1,639 matches
-
aer cu rugină de piatră/ rugina timpului oare greșesc dacă o numesc regina timpului" (nouăsprezece). Precum la avangardiști în genere, imaginarul liric pare a fi un vis al materiei înseși interceptate în imanența sa ludică, în efortul său vizionar conținut: ,clepsidra insipidă e doldora de șerpi și de lipitori de catîri/ cîrtitori și de soprane ciori de sinucigași frumoși/ cu craniile înflorite" (patru). Sau: ,nămolul marele și tarele trotilul virilității imunde necrofile/ se lipește de gleznele umblătoare cîrtitoare/ ca mierea de
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
literaturii arabe, câteva traduceri. Europocentrismul și obsesia antisemitismului i-au lăsat pe foștii cuceritori ai lumii având ca armă Coranul și dogmele islamice ce decurg din el să-și țeasă, în umbra unui timp ce se măsoară cu o altă clepsidră, planurile de a stăpâni lumea. Creștinismul și-a creat prin dezbinare și prin cultivarea antiiudaismului o "imunodeficiență" față de acest frate-inamic. Ca și creștinismul, o mare parte a Islamului oficial promovează ca principiu de bază în relația om-divinitate, om-om, iubirea
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
să realizez o paralelă între cele trei concepții. De trei ori fascinați de timp - desfășoară lumi sonore în cadrul lui, îi reflectă durerile și îi surprind calitatea - autorii citați fac parte din trei generații diferite ale muzicii românești. Anatol Vieru scrie Clepsidra I în 1968, apoi Orologii în 1970. Este un moment al articulării unei concepții stratificate asupra timpului: un continuum sonor cu diferite încifrări simbolice curge de la un capăt al altul al pieselor, asemenea unui fluid temporal indistinct. Peste el se
Gnomoni, clepsidre și ceasuri by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15457_a_16782]
-
diferitele substanțe sonore constituie planul dramaturgic al lucrării. Vieru preferă timpul linear ca fundal. Energiile acumulate interior se condensează în explozia efemeridelor, simțite ca noduri muzicale ce apar în prim-plan conform unei gradații ce conduce de la delicat la vehement. Clepsidra și nisiparnița sunt într-adevăr simboluri ale acestei muzici. Este acesta un zgomot pe care spre a-l percepe sunt necesare, firește, urechi fine." (Jünger, 138) Octavian Nemescu preferă gnomonul, "obiect vertical, de pildă o vergea, a cărui umbră slujește
Gnomoni, clepsidre și ceasuri by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15457_a_16782]
-
vestmântul,/ Primește-mi, Doamne, truda și frământul/ în cerul tău învăluit în ceți.// Melancolii, păreri de rău, tristeți." Lamento-ul aparține unui iubitor al vieții, care i-a gustat și i-ar mai gusta farmecele, dacă firele de nisip din clepsidră, tot mai puține, n-ar curge cu atât mai repede: "Voi, plante, animale, fructe, flori/ mi-ați tălmăcit cuprinsurile lumii/ și tainele adâncurilor humii, grădinile lui Dumnezeu în nori// Voi, ciripeli, îmi povestirăți cum îi/ când te ridici pe streașină
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
februarie 2003, fac următoarele precizări: În articolul cu pricina nu este vorba despre nici o "mică inadvertență", ci de două lucrări diferite. Individualitate și destin apare menționată în lista lucrărilor lui I. B., de către însuși autorul, publicată la sfîrșitul aceleiași Permanențele clepsidrei (Ed. Litera, 1981), la rubrica "Studii și eseuri". I. Biberi a lăsat însă și o listă de lucrări în manuscris, ajunse la forma lor definitivă. Printre acestea figurează Personalitate și destin. Redutabilul specialist în științe ale sufletului stabilea - logic - diferențele
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
ai închipuit acolo/ nu poate fi împlinit aici, în Queens,/ între tablouri, între albume de artă,/ între Monday și Friday, job, metrou,/ Saturday: vizite, cumpărături" (ibidem). Și, în fine, ca o încununare meditativă a singurătății macerante, această inversare ca de clepsidră a conținuturilor celor doi termeni geografici, cu o reconsiderare a termenului originar, în care, precum într-o divină virtualitate, se află toate cele ce urmează a prinde viață: Dacă singurătatea este mult mai grea într-o metropolă,/ atunci în satele
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
postmodernismul lovea la Cartea Românească. Format de manual, copertă crem plăcut, ilustrată de Dan Stanciu. Nici că se putea mai sugestiv deus ex machina: pe dinăuntrul unui bufet de apartament, mașinăria împinge de timp - de nisipul dintr-un soi de clepsidră, ca să scoată, deasupra, abur. Sau duhuri din lampă. Puterea fără de putere, Ariel urnind locomotive, îi și este, secolului XIX, cea mai bună etichetă. Fiindcă lui, vremea cînd s-a occidentalizat Orientul, i-aduce Levantul ofrandă. Scenele îi sînt datate la
Estimp by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10450_a_11775]
-
