33 matches
-
Radu Popescu, cronicarul, la I. L. Caragiale și de la Tudor Arghezi la Zaharia Stancu și Eugen Barbu. Acest fel scormonitor-malițios de-a vedea lucrurile i se înfățișează drept o fatalitate a locului: "Nu poți scăpa de (...) indiscreții, cleveteală, într-o țară clevetitoare". Pe un astfel de temei e schițată un fel de filosofie literară, care, adoptînd principiul efortului continuu, indică prelucrarea materiei impure, în starea sa de maximă eterogenitate ce intră în "fermentație", spre a ajunge, în consonanță mateină, la pasionala decantare
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
cumva el a și fost divulgat în confesiunile testamentare ale scriitoarei: această extraordinară traducere a fost iscălită de Dumitriu, "ca să poată fi încasați banii" care au fost apoi "înmînați, toți, lui Ion Vinea. Spun toți banii, pentru că au existat voci clevetitoare și neștiutoare care vorbeau că Petru Dumitriu îi dădea lui Ion mai puțini bani decît încasa. Nu este adevărat. Ion Vinea cheltuia o parte din bani cu tot felul de fleacuri și aventuri amoroase și, apoi, spunea acasă și la
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
Singer nu e totuși nici mai liniștit, nici mai fericit decît semenii săi. E doar apatic și resemnat, așa cum numai ochii ("negri și apatici, pe jumătate ascunși sub pleoapele grele") îl trădează. Nevasta lui Debora e o "muiere", invidioasă și clevetitoare, veșnic nemulțumită și invidioasă pe avutul altora. Împreună au trei copii, cei doi fii Ionas și Șmarie și pe frumoasa Miriam. Romanul începe însă odată cu producerea unui eveniment în familia lui Mendel, care va marca indirect viața tutoror membrilor ei
Religia suferinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17202_a_18527]
-
care sunt acum consecințele. Pe unde te duci, dai peste oameni cu urechile ciulite de tablă, care nu mai aud foșnetul vîntului ce încrețește apa și leagănă brazii, nu mai aud ropotul ploii susurând în burlane, ci doar șirul vorbelor clevetitoare picură din nourii grei pe pământ. Poetul nu precizează despre ce fel de tablă e vorba: de zinc sau de cupru sau poate de aur. Urechile stau la pândă pe acoperișuri, iar înlăuntru timpanele răsună asemenea tobelor, umplând sufletele de
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
neliniște și teamă. Tăcerea se ridică dinlăuntru și răzbate-n afară, căutând să anihileze ropotul vorbelor fără șir. Oamenii ies cu fața înfrigurată în prag, pun mâna streașină la ochi și scrutează depărtările, în așteptarea semnelor Apocalipsei. Din mulțimea vorbelor clevetitoare ce se scurg prin burlane în conștiință, oamenii aleg câte un capăt de frază, câte un cuvânt sau doar o silabă, menită să le aducă în inimi o rază de speranță. Fiind mai aproape de cuvânt, auzul e mai perfid decât
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
era o altă marfă. Așa era ea zidită, structurată psihic. Ema simțea o nevoie imperioasă de a-și umple timpul cu nimicuri, cu lucruri periferice, motivând că acestea fac sarea vieții. Cine ar fi inclus-o în clubul neoficializat al clevetitoarelor nu putea avea remușcări că greșește. Grăbi cu abilitate finalul vizitei. Avea material de referință suficient pentru a încropi o poveste cât se poate de spumoasă. Cum ajunse acasă, nerăbdătoare, Ema îi telefonă Ginei: Ginuța dragă, în drum spre școală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
-l înghită zi de zi, se hotărî să-l împărtășească unei singure persoane - doar uneia! -, o persoană pe care o credea apropiată ei, dar care, în cele din urmă, realitatea o dovedi a fi, totuși, mult mai apropiată de cercurile clevetitoare din oraș. Așa se află totul. Iar iuțeala împânzirii știrilor - se cunoaște - sporește cu atât, cu cât locul unde aleg ele să se împânzească este mai mic, mai înghesuit... Nimeni n-ar fi bănuit vreodată măcar că, în această familie, odinioară
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
aprecieze că totul este OK. Numai perioada de un an de absență a lui Vasile i s-a părut exagerat de lungă și, ca atare, greu de suportat pentru dânsa care rămâne ca o frunză în bătaia vântului și la îndemâna clevetitoarelor din sat, bine îndrumate de către o soacră potrivnică. Și asta nu-i puțin lucru, Vasile dragă, pentru o fată de măritat! Ba mai mult, pentru una care nu-i nici fată, nici nevastă, ci una bine încurcată, deocamdată! De aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
-l înghită zi de zi, se hotărî să-l împărtășească unei singure persoane - doar uneia! -, o persoană pe care o credea apropiată ei, dar care, în cele din urmă, realitatea o dovedi a fi, totuși, mult mai apropiată de cercurile clevetitoare din oraș. Așa se află totul. Iar iuțeala împânzirii știrilor - se cunoaște - sporește cu atât, cu cât locul unde aleg ele să se împânzească este mai mic, mai înghesuit... Nimeni n-ar fi bănuit vreodată măcar că, în această familie, odinioară
