30 matches
-
încă din primele pagini de autenticitatea povestirii personajelor. Orice român născut puțin mai devreme într-un sătuc de pe coama unui deal românesc se poate identifica, măcar parțial, cu nea Mitică, Ion Vulc și alții care populează paginile cărții. Niciodată nu clișeizează, exprimarea este inteligentă și spectaculoasă. EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX este un manual de igienă morală și spirituală. Este o carte care, cel puțin după unele fragmente, o să vibreze plăcut în memoria multor cititori. Este o carte pe
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de SANDA PANAIT în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Sanda_panait_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_sanda_panait_scriitoare_1327653079.html [Corola-blog/BlogPost/362441_a_363770]
-
încă din primele pagini de autenticitatea povestirii personajelor. Orice român născut puțin mai devreme într-un sătuc de pe coama unui deal românesc se poate identifica, măcar parțial, cu nea Mitică, Ion Vulc și alții care populează paginile cărții. Niciodată nu clișeizează, exprimarea este inteligentă și spectaculoasă.EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX este un manual de igienă morală și spirituală. Este o carte care, cel puțin după unele fragmente, o să vibreze plăcut în memoria multor cititori. Este o carte pe
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_manual_de_igiena_morala_si_spirituala.html [Corola-blog/BlogPost/341475_a_342804]
-
ortografic (în înregistrarea accidentelor fonetice, a pronunției dialectale sau inculte), cît și la nivel lexical, sintactic, pragmatic. Evoluția limbii române predispune către anumite alegeri, menținînd unele tensiuni speciale: între neologismul cult și termenul popular, între cuvîntul popular "neaoș", acceptat și clișeizat de tradiția ornant-literară și cel de uz subteran, privit cu oarecare suspiciune. în fond, chiar limba de lemn cuprindea, în varianta ei populistă, anumite elemente de oralitate folclorică, unele amintind de convențiile literare sămănătoriste. De aceea, și în analiza oralității
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
și continuă luându-și inima În dinți, vorbind În șoaptă: —Sunt distrus. Ar fi trebuit să fiu cu ea În barcă. Emoția lui Harry era reală, În cea mai mare parte, dar felul În care o exprima era ridicol de clișeizat. Elsbeth și Garrett nu dădură nici un semn că așa gândeau și ei. Câți ani are? Întrebă Elsbeth cu blândețe. — Are... Începu Harry, dar Își dădu seama că habar n-avea. Trase de timp râzând scurt. —Păi, dacă materialul va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
romanului La gura sobei (apărute anonim în 1865), precum și al nuvelei O zi de fericire. În Catastihul amorului se teoretizează în marginea principiilor realismului de tip balzacian, iar romanul (poate o adaptare) este o parodie, surprinzătoare prin modernitate, a procedeelor clișeizate de construire a unei astfel de scrieri. Articolele de critică literară ale lui I., mai ales Principiele criticei, au ca sursă estetica hegeliană, cunoscută fie direct, fie prin intermediari francezi. Delimitată net de știință, care se dedică utilului, arta se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287585_a_288914]
-
STRUCTURI CLIȘEIZATE ÎN ROMÂNA ACTUALĂ LAURENȚIA DASCĂLU JINGA 1. INTRODUCERE Ne propunem să cercetăm câteva dintre clișeele lingvistice recente care contribuie, alături de alte elemente, la "configurația actuală a limbii române" (Guțu Romalo 2000: 230), având o mare răspândire, atât în comunicarea scrisă
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