caleașca de gât da da e mai sigur așa și iar scoate vuietul acela și ne asurzește pe toți uneori cădea melancolic pe gânduri ochii i se făceau galben-albăstrii mustățile vechi i se îndreptau după urechi îi atârnau ciorchini de clepsidre „știi - eu n-am avut adulteță am avut numai pubertate și senectute alfabetul e o aventură nu merită să faci profeții” pe scurt era un zeu imprecis cumsecade Nu sună nu anunță deschide ușa cu capul zice că e ortodox
Motanul by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/5146_a_6471]
-
stau cu urechile ciulite, câinii de pază au luat locul leilor de piatră, și schiaună în căști în limba engleză... Unde e focul? Mă întorc pe urma sfâșiată a vechilor pași, fără să mă întreb unde a dispărut nisipul din clepsidră, cu timp cu tot, unde s-a prelins trupul meu, cel subțire, șuvoi lunecos printre stânci potrivnice de i-a rămas numai forma imprimată în straturile calcinate ale amurgului? Din loc în loc grămezi de cenușă măsurând distanțe, numărând căderi, memorând
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/4525_a_5850]
-
pe strada Rusia... Nordul a făcut dragoste cu Sudul în parohia Asachi. Obștea Valahă a Liricilor - Ludică vizitatoare a urbei lui Paul Celan - Eminescianiză Serafic în spațiul Catedralei. (Contemporană cu Lepturariul lui Aron Pumnul, Urnă a norilor orbi, răsturnată precum clepsidra) Este, exultă, există gardul copilăriei lui Fundoianu! Vânare de vânt? Vânzoleală de vorbe? Vanitas vanitatum? Închid orizontul confuz, minat de seisme... La început a fost, totuși, Cuvântul Celui inițiat. Est modus in rebus... Aleluia Nocturnei noastre în ceața AKROSTICHON! Ianuarie
Ceață livrescă la Cernăuți by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/5781_a_7106]
-
Punem . pam pam pam pam E ultima seară Clavirul a murit și vioară cu-n țipat scurt. culorile s-au șters și seara nu a mai mers N-a mai fost ca-n tangoul albastru în care-a spart o clepsidra - când eu începusem s-o sărut pe sub piele pe sub noaptea din obrazul ei stâng pe - nu era dragoste era poezie de parca între noi era poemul pentru pian și-o altă seară A fost frumos cu tine i-am zis fiindcă
Poem pentru pian și-o altă seară by Stoian G. Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/6336_a_7661]
-
sită de mătase, gropițele, praful și pulberea să se aleagă! de prea plină ce-i, groapa dă pe dinafară - de unde i-am pus la picioare tot lutul ce sunt. acum una cu-o pâlnie (nu personajul, obiectul - un fel de clepsidră, dar ireversibilă), după cum mă trage la fund, și pe care în ceasul din urmă-o voi duce la gură ca pe-un megafon: „de profundis clamavit!" (detonată cu primul tău mort coborât în țărână -păzea! nici nu știi cum
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]
-
sunt prea slabe să le-atingă auzul. Ce handicap al credinței: Să nu știi dacă ești auzit, nici dacă auzi Si din toate simțurile să rămână doar visul tactil De-a mângâia, fără să-l sperii, un înger pe aripi... clepsidra Mă uit la clepsidra în care nisipul A rămas suspendat, Refuzând să mai curgă. E ca într-un vis: Nimic nu se mișcă. Mă uit în oglindă: Nimic nu se schimbă. Visul opririi Din drumul spre moarte Seamănă morții. pe
Poezii by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/6464_a_7789]
-
le-atingă auzul. Ce handicap al credinței: Să nu știi dacă ești auzit, nici dacă auzi Si din toate simțurile să rămână doar visul tactil De-a mângâia, fără să-l sperii, un înger pe aripi... clepsidra Mă uit la clepsidra în care nisipul A rămas suspendat, Refuzând să mai curgă. E ca într-un vis: Nimic nu se mișcă. Mă uit în oglindă: Nimic nu se schimbă. Visul opririi Din drumul spre moarte Seamănă morții. pe role Ei trec pe
Poezii by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/6464_a_7789]
-
stai ascuns sub nisip cu nisipul pe față și nisipul să îți curgă pe aripile nasului să îți intre în fiecare nară ca un cocoloș de vată care ticăie din ceva care dacă ar fi întreg s-ar numi o clepsidră și nu a ajuns până la tine la capătul rândului decât ca un ciob găsit din întâmplare în timp ce ăilalți te căutau după numele scris pe oase la judecata de apoi unde ești strigat ca la catalog după seria din certificat ca și cum
Poezie by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/6559_a_7884]
-
tratatul despre număr, despre tine în acest amar de timp, cu-n vârf de aripă, un metagnom scrie și el, în subconștientul casei, la Cartea Revelației în alt amar de timp, tu citești din Cartea Revelației, zidit cum stai în clepsidra de floare ce se scutură dintr-un veac în altul. Somnul trec pe lângă somnul tău cobor scara și merg mereu spre o țintă de lângă somnul tău tu mă vezi doar cu ochiul sintetic de după somn, cum migrez eu în apele
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/8230_a_9555]
-
soberana / Dónde estàn hoy las nieges d’antan? Envoi: Sweet Prince, eu nu zic omnia vâna, / Cât despre, însă, antean- / nua nix, întreab-o pe Morgana, / Așa: Où șont leș neiges d’antan?” Ce să zic, no more comments! Șerban Foarță - Clepsidra cu zăpadă / Introducere, antologie, traduceri, adaptări, pastișe, ilustrații de Angela Rotaru-Serbenco, Editură Polirom, Iași, 2003. 176 p.