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Triate și curățite de încărcături emoționale, împănate de promisiuni ca să nu distrugă speranța, avântul (mai ales) electoral. Că nu se știe. Vin alte timpuri! Când „scuipatul” împăna în draci și era împrăștiat cu dărnicie și direcție (din guri frumos ... clătite, clevetitoare, plăcut mirositoare, prevăzute cu fălci scrâșnitoare!) trecătorilor, socotiți obedienți foștilor „ciocoi” comuniști. Unii aplaudau, iar alții se încruntau. Alții se supărau și luau ... foc, un fel de auto-combustie pentru a simula nemulțumirea și a atenționa „unșii” că vor trebui să
CONFESIUNILE UNUI AJUNS DE RÂSUL...CURCILOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360830_a_362159]
-
vor pregeta să terfelească orice proiect, orice încercare de a publica o carte deosebită (Am mai publicat o antologie în grupul meu de inițiativă a unui frumos proiect, ”Rugă fără sfârșit” și câteva persoane s-au dovedit rău voitoare, profitoare, clevetitoare, uneori doar și din cauza unor pricini sentimentale, sau a unor tare care țin de caracter și lipsa de valoare umană, nu neapărat literară...): Cărții pe care o propun îi vom asigura după publicare lansări succesive, promovare, spectacole de muzică și
ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU ŢARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350212_a_351541]
-
completează ... Pe-alee trece-un cărucior cu paie Și porumbelul alb le suspectează. Doar câteodată data e incertă, Dar o supun “scrutinului secret”. Un stol de porumbei intră-n alertă Și timpu-naintează-n pas încet. Frecvent colaborare prin “consens”, Discuție ușor clevetitoare, Când aerul devine tot mai dens Sub poleiala razelor de soare. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Duo, de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 272, Anul I, 29 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George
DUO, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355915_a_357244]
-
în acest fel să-și aducă Diavola toate preferatele, nu numai căteva dintre ele, cum a reușit pănă ȉn prezent - foste îngrijitoare și femei de serviciu leneșe și bârfitoare, spălătorese și croitorese nepricepute și gureșe, bucătărese și chelnerițe stângace și clevetitoare - să se joace de-a profesoarele ȉn colegiu - desigur, după ce și-au făcut împrumuturi la bănci pe toată viața, pentru a-și cumpăra o diplomă universitară de la renumitele “Debilu Mind&Spirit“ University sau “Băile TufădeVeneția“ - cu care niciun patron de
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]
-
și acele cereri specifice, ca de exemplu: baftă la examen; mersul de bine în afaceri; să fiu văzut bine de șefi; câștig de bani; aducerea cât mai repede a ursitei; dezlegarea cununiilor; bărbat bun fără vicii; îndepărtarea femeilor desfrânate și clevetitoare care vor să ne distrugă familia; reușită la tribunal; ferirea de accidente ș.a.m.d. Dumnezeu ne-a spus: „Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate acestea se vor adăuga vouă" (Matei 16:33). (Cf. Cristina
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
vocile. De aceea m-am implicat. În parte am reușit, dar drumul este lung. Mă simt oarecum obosit. Ăsta e poporul meu și nu mă dezic de el. Asta vrea, asta are! Mulți români se complac cu viața de târâtoare clevetitoare. La calitățile mele de ciumpalac, nevrotic, revoluționar-ciolonar, golan, inept, jidan împuțit, mason, derbedeu ș.a.m.d. nu mai contează o caracterizare în plus. Chiar mă mențin în formă! O să ne revenim și din dușul ăsta. Europa are multe de învățat
TABLETA DE WEEKEND (12): DEMOCRAŢIA VIOLATĂ ŞI LUATĂ DE NEVASTĂ ... CU FORŢA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340890_a_342219]
-
2:3-4, Pavel spune că femeile mai în vârstă ar trebui să învețe pe cele mai tinere să-și iubească soții, adică să fie prietenoase față de ei. Femeile în vârstă trebuie să aibă o purtare cuvincioasă, să nu fie nici clevetitoare, nici dedate la vin; să învețe pe alții ce este bine, ca să învețe pe femeile mai tinere să-și iubească bărbații și copiii. Când soțul își cheamă soția doar ca să stea cu el, el practic lucrează pentru căsnicia lui într-
NUMAI DRAGOSTEA NU ESTE DEAJUNS IV de IONEL CADAR în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345340_a_346669]
-
