6,563 matches
-
di protezione" (e viceversa) che i cittadini stessi contribuiscono a mantenere în vită. Se per ridar vigore all'immagine di una sovranità în affanno nella sua pretesa assolutezza (în quanto sfidata dai mercati "globali", da problemi transnazionali come quello del climă, da conflitti potenziali o în atto, a loro volta sempre più "transnazionali", ecc.) gli Stați alimentano îl ricorso a barriere fisiche e visibili di protezione, come le frontiere blindate o i muri, i cittadini d'altro canto chiedono agli Stați
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
alimentare sau de apă potabilă (la nivel regional, internațional sau local), afectând nu doar indivizii în sine, ci și comunități sau popoare întregi, dar poate apărea și în condițiile folosirii armelor meteorologice de influențare artificială a vremii, de modificare a climei 25, ceea ce duce la un impact negativ major atât asupra indivizilor ca atare, asupra colectivităților, dar și asupra planetei că ecosfera aflată într-un echilibru dinamic fragil. De aceea, în sec. XXI, pentru a da un conținut concret conceptului de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
apela la acest serviciu? Mulțumesc. Nu-i vorba de cântat prohodul, ci despre deturnarea unei cauze bune, cum îi spui tu, pentru expunerea în media a câtorva branduri personale sau bancare, în cazul de față. Dar până la urmă, sigur, si climă se va răci la loc, și florile vor crește, și mașinile vor avea motor hibrid (de la honda sau toyota, am uitat care), si pet-urile vor înceta să plutească, dacă vom avea partneri media, vip-uri care participă la “acțiuni” și
Cicloteque. Ridică-te deasupra oraşului! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82834_a_84159]
-
ca o marmură albă, naltă,/ înghețase șoaptele ca pe corali risipiți/ într-un deșert care a stat mai demult/ sub apăsarea apelor./ Gestul tău încremenise la jumătatea/ dintre întîmpinare și rămas-bun,/ ochii aveau liniștea unui sanctuar de gheață" (ibidem). Evident, clima algidă, înghețul care oprește procesele vitale sînt ipostaze antibaroce. Însă următoarea splendidă secvență reabilitează barocul în maniera unui parnasianism geologic: "Tăcută, spirala melcului se albește-n adîncuri,/ octopode caline își descarcă vrăjile asupra prăzii,/ picioarele crabilor - actinii negre răsturnate,/ și
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
putea să-și țină rangul, cum s-ar spune. În orice caz, noi am păstrat o foarte proastă amintire a primului an petrecut la internat. - Din ce pricină? - În ciuda faptului că eram la Nisa unde e frumos și este o climă deosebit de bună, pentru mine internatul a fost ca o pușcărie, ca un fel de Jilava! Am traversat cu greu primul an și mi-am jurat că, dacă voi avea copii, n-o să-i trimit niciodată interni. Nu m-am putut
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
Constantin Țoiu Clima dulce și iresponsabilă îndeamnă la lux, desfrâu și trai fără muncă. (În legătură cu sinuciderea în masă a unei secte dintr-o insulă caldă... Guyana parcă...) Propoziția... nu mai știu cui aparține. Dar, cum am obiceiul bine înrădăcinat să pun ghilimele când citez un autor
Note americane (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14253_a_15578]
-
Opțiunea formală pentru sonet și în general pentru procedurile clasice și neromantice, este premeditată, poetul mărturisindu-și memorabil predilecția muzicală: "Lipsa de muzică deprimă,/ strigătul nud e un simplism/ și-n drumul dur spre alt seism/ se cere-o muzicală climă". Rimele rare în desăvârșirea lor ( ex.: să fim/ Elohim) nu evită dificultatea convocării în comuniune a unor pilde, figuranți sau figuri retorice din filosofia platonică, Biblie sau eresul românesc, și nici omagierea aproape idolatră a geniilor tutelare ale poeziei române
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
chiar așa erau. "Eu nu mă pot învăța cu lumea asta" - Era o altă lume! - Era complet o altă lume! Eu nu mă pot învăța cu lumea de astăzi. Vulgaritatea, sexualitatea exacerbată... totul e schimbat. De altfel, a "înnebunit" și clima. - În București cine vă vizita? - Cei mai buni prieteni au fost totuși studenții lui. - Așa cum îl am eu în amintire, era o personalitate multilaterală. - Nu era numai matematician, ci și un umanist. După moartea lui Călinescu a avut rubrică în
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
să vizitez paradisul socialist al fraților Castro în toamna lui 1998, când am participat la un simpozion organizat de fundații occidentale împreună cu Academia din Havana despre evoluțiile de după Războiul Rece. Cuba este un tărâm binecuvântat: peisaje edenice, vegetație luxuriantă, o climă extraordinar de plăcută, femei splendide, plaje aurii presărate cu palmieri. Din când în când câte un uragan le amintește cubanezilor că există forțe față de care până și socialismul este neputincios. Dar nu despre ce este și, mai ales, ce ar
