364 matches
-
viață, dispozițiile legale ale statului membru emitent trebuie să prevadă posibilitatea revizuirii pedepsei sau a măsurii de siguranță aplicate ori liberarea condiționată, după executarea a 20 de ani din pedeapsă sau măsură de siguranță aplicată, ori aplicarea unor măsuri de clementa." 55. La articolul 88 alineatul (2), după litera c) se introduce o nouă litera, litera c^1), cu următorul cuprins: c^1) când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse, dacă persoana solicitată este cetățean
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178521_a_179850]
-
pedeapsa detențiunii pe viață: ... - dispozițiile legale ale statului membru emitent care prevăd revizuirea pedepsei aplicate sau liberarea condiționată, după executarea a 20 de ani din pedeapsă aplicată, si/sau - dispozițiile legale ale statului membru emitent care prevăd aplicarea măsurilor de clementa la care are drept persoană în cauză, în conformitate cu dreptul său practică statului membru emitent, ce pot determina neexecutarea pedepsei. i) Autoritatea judiciară emitenta a prezentului mandat: ... Denumirea oficială: ........................................ Numele reprezentantului sau: ............................... Funcția: ................................................... Referință dosarului: ....................................... Adresa: .................................................. Numărul de telefon: (prefixul țării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178521_a_179850]
-
actual în Austria, 8700 Leuben, Peter Turner Strabe 28, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sighetu Marmației, Piața 1 Decembrie 1918, bl. H 1, ap. 30, județul Maramureș. (1.278R/2006) 38. Schweighofer Elena, fiica lui Crăete Manolea și Clementa, născută la data de 16 octombrie 1961 în localitatea Târgu Jiu, județul Gorj, România, cu domiciliul actual în Austria, 8280 Furstenfeld, Dr.-Richard-Wlasakstr. 21, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Jiu, Str. Unirii nr. 6, bl. 6, sc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197215_a_198544]
-
art. 151 se aplică și în cazul arestării inculpatului în cursul judecății. Față de inculpatul care a mai fost anterior arestat în aceeași cauză, în cursul urmăririi penale sau al judecății, se poate dispune din nou această măsură, dacă au intervenit clemente noi care fac necesară privarea să de libertate. ------------ Art. 160^a a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003. Art. 160^a a fost modificat de de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168151_a_169480]
-
la alin. (1) lit. a), constând în încălcarea prevederilor art. 5 din prezenta lege, precum și a prevederilor art. 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul Concurenței va stabili, prin instrucțiuni, condițiile și criteriile de aplicare a unei politici de clementa, care poate merge până la absolvire de răspundere pecuniara. ... ------------- Art. 51 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 75 din 30 iunie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 459 din 6 iulie 2010. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242435_a_243764]
-
comparativ cu sancțiunea închisorii contravenționale. Pe de altă parte, introducerea acestei noi sancțiuni alternative, de care contravenienții sancționați cu închisoare contravenționala, dar nepusa încă în executare, pot beneficia, la cererea lor, echivalează, într-o anumită măsură, cu un act de clementa din partea legiuitorului, manifestat printr-un mod evident mai usor de executare a unei sancțiuni deja aplicate. De altfel, potrivit funcției sale constituționale, de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzută la art. 58 alin. (1) din Constituție, Parlamentul poate oricând să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128908_a_130237]
-
poate oricând să adopte legi prin care fie să dezincrimineze anumite fapte considerate contravenții, fie să desființeze sancțiuni contravenționale aflate în curs de executare, fie să prevadă chiar neexecutarea acestora. Or, de vreme ce Parlamentul poate, în virtutea prerogativelor sale, să manifeste o clementa totală față de cei sancționați cu închisoarea contravenționala, nu ar fi rațional să se considere că legiuitorul nu ar putea să ia o măsură, dispusă în mod expres, de înlocuire a unei sancțiuni mai grave cu una mai ușoară. Parlamentul poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128908_a_130237]
-
se demonstra caracterul constituțional al dispozițiilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 82/1999 se invocă și argumentul că, instituind un mod nou de executare a închisorii contravenționale mai favorabil contravenientului, această nouă sancțiune apare că un act de clementa pe care legiuitorul o poate acorda tot asa de firesc cum poate să abroge dispozițiile prin care sunt sancționate diferitele contravenții. Invocarea acestui argument trădează însă intenția de a justifica retroactivitatea legii noi datorită caracterului ei mai favorabil, desi Constituția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128908_a_130237]
-