Pour une linguistique de l'énonciation. Domaine notionnel. Ophrys, Paris, 1999. Culler, Jonathan, Literary Theory. A Very Short Introduction, Oxford University Press, Oxford, 2000. Cutting, Joan, Pragmatics and Discourse. A Resource Book for Students, Routledge, 2002. Dascălu Jinga, Laurenția, Structuri clișeizate în româna actuală, în Gabriela Pană Dindelegan (coord.), Dinamica limbii române actuale. Aspecte gramaticale și discursive, Editura Academiei, București, pp. 431-458. Dascălu Jinga, Laurenția, Pop, Liana (coord.), Dialogul în româna vorbită, Oscar Print, București, 2003. Debray, Régis, L'Œil naïf
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
tablou al toamnei original se trece rapid la generalizare, "niciuna" sugerează clar și aceasta. E poate aici Tonegaru mai aproape de viziunea avangardei ca oriunde în altă parte (unele dintre grupări s-au autodesființat când au constat că riscă să-și clișeizeze discursul dinamitard). Cele două strofe care ar trebui să ofere tabloul, conspectul concludent al toamnei prezintă o lume răsturnată, tema este comună, toamna se asociază morții, dar, pe lângă proiectarea în universul familiar ("am locuința lângă cimitir") a mortuarului, se observă
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
numeroși vorbitori din mediul jurnalistic și politic. 4 Sintagma pe televizor (pe televizoare) este foarte frecventă în corpusul pe care l-am consultat, am selectat câteva exemple. La fel de frecventă este sintagma pe sticlă (cu sensul "la televizor"). 5 Pentru sintagma clișeizată pe zona, vezi Dascălu Jinga, în acest volum, p. 6 Sintagma pe telefon este foarte frecventă în corpus. Am înregistrat, rar, și prepoziția în: Vă rog să rămâneți în telefon! (Dan Diaconescu, OTV, 17.X.2007). 7 Sintagmele cu pe
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
a conectivității: conversii discursive Adriana Gorăscu, Condiționalele indiferenței: structuri standardizate și hibrizi VI. Construcții, grupuri sintactice, structuri clișeizate, tipare discursive Camelia Stan, Cuantificarea grupurilor sintactice - fenomene actuale Mihaela Gheorghe, Aspecte de dinamică a construcțiilor cu relativ Laurenția Dascălu Jinga, Structuri clișeizate în româna actuală Margareta Manu Magda, Indici de alocutivitate în limba română actuală (clasa alocutivelor interjecționale) VII. Concluzii ale monitorizării unor posturi de radio și de televiziune Blanca Croitor, Andreea Dinică, Adina Dragomirescu, Carmen Mîrzea Vasile, Isabela Nedelcu, Alexandru Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
Hume sau Kant și abia mai multe, rareori fără rezerve critice, la Bergson și Husserl. Independența autorului față de marile repere ale filozofiei, atitudinea sa lucidă îl fac să nu cedeze nici o clipă glasurilor de sirenă ale speculativității și nici sintagmelor clișeizate cu care filozofia clasică operează abstract, adică automat, întocmai cum matematica operează cu funcții fără reprezentare : „judecăți sintetice a priori”, „lucru în sine”, „idee” etc. Dar mai cu seamă nu cedează prejudecății filozofice prin care nici un sistem de gândire nu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ediția în limba română, Polirom, 2004, este o rescriere, a precizat autorul. Romanul evocă personajul istoric Vlad }epeș și mai puțin legendara cruzime a voievodului sau funesta lui faimă de vampir. Din contră, Marin Mincu dorește să deconstruiască această ipostază clișeizată de o întreagă literatură de gen, făcînd din principele valah un personaj modern, protagonistul, din perspectiva căruia e relatată narațiunea. Pe fondul ciocnirii dintre creștinism și islamism, Dracula povestește la persoana întîi intrigile dinastice cărora le-a fost victimă și
Nominalizări - Premiul "Giuseppe Acerbi" pentru literatura română by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/11871_a_13196]
-
șobolan") și nu cred că mai impresionează pe nimeni dispus deja să deschidă o carte a unui tînăr poet. Limbajul tare s-a cam trezit și nu mai face decît să mimeze fronda, căci repetiția oricărui nonconformism produce saturație, se clișeizează și creează imunitate. În concluzie, poezia Elenei Vlădăreanu nu excelează prin mărci distincte și merge pe drumuri prea la vedere lăsîndu-ți cumva impresia unui remix de generație, totuși, nu vreau să se înțeleagă că, abordată cu o privire mai puțin