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
se pare că virusul avicol preferă tinerii, lăsându-i pe bătrâni pe seama lipsei de medicamente la început, mijloc și sfârșit de lună. Tot văitându-se, bătrânii mai câștigă o săptămână, o lună, un an. E specialitatea lor. Dacă fenomenul modificării climei nu va fi curmat, cum se pare, odată ce protocolul de la Kyoto nu e pe placul cui ar trebui să-l aplice mai întâi, atunci am auzit cu aceleași urechi proprietate că recentul regim ploi devastatoare/secete cumplite se va permanentiza
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
numai de către inițiați. N-ar avea rost să dăm urmare predicțiilor privind numărul victimelor. însă dacă patru milioane de semeni dragi nouă și-ar da sfârșitul, distruși de un virus aviar mutant, alte patru milioane ar părăsi țara, nemaisuferind modificarea climei, încă patru s-ar duce datorită scăderii natalității, iar alte patru din pură mizerie posttranzițională, cărora li s-ar adăuga iar patru milioane plecați să muncească prin străinătăți, în patrie n-ar mai rămâne nimeni, cu excepția celor din închisori sau
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
va uza cu energie de privilegiul ca, printr-o simplă apăsare pe buton, să închidă gura gureșei vestitoare de calamități. Va renunța până și la buletinul meteo, repede închizând ferestrele, ca să nu-l ajungă perdeaua de ploaie în mijlocul casei. Schimbarea climei nu-i spune nimic, depopularea României nici pe atât: vremea când fiecare românaș posedând câte un automobil vom avea douăzeci și două de milioane de mașini, nu-i pare de ordinul ficțiunii. Cum vor circula ele pe două sute douăzeci și
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
am vrut eu să spun. Dar cred că asta e ceva curent: o carte se multiplică în funcție de cititor. Uneori, însă, mesajul se modifică, parcă, în mod exagerat. - Ce lucrări pregătiți acum ? - Ultima carte pe care am terminat-o tratează imaginarul climei și acum scriu, pentru editorul meu francez, o carte despre Jules Verne. - Ce le-ați spune studenților, la cursul de Istoria istoriografiei, despre istoricul Lucian Boia ? - Mă puneți în postura dificilă de a încerca să mă autodefinesc. Bun, le-aș
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
bacoviană a timpului, chiar dacă invocă explicații prozaice, din zona biograficului și a geograficului: "Un ins epuizat prematur, Bacovia percepe timpul ca un bătrân (l-au îmbătrânit eșecurile și celibatul prelungit), locuitor al unui târg de provincie dintr-o regiune cu climă aspră. Pentru bătrâni, provinciali, ânordici> timpul trece greu, âmonoton și chinuit>. Sentimentul de âtârziu> le modifică atât ritmul mișcărilor, încetinindu-le, cât și valorile afective ale cuvintelor care se referă la timp" (p. 81). De nenumărate ori, temele și motivele
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
mari, umbriți de un păr întunecat și compact ca un coif, afișînd mereu același zîmbet ambiguu în care scepticismul și ironia se amestecă în proporții greu de aproximat, ea pare mai degrabă un transplant meridional decît un produs tipic al climei temperat-continentale. Insă dincolo de această pregnanță somatică și de evidenta armonie a construcției sale exterioare, se ascunde o conștiință de sine plină de contradicții și într-o continuă stare de interogație. Ținuta sigură îi maschează marile timidități, aerul jovial îi camuflează
Claudia Todor și oglindirea în lume by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12192_a_13517]
-
punând-o alături de Magna carta apud Domine 1215, temelia civilizației engleze , text greu de imagimat fără cucerirea romană, se întregește chipul unei mari națiuni. *** ...Britania, cea mai mare din insulele pe care le cunosc romanii, se întinde ca spațiu și climă în răsărit spre Germania, iar în apus spre Spania ; la sud este zărită și de gali. (De francezi, adică, o concesie stilistică de efect n.n. )... Părțile ei din nord, ne având în față nici o țară, sunt bătute de valurile unei
Descrierea Angliei (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12623_a_13948]
-
fină apropiată de cea modernă.. (...) Superstițioși... Îndrăzneți, când înfruntă primejdiile, sunt cuprinși de groază când acestea se ivesc (exces de sensibilitate la gali). Totuși, britanii vădesc mai mult curaj, deoarece nu i-a moleșit o pace îndelungată (...) În capitolul XII - clima... Cerul este întunecat de ploi dese și negre, însă geruri aspre nu sunt... În capitolul XIII, caracterul (...) Britanii se supun fără crâcnire la recrutări, la dări și alte sarcini impuse de stăpânirea noastră, cu condiția să le lipsească abuzurile, pe