Decizia nr. 90 din 1 iunie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 11 octombrie 1999, ca retroactivitatea legii mai favorabile, în materie de contravenții, este neconstituțională. În ceea ce privește compararea legii mai favorabile cu actele de clementa, aceasta este forțată, deoarece actele de clementa, prin natura lor, se aplică unor fapte sau acte realizate înainte de intrarea lor în vigoare. După cum se vede, construcțiile teoretice și argumentele descrise se străduiesc, în general, să demonstreze, împotriva evidentei, ca dispozițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128908_a_130237]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 11 octombrie 1999, ca retroactivitatea legii mai favorabile, în materie de contravenții, este neconstituțională. În ceea ce privește compararea legii mai favorabile cu actele de clementa, aceasta este forțată, deoarece actele de clementa, prin natura lor, se aplică unor fapte sau acte realizate înainte de intrarea lor în vigoare. După cum se vede, construcțiile teoretice și argumentele descrise se străduiesc, în general, să demonstreze, împotriva evidentei, ca dispozițiile legale criticate că neconstituționale nu au caracter
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128908_a_130237]
-
la alin. (1) lit. a), constând în încălcarea prevederilor art. 5 din prezenta lege, precum și a prevederilor art. 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul Concurenței va stabili, prin instrucțiuni, condițiile și criteriile de aplicare a unei politici de clementa, care poate merge până la absolvire de răspundere pecuniara. ... ------------- Art. 51 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 75 din 30 iunie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 459 din 6 iulie 2010. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233853_a_235182]
-
presupune soluții diferite pentru situații diferite, iar persoanele condamnate definitiv anterior publicării legii de grațiere se află în situații diferite față de cele care urmează să fie condamnate după acea dată. De asemenea, arată ca grațierea colectivă constituie un act de clementa al Parlamentului, ce poate fi acordat numai prin lege organică, "iar destinatarii unei asemenea legi au vocația de a beneficia de grațiere numai dacă îndeplinesc condițiile prevăzute în această lege". Avocatul Poporului consideră că art. 8 din Legea nr. 543
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148644_a_149973]
-
grațiere numai dacă îndeplinesc condițiile prevăzute în această lege". Avocatul Poporului consideră că art. 8 din Legea nr. 543/2002 este neconstituțional. Grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni reprezintă un act de voință politică, un act de clementa unilateral și care aparține Parlamentului, în cazul grațierii colective, respectiv Președintelui României, în cazul grațierii individuale. Criteriile în baza cărora se face iertarea anumitor infractori de executarea pedepselor aparțin, de asemenea, în exclusivitate autorităților competente să emită acte de clementa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148644_a_149973]
-
clementa unilateral și care aparține Parlamentului, în cazul grațierii colective, respectiv Președintelui României, în cazul grațierii individuale. Criteriile în baza cărora se face iertarea anumitor infractori de executarea pedepselor aparțin, de asemenea, în exclusivitate autorităților competente să emită acte de clementa. Cu toate acestea, si legiuitorul "trebuie să aibă în vedere marile principii constituționale, peste care nu poate trece". Cand actul de clementa încalcă prevederile constituționale, el este un act arbitrar. Apreciază că dispozițiile art. 8 din Legea nr. 543/2002
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148644_a_149973]
-
face iertarea anumitor infractori de executarea pedepselor aparțin, de asemenea, în exclusivitate autorităților competente să emită acte de clementa. Cu toate acestea, si legiuitorul "trebuie să aibă în vedere marile principii constituționale, peste care nu poate trece". Cand actul de clementa încalcă prevederile constituționale, el este un act arbitrar. Apreciază că dispozițiile art. 8 din Legea nr. 543/2002 "încalcă atât principiul egalității în drepturi a cetățenilor - art. 16 alin. (1) - cât și, mai ales, art. 15 alin. (2), potrivit căruia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148644_a_149973]
-
cetățenilor - art. 16 alin. (1) - cât și, mai ales, art. 15 alin. (2), potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile, iar legea mai favorabilă se exprimă printr-un tratament mai blând, inclusiv prin acte de clementa ale statului". Beneficiul Legii nr. 543/2002 , fiind condiționat de pronunțarea hotărârii judecătorești definitive de condamnare până la data publicării legii, lipsește de tratamentul juridic mai blând atât pe cei identificați, dar care, din varii motive, nu au fost încă definitiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148644_a_149973]
-
sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege." ... Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este întemeiata, pentru următoarele considerente: Grațierea este o măsură de clementa care constă în iertarea unui condamnat de executarea în tot sau în parte a pedepsei ori în comutarea pedepsei într-una mai ușoară. Din punct de vedere al persoanelor cărora li se aplică, grațierea este individuală, caz în care se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148644_a_149973]
-
de realizare a unei politici penale și sociale față de o anumită categorie de condamnați, pentru infracțiuni ce nu prezintă un pericol social ridicat și care au dat dovezi temeinice de îndreptare, oferindu-li-se acestora posibilitatea de a beneficia de clementa legiuitorului. Pe lângă aceste considerente sociale, grațierea colectivă are în vedere adesea și reducerea numărului de persoane condamnate care vor rămâne în continuare în penitenciare, precum și diminuarea supraaglomerării unităților din sistemul penitenciar. Așa fiind, grațierea colectivă creează, printr-un act normativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148644_a_149973]
-
de îndeplinirea procedurii de citare, exercitarea sau neexercitarea căilor de atac prevăzute de lege și alte împrejurări care pot să întârzie soluționarea cauzei. Curtea constată că stabilirea unui asemenea criteriu, aleatoriu și exterior conduitei persoanei condamnate, de care depinde acordarea clementei, este în contradicție cu principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, conform căruia, în situații egale tratamentul juridic aplicat nu poate fi diferit. Fiind o lege, actul prin care se acordă grațierea trebuie să se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148644_a_149973]
-
Drepturilor Omului, conform căreia orice diferența de tratament, făcută de stat între indivizi aflați în situații analoage, trebuie să-și găsească o justificare obiectivă și rezonabilă (a se vedea Cauza Marckx contra Belgiei, 1979). Or, sub aspectul incidentei actului de clementa colectivă, toți infractorii care au comis infracțiuni de aceeași categorie, anterior datei intrării în vigoare a legii, se află într-o situație identică, data condamnării lor definitive neavând nici o semnificație în ceea ce privește stabilirea unui tratament juridic diferențiat, întrucât aceasta depinde de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148644_a_149973]
-
judecătorească până la data publicării Legii nr. 543/2002 în Monitorul Oficial al României, Partea I, și să beneficieze astfel de grațiere; celălalt coautor, nefiind condamnat, din varii motive, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, nu va putea beneficia de actul de clementa, ceea ce conduce la o inegalitate de tratament juridic. Curtea constată că, sub aspectul examinat, criteriul obiectiv în baza căruia se acordă beneficiul grațierii colective poate fi determinat numai de săvârșirea faptei penale până la data intrării în vigoare a actului normativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148644_a_149973]
-
00 02 (34) 947 38 00 40 Sân Bartolomé de Tirajana Secretario Judicial del Juzgado Decano Urb. Campo Internac. de Maspalomas, parc. 33 E-35290 Sân Bartolomé de Tirajana (34) 928 72 32 19 (34) 928 72 32 33 Sân Clemente Secretario Judicial del Juzgado Decano Plaza de la Iglesia, 1 E-16600 Sân Clemente (34) 969 30 00 04 (34) 969 30 09 02 Sân Cristóbal de la Laguna Secretario Judicial del Juzgado Decano Plaza del Adelantado, 14 E-38200 Sân Cristóbal
jrc5045as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90213_a_91000]
-
del Juzgado Decano Urb. Campo Internac. de Maspalomas, parc. 33 E-35290 Sân Bartolomé de Tirajana (34) 928 72 32 19 (34) 928 72 32 33 Sân Clemente Secretario Judicial del Juzgado Decano Plaza de la Iglesia, 1 E-16600 Sân Clemente (34) 969 30 00 04 (34) 969 30 09 02 Sân Cristóbal de la Laguna Secretario Judicial del Juzgado Decano Plaza del Adelantado, 14 E-38200 Sân Cristóbal de la Laguna (34) 922 20 80 06 (34) 922 20 80 08 Sân
jrc5045as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90213_a_91000]
-
Resende Barroca comarca Fundăo Barroças e Taias comarca Monçăo Barros comarca Vila Verde Barrosa comarca Benavente Barrosas (Sânto Estêvăo) comarca Lousada Barroselas comarca Viana do Castelo Basto comarca Cabeceiras de Basto Basto (Santa Tecla) comarca Celorico de Basto Basto (Sao Clemente) comarca Celorico de Basto Bastuço (Sânto Estêvăo) comarca Barcelos Bastuço (Sao Joao) comarca Barcelos Batalha comarca Porto de Mós Beato comarca Lisboa Beça comarca Boticas Beco comarca Ferreira do Zêzere Beduído comarca Estarreja Beijós comarca Santa Comba Dăo Beiră comarca
jrc5045as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90213_a_91000]
-
comarca Tabuaço Longroiva comarca Meda Lordelo comarca Felgueiras Lordelo comarca Guimarăes Lordelo comarca Monçăo Lordelo comarca Paredes Lordelo comarca Vila Real Lordelo do Ouro comarca Porto Lordosa comarca Viseu Loriga comarca Seia Lorvăo comarca Penacova Loulé comarca Loulé Loulé (Sao Clemente) comarca Loulé Loulé (Sao Sebastiăo) comarca Loulé Loureda comarca Arcos de Valdevez Louredo comarca Amarante Louredo comarca Paredes Louredo comarca Peso da Régua Louredo comarca Póvoa de Lanhoso Louredo comarca Santa Maria da Feira Louredo comarca Vieira do Minho Loureira
jrc5045as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90213_a_91000]