57 matches
-
că unul din acești falnici decision-makers să răsfoiască noul volum al lui Adam Michnik, Letters from Freedom (University of California Press, 1998) pentru a găsi o îngrijorătoare formulă ce descrie caracteristicile Balcanilor: "puțin fascism, putin comunism, putin egalitarism și puțin clericalism". Doză de irațional care subzista în toate țările fostului bloc sovietic nu poate fi, vai, vindecată doar prin expedierea ultra-sofisticatelor bombe controlate prin laser! Cu atat mai mult cu cât, scrie un comentator al prestigiosului săptămânal "The New Republic", superbele
Cu toate pânzele sus, spre Zona Rublei! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17911_a_19236]
-
știe totul despre Mântuitorul nostru, sfătuindu-l să-L urmeze și să-L imite... Eseul debutează cu o splendidă observație, nu numai realistă, dar și deosebit de actuală: „Foarte adeseori, se săvârșește o mare și regretabilă greșeală: se confundă creștinismul cu clericalismul. Se uită că aceste două noțiuni nu sunt identice, ci numai concordante. Din această confuzie, decurge eroarea mai sus semnalată. Foarte mulți, profund impresionați de abaterile și cusururile clerului, sfârșesc prin a contracta o aversiune teribilă împotriva creștinismului. Profundă eroare
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
profetică; Mulți laici, puțini aleși; Nevoia dialogului; Miniștri sau călugări?; O veste bună?; Un Papă particular; Cruciatul teuton; Doliul Bisericii Ortodoxe Ruse; Pofta de sânge; Taxa pe ecumenism; Ortodoxia românească: deficitul comunicării și inflația retorică; Despre bun-simț, discernământ și civilizație; Clericalism, laicitate și sacerdoțiul universal, p. 175-241), punctează construcții ale mentalului și comunicaționalului din aria Ortodoxiei, identificând și propunând spre reflexie o serie de probleme ale vieții socio-pastorale contemporane. Incitante și curajos propuse, acestea consumă multe din dilemele rostite anost de
MIHAIL NEAMŢU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355463_a_356792]
-
baza voturilor care Îi susțin). Nu mai vorbim despre competența teologică, ce nu poate fi transferată altora, inclusiv prin transfigurări artistice (vezi cazul „spectacolului” de rău augur Evangheliștii). Este de dorit ca și În alte domenii să se evite extremele: clericalismul Închistat, conform căruia nimic din ceea ce ține de treburile bisericești nu trebuie lăsat pe seama laicilor, și laicismul generalizat, dizolvant, conform căruia totul În materie de religie ar trebui să fie supravegheat, ratificat sau interpretat de către cei din afara spațiului sacramental. Raportul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
, revistă apărută la Blaj, lunar, din ianuarie 1934 până în decembrie 1936. Se voia o replică locală la publicațiile dominate de clericalism și politicianism („Unirea” și „Unirea poporului”) și totodată încerca să răspundă cerințelor culturale ale zonei, lipsită de reviste literare și de cultură. Secretar de redacție este Nicolae Comșa, iar din colectivul redacțional fac parte scriitorul Pavel Dan, istoricii Ștefan Manciulea
BLAJUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285757_a_287086]
-
cum s-a spus, dacă ar fi rămas la stadiul de "mișcare". N-ar fi existat nici partide comuniste, nici "spirit de partid". Nici liturghie, nici "cult al personalității". Genealogia acestei aberații o găsim în sinodul de la Calcedon, iar acest clericalism secular îi datorează destul atît Sfîntului Pavel, în ceea ce privește ambiția și metodele, cît și Sfîntului Ioan, pentru spiritul originar. Să fie toate astea speculații? Poate. Nu mai credem în Istoria cu majusculă, nici în Revoluția-Mîntuire? Așa se pare. Dar mergem încă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
facto cheia de boltă a unei noi francmasonerii, a unui nou teism fără Dumnezeu. Cum să facem pentru a nu trece de la neutralitatea indiferenței (prin abolirea interdicțiilor) la dezagregarea legăturii civice (prin desființarea metanivelurilor) care, slăbind rezistența la fanatisme și clericalisme, sfîrșește prin a deschide calea pentru reîntoarcerea inchizitorilor? Nu ne aflăm oare, în acest moment, chiar la joncțiunea prin care au trecut numeroase civilizații anterioare, de vreme ce cultul egocentric al profitului și al plăcerii face jocul inamicilor liberului arbitru? Cînd refuzul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
eternă a propriei funcții instituționale - că burghezia reprezenta un nou spirit care nu avea nimic de-a face cu cel fascist: un spirit nou, ce avea să se manifeste mai întâi în competiție cu cel religios (salvând din acesta doar clericalismul), pentru ca mai apoi să îi ia locul prin faptul că le oferea oamenilor o viziune totală și unică asupra vieții (nemaiavând nevoie așadar de clericalism, ca instrument al puterii). E adevărat: după cum spuneam, lamentărilor patetice ale jurnalistului de la Osservatore romano
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