Remix de generație by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11111_a_12436]
-
cotidianul.ro/2000), “Struțocămila autorității rațional-charismatice” (universitatea media. ro /cercetare). Poate deveni chiar epitet peiorativ, apt să intre în construcții specifice de tipul „prostul de Ion”: „struțocămila de contract colectiv de muncă” (groups.yahoo.com). Oricum, termenul nu s-a clișeizat total, fiind încă simțit ca o metaforă, pe care dezvoltări imagistice o pot supralicita. Apar astfel struțocămila șchioapă (ființă de două ori imperfectă): „Deci, pe minunatele noastre meleaguri mioritice s-a mai născut o minunată struțocămilă șchioapă” (forum Ciberplai, 19
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
fericire, nu exagerează. Spun din fericire pentru că prevăd o clișeizare puternică și a acestei poezii cu discursul ei coborât, măcar aparent firesc, dezinhibat în zonele joase, să zicem, viscerale, de secreție. Amenințate de supralicitare, și sperma și voma se vor clișeiza precum lacrima sau roua. Se vede oricum că Dan Sociu evită cât poate modelele poetice sau de limbaj, jonglând colocvial și compozit cu poemele sale (câteva secvențe sunt onirice de-a binelea), care capătă o structură aproape declamativă, acel retorism
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13680_a_15005]
-
exact, "occidentale") a , sau împletirea tautologica dintre cifră și litere în 3rei Sud Est. Multe denumiri în română a Rebele, Taine, Drepturi egale, Sens unic, Puterea Cuvîntului a rămîn predominant denotative, tiparul fiind înviorat doar de cele care revalorifica metaforele clișeizate în locuțiuni și expresii: Gaz pe foc. Oricum, în cazul numelor de formații, inventivitatea lingvistică (obligatorie mai ales din considerente practice, publicitare) acționează mai evident decît în desemnarea altor entități mai stabile și mai tradiționale (firme, societăți, asociații culturale, reviste
Nume muzicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17607_a_18932]
-
e pândită de monotonie, textele provocând destul de repede efectul de saturație. Formula găsită de autor este interesantă, deși contrazice într-o anumită măsură modelul pur lexicografic: nu există definiții, cuvintele fiind ilustrate de o serie de citate, grupate în funcție de sintagmele clișeizate în alcătuirea cărora intră. Organizarea presupune o grupare a familiei lexicale (abate și abatere, a lichida și lichidare etc.) și o serie de indicații sintagmatice (combinațiile preferate). Renunțarea la definiție - care, în alte situații, ar putea fi un motiv de
Cuvintele limbii de lemn by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7157_a_8482]
-
înspre un caracter laic al poezie rituale, prezența rugăciunii de la finalul elogiului demonstrează geneza religioasă a speciei, iar epigrafele, cu două căi de omagiere (lauda directă închinată eroilor - oda profană și lauda indirectă - glorificarea blazonului prin versurile la stemă), sunt clișeizate și prezintă numeroase similitudini, inovația fiind și aici insignifiantă. În tiparul vocației desăvârșirii intră meditația morală ale cărei texte au ca motiv principal "fortuna labilis". Eugen Negrici analizează aici poemul Viața lumii al lui Miron Costin. Spiritul didactic al smereniei
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
de realismul domestic minimalist ș.a.m.d. Dezavantajul acestui tip de literatură care numără foarte mulți și, mai ales, tineri reprezentanți (predominanți chiar în colecția Polirom-ului), nu poate avea o bătaie prea lungă. Cu resurse de semnificație reduse, se și clișeizează foarte repede, iar opțiunile de originalitate sunt, practic, ca și inexistente. Dacă ai citit unul, i-ai "citit" pe toți. Minimalismul, dincolo de farmecul specific, nu poate reprezenta, cred, decât un moment de respiro, de tranziție, un punct de gestionare eficace