din Iad. Dar nu constituie o prezență semnificativă. Le putem bănui între cele ce au mâncat „carne de om”, adică „fetele și muierile ceale ce ș-au necat și ș-au lepădat feciorii cânilor” (ardeau „în focu până în creștetu”), între clevetitoare, între cei lipsiți de respect față de clerici (pedeapsa lor era specifică: „nește scaune de focu și șede pre ele năroade multe, bărbați și muieri, și pară de focu îmbla într-înșii de-i arde și-i munciia”), între „ocărâtorii, și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de strigătele țigănușilor: ― Ediție specială!.. Noul guvern!... Manifestul către țară! Grigore Iuga, de când se întorsese de la țară, mânca în fiece seară la Predeleanu. I-ar fi fost peste putință să stea acasă cu mătușă-sa Mariuca, să-i asculte fleacurile clevetitoare, sau pe la restaurante, ori la club cu prieteni care până ieri mureau de dragul țărănimii și propovăduiau împărțirea moșiilor, cu gândul ascuns că tot nu se va întîmpla și cu mândria că totuși pot părea drept spirite înaintate, iar azi reclamau
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
că Monseniorul a trecut printr-un spital de boli nervoase? Dar pe cât de limbut e doctorul Luca, atunci când e vorba de "filosofii" din Asybaris, pe atât de reținut e în privința prietenului său. ― Marta? Marta, băiete, e o femeie rea și clevetitoare, enervată că trebuie să șteargă de praf măcar la două zile, atâtea pendule și să țină ordine într-o "casă de nebuni", cum bodogăne ea. M-am săturat s-o aud. Și făcu un gest plictisit, disprețuitor, care arăta cât
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Lucrețiu scrisese acea operă, nu se mai îndoia pentru el anume. La confesional a dat peste Stareț, cu glasul lui înțepat, țâfnos, gata de-al înfrunta ca un jude: voia să afle cum făcuse rost de acea carte păgână și clevetitoare: Cine-i păcătosul care ți-a dăruit cartea aceea dăunătoare? Un călător; a șovăit înainte de a mi-o oferi, avea intenția s-o arunce dar până la urmă mi-a încredințat-o mie. Ai grijă să spui adevărul, ești la spovedanie
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
anul 63 sau în prima jumătate a anului 64. Cu această ocazie, Apostolul Petru îndemna cu multă tărie credincioșii din Asia să aibă o conduită ireproșabilă, civilă și religioasă, pentru a putea respinge acuzațiile păgânilor și a le frâna limbile clevetitoare: Supuneți-vă, pentru Domnul, oricărei orânduiri omenești, fie împăratului, ca înalt stăpânitor, fie dregătorilor, ca unora ce sunt trimiși de el, spre pedepsirea făcătorilor de rele și spre lauda făcătorilor de bine; căci așa este voia lui Dumnezeu, ca voi
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de a vedea răul ascuns în culisele politicianismului clientelar și trufaș al vremii. Receptarea acestor stări era emotională, pe un fundal pesimist datorat în primul rând realității. Astfel se explică lipsa sa de sociabilitate, depresiunea reactivă la primejdiile și structurile clevetitoare, la cabala de tip conspirativ. Eminescu n-a fost un deznădăjduit organic, alienarea sa motivându-se punctual, dependentă de "problema astei vieți cu care lupt". Prevalându-se de firea sa demonstrativă și exaltată, poetul a supralicitat fantezia și năzuința spre
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
trage de șoric slănina cu pulpanele ei late și trezește caltaboșul pus la adormit de-un ceas. nu te da însă la mațul încă roșu de plăceri, nici la gureșa bășică atîrnată abia ieri, treci grăbit de frica lenei de clevetitoarea chișcă, pînă vezi că universul cărnurilor nu mai mișcă. acolo,-n adînc de lume, unde n-ai fi zis că este nici mișcare, nici lumină, nici ființă de vreun fel, vei gusta din carnea albă a unei făpturi celeste, și
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/8860_a_10185]
-
cuplu de imbecili ce poartă în derizoriu emblema celebrei perechi alcătuite din orbul ce călătorea prin lume ducîndu-l pe umeri pe cel șchiop; numele prezidentului Societății Cioclopedice suportă o derivare multiplă (cațaveică haină cu două fețe, cață pasăre zgomotoasă, femeie clevetitoare, regional cuvîntul definind un bostan golit de conținut) care duce însă la o singură concluzie: Cațavencu reprezintă tipul homo latrans, pișicher ușor adaptabil, eficient prin neraportare la principii morale; Ionescu și Popescu își înscriu purtătorii în ordinul caracudei politice, al
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cu lopata, banul nu se câștigă ușor. Doar gândul la afurisita de comoară îl mai face pe om să uite de munca istovitoare din fiecare zi. Faptul că visul se îndeplinește, îl scoate pe acesta din ale sale. Aceeași gură clevetitoare a naratorului tâlcuiește schimbarea: Așa-i firea omenească: stă ascunsă până ce n-a ajuns omul în largul lui, ea se dă apoi de gol. (...) sunt rari oamenii care-și păstrează firea în toate împrejurările. Pierdute sunt echilibrul sufletesc, bunul-simț și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]