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]
-
nostru? Mai există oare vreunul? Pentru cine? Unde?", mă întreb eu în tăcere, singur printre ceilalți, în timp ce în fața tinerilor săi colegi de breaslă, emoționați până la lacrimi, Barba deschide vitrina și îi dă drumul nisipului să curgă: a pus în funcțiune clepsidra care revarsă pe jos grăunții de nisip ca pe niște lacrimi ale unor vremuri ce stau să apună. Timp de trei zile, clepsidra va marca fluxul neîntrerupt al duratei, culminând cu dispariția definitivă a operei inițiale, operă care se destramă
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
emoționați până la lacrimi, Barba deschide vitrina și îi dă drumul nisipului să curgă: a pus în funcțiune clepsidra care revarsă pe jos grăunții de nisip ca pe niște lacrimi ale unor vremuri ce stau să apună. Timp de trei zile, clepsidra va marca fluxul neîntrerupt al duratei, culminând cu dispariția definitivă a operei inițiale, operă care se destramă în fața noastră, încetul cu încetul. Cu ani în urmă, de la primele scene din Faust-Salpętričre, spectacolul lui Grüber, un sac de box umplut cu
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
duratei, culminând cu dispariția definitivă a operei inițiale, operă care se destramă în fața noastră, încetul cu încetul. Cu ani în urmă, de la primele scene din Faust-Salpętričre, spectacolul lui Grüber, un sac de box umplut cu nisip servea și el drept clepsidră, golindu-se treptat, pentru a ajunge la sfârșitul spectacolului complet vid, parcă secătuit; la Barba, de asemenea, nisipul marchează trecerea timpului subiectiv, timp al participanților-spectatori. Acesta este rolul care ne-a fost încredințat și care ne-a bucurat. Nici prea
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
Ritmul lent al sărbătorii aniversare contrastează cu această accelerare și cu graba impusă de sarcinile zilnice, rapel al realului. Noi, dimpotrivă, suntem ceremonios poftiți în sala neagră. Călătoria se apropie de sfârșit, dovadă nisipul care s-a scurs în întregime... clepsidra s-a golit! Însă fiecare primește în dar o sticluță umplută cu nisip, reproducând imaginea inițială, de acum înainte diseminată, gata să fie încredințată fidelilor participanți care o vor lua cu ei. Barba și Odin au știut să dezvolte până la
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
nestematele liricii noastre folclorice, cu toată poliedrica ei putere sapiențială, mitopoetică, emoțională. Cele unsprezece pseudoelegii, tot atâtea autoportrete, amintind de eroinele lui Strindberg și de psihodramele în peisaj din poezia lui Ion Vinea, se adaugă stenogramelor metabolizării doliului din ciclul "Clepsidra" și viziunilor prozopoematice din "Șase poeme-vitralii"; zări și etape ale celebrării florii abia înflorite, secerată de moarte și adusă la viață printr-o inepuizabilă succesiune de secvențe poetice, a căror perceptiblă monotonie se destramă în suprafireasca lumină a alterității, devoțiunii
Mater dolorosa by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12733_a_14058]
-
cuvântului. Fără a fi însă matematician, Vieru extrage un model matematic ad-hoc: pe baza acestuia își creează și dezvoltă modurile într-o lucrare, le încrustează în marile blocuri sonore cu care experimentează asupra timpului muzical. Vor rezulta inedite forme muzicale - "clepsidre", "site", "ecran", "psalmi" - ce revin în diferite ipostaze în creațiile lui Vieru, fără ca aceste prototipuri să devină o manieră. Dincolo de aceste trasee, un aspect anume m-a interesat: acela al unei particulare concepții asupra timpului muzical, problemă care i-a
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
sa asupra oscilării între continuu și discontinuu, generând noțiunea de "efemeridă" muzicală, despre "palparea" timpului și spațiului muzical prin așa-numitele sunete expulzate din timp și din spațiu, prin înghețarea blocurilor sonore în imobilitate, prin "ciuruirea" lor etc. Piese precum Clepsidra I sau Sita lui Eratostene (1969) lansează astfel de concepte, diferit modelate ulterior în alte lucrări. În directă legătură cu toate acestea, revitalizarea unei vechi forme variațional-contrapunctice, ciaccona, înseamnă pentru compozitor nu vreo manifestare neoclasică, ci accentul pus pe mentalitatea
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]