Descrierea Angliei (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12623_a_13948]
-
și-au revocat tradiția renunțând să mai depună la soare ,ouă microscopice", luându-și lumea în cap. Prietenul Haralampy este de părere că temperatura este, în orice caz, cu mult mai tropicală decât și-o fi putut imagina ,inventatorul" sintagmei ,climă temperat-continentală", caz în care televiziunea a devenit mai eficientă decât orice sfat părintesc-medical de a nu ieși din casă. Ea ne adună în fața televizoarelor oferindu-ne ,momente și schițe" pe care, vâzându-le, Caragiale s-ar simți rușinat și neputincios, iar
De la isterie la bâzâială by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11469_a_12794]
-
întâlnesc acuma." Cu toate astea, e greu să spui despre Cavalerul Stelei de Aur că ar fi o carte onestă. Se vede treaba că, inițial, autorului nu i-a fost străin un oarece hedonism sovietic temperat (cu accent rusesc sudic; clima Kubanului predispune la asta), în care visul despre comunism se împletește cu borșul și găluștile. Construind digul în carte, Babaevski vestea realizarea acestui vis. Cu o impertinență nemaipomenită, el i-a categorisit pe colhoznici drept cei mai fericiți oameni de pe
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
86. Sfântul Ignatie Briancianinov, în lucrarea sa Tâlcuri la Patericul egiptean, arată de ce vinul era considerat printre pricinile care duc la curvie (desfrânare). Astfel, el zice: Vinul de viță în țările calde are o altă însemnătate decât în țările cu climă temperată. În țările cu climă caldă, întrebuințarea vinului este asemenea o necesitate. Diavolul însă îl silește pe om să bea vin și pentru desfătare și din poftă. După acest semn se cunoaște prezența și lucrarea 79 Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
lucrarea sa Tâlcuri la Patericul egiptean, arată de ce vinul era considerat printre pricinile care duc la curvie (desfrânare). Astfel, el zice: Vinul de viță în țările calde are o altă însemnătate decât în țările cu climă temperată. În țările cu climă caldă, întrebuințarea vinului este asemenea o necesitate. Diavolul însă îl silește pe om să bea vin și pentru desfătare și din poftă. După acest semn se cunoaște prezența și lucrarea 79 Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, în Filocalia..., vol
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de culpabilitate, așa cum fusesem crescută în școala societății în care trăisem 33 de ani. în loc de a le cere oamenilor ajutor m-am îndreptat ca de obicei către statuile orașului considerându-le drept "prietenii mei de pe socluri". înfruntaseră nu numai intemperiile climei nordice dar și violența unor timpuri în care oamenii ajunseseră să vandalizeze chiar și statuile. în dreptul statuii de patru metri a lui Carolus Linnaeus, m-am simțit în siguranță și parcă înviorată. Copilul din mine își închipuia că se putea
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
i-a pus cândva sigil? Psihotropa la subsol în ochiada ștreangului vrea vermina iambului să-i decript mormonoscript din vulgata-n cheia sol - a Ions-y grand organist comme libation tomist necum pun anaforale pe leș fautes gramaticale. Dogoare la tavernare clime - le metapolare ponți pilații și aklime scăpa tâmpa păgânime la icoane să se-nchine line picura lumine și fiori ----- aligatori suie crugul crucilor. Cu sincopa interlopă levitez siberian ca otaj/zălog milog 3/4 danț râmlean tămâiet la fumigena gaița
Lied sobol în si bemol by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/13160_a_14485]
-
special care, în mintea mea, era asociat cu zăpadă. Era crivatul, acel vînt înghețat de la Răsărit, care venea chiar din Siberia, trezindu-mi cele mai vechi amintiri legate de iarnă. Oare cum putea cineva trăi timp de șase luni în climă asta asemănătoare celei din regiunile arctice, fără combustibil, fără îmbrăcăminte adecvată și cu hrana pe sponci? Că și celelalte bunuri, cărbunele și lemnul erau trimise în Uniunea Sovietică, astfel încît practic nu mai rămînea nimic pentru consumul intern. Lumea trăia
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
până la sinistra dată de 4 martie 1977 noi am avut deplină încredere în pământul de sub tălpi. De totul ne puteam îndoi până atunci, numai de el nu. La liceu, la orele de geografie se vorbea despre orice altceva - situarea, granițele, clima, munții și apele, resursele, frumusețile și bogățiile patriei noastre -, numai despre asta nu. De aceea ne-a și luat prin surprindere și ne-a marcat definitiv marele cutremur, urmat cum a fost de altele, nu mai puțin înspăimântătoare. Simțeam, la
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]