la fel de mult asupra ritmului: Am spus că nevoia de a respira este cea care
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
vedea (arată) se modifică între A1 și B4. Putem vorbi aici de o descoperire progresivă a identității reale a obiectului discursului. Ultimul membru al perioadei (B4), cel mai scurt și prin aceasta cel mai frapant, formează o concluzie sau o clauzulă care explică de ce anumiți editori au fost ispitiți să pună un punct aici. Structura binară (doi membri cu [EI]5 + verb la prezent, conectați prin relativul în care) a perioadei următoare este completată cu enumerația a trei mijloace de supraviețuire
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
subtitlul în italice corespunde exordiului <2>, corpul "scrisorii" <3> acoperă paragrafele de la 1 la 3, cele două rînduri exclamative (Patria noastră [...] pentru a o salva!) formează o perorație <4> și în sfîrșit, Trăiască Franța! din final poate fi considerată o clauzulă <5>, urmată de semnătură și de adăugarea indicației de loc <1>. Amestecul planurilor retorice și epistolare confirmă extrema structurare a lui T63. Un sonet de Baudelaire: "Parfum exotique" Ca să dăm un alt exemplu de plan convențional, să examinăm un sonet
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1986. 5 10 11 6 1 Problema este abordată în două numere excelente: Le français aujourd'hui 135, 2001 și L'Information grammaticale 98, iunie 2003. 1 2 2 3 4 Alegînd să vorbim mai curînd de propoziția-enunț decît de clauzulă, de exemplu, mizăm pe ambiguitatea unei unități definite de către semantică și de către sintaxa frastică clasică: propoziția. Nu este vorba de o unitate la fel de virtuală ca propoziția logicienilor sau a gramaticienilor, ci de o unitate realizată efectiv și produsă printr-un
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
obiectul numeroaselor reflecții în epoca clasică: este vorba explicit despre problema gestionării unei astfel de eterogenități (de această problemă ne vom ocupa în capitolul 7). Pentru ceea ce înseamnă inserția secvențelor descriptive în narațiunile romanești, sunt utilizate sintagmele introductive-tip și clauzulele la fel de stereotipe (pentru o analiză detaliată vezi Hamon, 1981; Adam și Petitjean, 1989). Celălalt tip de structură secvențială eterogenă nu corespunde inserției (mai mult sau mai puțin marcată) unei secvențe (mai mult sau mai puțin completă), ci melanjului, de această
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care o va face la ediția a patra). Convorbirile au respectat, însă, și ele manuscrisul lor, cu deși, decât. Formele conjuncte din Convorbiri indică ulterioritatea manuscrisului (variantei) pentru revistă: problemele de ritm sunt rezolvate în versurile anterioare, mai ales prin clauzula M'a-făr-me-cat, dar și prin formele fără iotacism scân-te-e, fe-me-e, / E-to-tuș-alt-fel (remarcă de trei ori -e plin), iar aici se creează serie de bisilabice. La versul 8 sunt iarăși diferențe: Titu Maiorescu are: E totuși altfel, nu știu cum - iar Convorbirile: E
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
filarmo-nicasibiu. ro>. din presa vremii acum... 100 ani „Stipendii din fundațiunea Gozsdu. Din fundațiunea fericitului Gozsdu se dau stipendii pentru școalele medii, facultăți, universități și școale de cadeți... Concurenții au să prezinte următoarele documente: 1. Extras de botez, provăzut cu clauzula parohului, că concurentul și de prezent aparține bisericii gr. or. române. 2. testimoniul școlar pe anul 1904/1905, resp. indicele despre cursurile ascultate și evaluarea documentului despre progresul făcut. 3. atestat despre pauperitate, care are să cuprindă date pozitive despre averea
Agenda2006-22-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284999_a_286328]
-
țională prefață Încheiere țională (...) Deschidere Schimb Închidere (...) narativ În cazul descrierii inserate în povestire, trebuie să amintim că Ph. Hamon (1981) a subliniat importanța sintagmelor ce introduc secvențe descriptive în povestirea realistă-lizibilă literară și a vorbit de asemenea chiar de "Clauzule" (1975). Dezvoltînd studiul său, deja am văzut că există trei mari tipuri de descrieri introduse prin trei sintagme mărci de frontieră: Descriere de tipul A VEDEA (și variantele sale A AUZI, A SIMȚI) Personaj Verb de Mediu Obiectul suport + Pauză
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de LNA... Totul devine atît de simplu. Cînd bărbații vă vorbesc despre ea, ei spun: la pornirea de pe loc face un km în 41″1′. Eu spun că e minunat să ajungi întotdeauna la timp! Sintagmelor-tip introductive le corespund clauzulele: a nu mai vedea (non III-a) cu varianta sa sfîrșitul pauzei (non II-a), a se opri din făcut / lucrat (non III-b), a tăcea (non III-c). Tipul 2: eterogenitate și dominantă 5 Cel de-al doilea tip de structură
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]