Odiseea Fantasy 2004 by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12730_a_14055]
-
Khayyam („Iubește cuvintele? Ce depravare!”). Un decapitat e dezamăgit că nu mai poate merge la dentist etc. Traducătoarea Oana Ghica ține ritmul alert și găsește tonul potrivit, menține atenția trează până la sfârșit (deși povestirile lui Tamer devin cu timpul predictibile, clișeizate). Romanul Ghadei Samman, jurnalistă care a studiat la Universitatea din Damasc și cea din Beirut, trăind apoi la Beirut și Paris, abordează halucinant teme până nu demult interzise în lumea arabă, învăluind coșmarul inegalității dintre bărbat și femeie, homosexualitatea sau
Noi traduceri din arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5065_a_6390]
-
să strige adevărul lui Hamlet, ignorând piesa care i-a dat ființă? E aberant să vedem literatura doar ca pe o gazdă anonimă pentru niște conținuturi flotante. Dacă nu sunt interpretate ca adevăruri ale operei, ca adevăruri semnate, ele se clișeizează rapid, se usucă, mor înainte de a ajunge să spună ceva. E ca și cum ai lua simbolurile unui mare poet și ai face cu ele reclamă la gumă de mestecat. Unde sunt adevărurile rezistenței, de ce nu au ieșit până acum la iveală
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
Cred că stilul epistolar românesc de azi suferă de o anumită sărăcie, de care ne dăm seama mai ales în preajma sărbătorilor... Puncte sensibile mi se par a fi tocmai cele care alcătuiesc de obicei structura de rezistență a scrisorilor: formulele clișeizate de deschidere și de închidere. Lăsând la o parte extremele - scrisorile oficiale, extrem de formale și scrisorile familiare ultrainventive, glumețe, ludice - rămîne puțină alegere pentru nuanțele de amiciție și de cordialitate respectuoasă. Pe hîrtie, inventarul poate părea bogat: manualele de corespondență
Stilul epistolar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16510_a_17835]
-
Mare, Mihai Viteazul și alte figuri din galeria eroilor neamului), apar astăzi mai uzate, prin discursurile naționaliste ce le-au vehiculat și secătuit. Resimțite ca indispensabile în momentul auroral al închegării unei mitologii, ele au devenit, treptat, elemente de discurs, clișeizate prin uz și abuz "patriotic", expuse astfel criticii. Identitatea națională însăși este, pentru Mircea Anghelescu, un concept dinamic, precum orice noțiune istorică; ea înseamnă ceva la 1918 și altceva în anul de grație 2006. Aceasta nu echivalează cu renunțarea la
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
carte a Elenei Ștefoi (Confesiuni coșmarești, în Contrapunct, an. I, nr. 40, din 5 octombrie 1990), tocmai un prea franc atașament al autoarei față de valorile generației sale. Poezia Elenei Ștefoi, scria Lefter, „se supraîncarcă de tropi de un anumit tip, clișeizat în anii ‘80”, pomenind în continuare „ticul concretizării abstracțiilor printr-o tehnică a asocierii foarte la îndemână, fals calofilă.” O singură concluzie e greu de tras. Mai mare dreptate pare să aibă Nicolae Manolescu, care rezolvă aceste diferende interpretative avansând
O viziune a sentimentelor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5348_a_6673]
-
versiunile românești o colocvialitate simpatică și glumeața. Încă o dată, temerile legate de riscul că inovațiile tehnice să producă o uniformitate plicticoasa par să nu se dovedească total întemeiate. E drept că pe de o parte comunicarea modernă se simplifica, se clișeizează, urmărind eficientă maximă; pe de altă parte, ea produce totuși insule de expresivitate, cu atît mai puternice cu cît sînt comprimate și reprimate de uzul dominant. Mulți dintre românii stabiliți în străinătate, obligați să folosească în mod curent o altă
Limba română în Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18007_a_19332]