avea să se manifeste mai întâi în competiție cu cel religios (salvând din acesta doar clericalismul), pentru ca mai apoi să îi ia locul prin faptul că le oferea oamenilor o viziune totală și unică asupra vieții (nemaiavând nevoie așadar de clericalism, ca instrument al puterii). E adevărat: după cum spuneam, lamentărilor patetice ale jurnalistului de la Osservatore romano li se adaugă imediat - în cazurile de opoziție „clasică” - acțiunea magistraturii și a poliției. Dar este un caz de supraviețuire. Vaticanul încă mai găsește în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
atât de cinic, atât de agil - o poartă în spate, incapabil să se elibereze, face să fie cât se poate de logică și de semnificativă prezența unor oameni de putere cum ar fi Fanfani, de exemplu. În el, vechiul (legalitarismul, clericalismul și sforăriile) poate conviețui în mod pașnic cu noul (producție a inutilului, hedonism, dezvoltare cinică și nediscriminată); și aceasta pentru că o astfel de conviețuire este un dat obiectiv al națiunii italiene. Continuitatea dintre cei douăzeci de ani de regim fascist
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
apare mai degrabă ca un tot (industrializare totală), ba chiar ca un tot non-italian (transnațional). Mai cunosc - pentru că le trăiesc și le văd - câteva caracteristici ale acestei noi Puteri încă fără chip; de exemplu, refuzul vechiului conservatorism și al vechiului clericalism, decizia de a părăsi Biserica, hotărârea sa (încununată de succes) de a-i transforma pe țărani și pe lumpenproletari în mic-burghezi și, mai ales, obsesia sa - cosmică, aș putea spune - de a duce până la capăt „Dezvoltarea”: a produce și a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
grave greșeli în analiza situației reale a poporului italian. Tăcere absolută asupra golului lăsat de lumea rurală, cu valorile sale pozitive și negative. Tăcere absolută asupra noilor valori adoptate în viața cotidiană de către păturile medii, cu consecința depășirii efective a clericalismului și a paleofascimului. Tăcere absolută asupra caracterului „scandalos” al noului fascism, ce anulează antifascismul clasic. Tăcere absolută asupra raporturilor rasiste cu fasciștii tineri și adolescenți. Răspunsul lui Ferrara constă în: a) simpla afirmație retorică a prezenței PCI (pe care n-
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
un instrument al culturii de masă aparținând acelei noi puteri care „nu mai știe ce să facă cu Biserica”? Oare nu ar trebui s-o atace violent, cu furie paolină tocmai din cauza realei sale ireligiozități, cinic corectate de lipsa de clericalism? Evident, se anunță în schimb un mare exploit televiziv tocmai pentru inaugurarea Anului Sfânt. Ei bine, să fie clar pentru credincioși că aceste manifestări transmise pe ecrane cu mare vâlvă nu vor fi decât niște mari și goale manifestări folclorice
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de-a face cu cea din Veneto (astăzi, în Friuli nu există și ar fi de neconceput o urmă de fascism), iar apoi am devenit, alături de zilieri, comunist. În Friuli i-am citit pe Gramsci și Marx. Iată care e „clericalismul meu din Veneto”. În apărarea lui De Marsico au sărit în același timp și în perfect acord Umberto Eco (Il Manifesto, 2 februarie 1975) și L. (Il Messaggero, 21 ianuarie 1975). Umberto Eco este un inteligent și cult intelectual de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
putere multinațională - sau transnațională, cum spun sociologii -, bazată, printre altele, pe o armată care nu mai este națională, foarte avansată tehnologic, ci străină realității propriei țări. Toate acestea șterg cu buretele fascismul tradițional, ce se baza pe naționalism sau pe clericalism, pe aceste vechi idealuri false, firește; dar, în realitate, se instalează o formă de fascism complet nouă și mult mai periculoasă. Să mă explic mai bine. Este în curs de desfășurare în țara noastră, după cum am spus, o substituție de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Există anumite elemente ce țin și de viața internă a comunității creștine care favorizează criza despre care vorbim și care, conform opiniei unor autori, se manifestă în diferite atitudini: - modul în care sacramentele sunt celebrate, caracterizat de formalism, anonimat, pasivitate, clericalism, moralism autoritar, ritualism fără esență, limbajul straniu și străin al riturilor, lipsa unor raporturi interpersonale, etc; - reacția ostilă din partea unor creștini față de forma actuală pe care o propune trăirea credinței la nivelul practicii concrete, supraevaluându-se exagerat elementul ritual în pofida
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
am făcut eunuci pentru împărăția cerurilor, în timp ce noi, de fapt, nu facem altceva decât să căutăm, mai mult sau mai puțin conștient, o recompensă de la viață prin intermediul puterii, ce se poate transforma într-un abuz spiritual. Este vorba de boala clericalismului, care nu-i atinge doar pe consacrați, ci și pe preoți, ajungând să se strecoare și-n viața femeilor consacrate. Într-adevăr, clericalismul este o boala care se cuibărește până și în cele mai generoase forme de auto-dăruire. Iar acest
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
recompensă de la viață prin intermediul puterii, ce se poate transforma într-un abuz spiritual. Este vorba de boala clericalismului, care nu-i atinge doar pe consacrați, ci și pe preoți, ajungând să se strecoare și-n viața femeilor consacrate. Într-adevăr, clericalismul este o boala care se cuibărește până și în cele mai generoase forme de auto-dăruire. Iar acest lucru se întâmplă atunci când renunțarea la căsătorie și, în special, renunțarea la exercitarea sexualității generează așteptarea unei despăgubiri prin intermediul puterii și al prestigiului
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
viață asemănătoare cu cea a laicilor ori a membrilor ierarhiei. Provocarea este aceea de a asuma o atitudine mai degrabă de mediere și de compromitere, decât o atitudine poruncitoare și magisterială; într-un cuvânt, trebuie să ne păzim de ispita clericalismului, ispită ce a fost reliefată și dezaprobată de papa Francisc. Prin urmare, una dintre datoriile specifice consacraților este aceea de a menține vie amintirea botezului în laici și în cei ce fac parte din ierarhie, pentru a evita acele forme
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
ce a fost reliefată și dezaprobată de papa Francisc. Prin urmare, una dintre datoriile specifice consacraților este aceea de a menține vie amintirea botezului în laici și în cei ce fac parte din ierarhie, pentru a evita acele forme de clericalism de care se pot agăța membrii ierarhiei, laicii așa-zis «implicați», bărbații consacrați ori, uneori într-un mod mai grav, femeile consacrate. În calitate de persoane consacrate, noi suntem apărătorii unei identități profetice ce nu ne permite să fim nici simpli laici
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
personală, generozitatea ultimei instanțe face apel la dialogul generalizat al recunoștinței. Acesta este însă un parcurs infinit, anonim și vertical. M.N. Despre autortc "Despre autor" „Mihail Neamțu a mers pe o cărare îngustă. E teolog, dar nu și mercenar al clericalismului retrograd. E ortodox, dar locuit de un elan ecumenic deloc sentimental. E patriot, fără să delireze etnocentric. E învățat cu Părinții Bisericii, pe care-i frecventează la sursă, dar îi citește la fel de atent și pe corifeii postmodernității filozofice.” Teodor Baconsky
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
fost aleasă de către radicali. 1. Partidele conservatoare. În secolul al XIX-lea, partidele conservatoare erau purtătoarele speranțelor nobilimii și ale Bisericii. Ele s-au format pentru a lupta împotriva principiilor Revoluției franceze și pentru apărarea vechiului regim, reprezentînd dreapta istorică. Clericalismul care le-a adus sprijinul Bisericii altădată se spunea că Biserica anglicană era partidul conservator care se roagă -, capacitatea de a mobiliza lumea rurală, ca și o bună organizare, le-a permis să supraviețuiască democratizării, să se mențină în mod
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
CDU, acesta s-a constituit, după război, ca un autentic partid creștin-democrat cuprinzînd, ca o particularitate, o aripă protestantă. Totuși, evoluția sa, sub impulsul cancelarilor Adenauer și mai ales al lui Erhardt, l-a determinat să se distanțeze atît de clericalism (CDU a ușurat, de exemplu, procedura de divorț) cît și de intervenționismul socio-economic, caracteristici ale democrației creștine ("economia socială de piață" definită de premierul Erhardt a fost un exemplu clasic al ortodoxiei liberale). Se poate constata că baza electorală a
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
nu putea să aleagă între dreapta și stînga. Închiderea lor în sisteme de partide toate multipolare a beneficiat de o situație revolută unde importanța mizelor politice o constituia logica confruntării dintre clerici și anti-clerici. Deschiderea partidelor anticatolice față de credincioși, declinul clericalismului, secularizarea societăților occidentale, creșterea în forță a ideologiei economice și a valorilor hedoniste, apariția unui neo-păgînism, toți acești factori au concurat la slăbirea democrației creștine. Încă puternică în Benelux, declinul său electoral pare să fie îndepărtat. În Germania Federală, CDU
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
electoral, s-au regrupat în spatele lui Valera pentru a forma un partid, un amestec ciudat de trăsături progresiste susținerea Frontului Popular în timpul războiului din Spania, legislație socială avansată, naționalizări, importanță acordată echipelor colective ca și serviciilor publice, precum și trăsături conservatoare clericalism, cenzură, izolare față de Occident, anti-industrializare etc. Aceste ultime trăsături au fost treptat atenuate de succesorii lui Eamon de Valera. Actualmente, FF rămîne principalul partid irlandez care adesea guvernează singur sau împreună cu laburiștii. Succesul lui în rîndul păturilor modeste ale populației
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]