25 matches
-
fantastică și fără s-o privească. Înnoadă ochi după ochi în clonțul de igliță... Croșetează, trage ca la galere, gesticulează, robotește în ritm, din instinct de apărare și fără să trăiască adevărata bucurie a creației. Brățările multe și fine îi clincăne impasibile pe brațele care scapă, dezvelite din pânza higeabului.” Și din când în când, mai „repetă frenetic - Alah e mare!” Urmează punctul culmninant. Se dorește găsirea unui țap ispășitor, vrajba îi unește pe toți cei prezenți, pentru că ura lor rămâne
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_dantela_de_babilon_o_poveste_despre_solidaritate_umana_si_schimbarea_mentalitatilor.html [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
cui poate fi silueta ce s-a proțăpit între noi Ca o folie strălucitoare de staniol ? Un mormanul de stele și sticle scoase din uz Zornăie în buzunarul pardesiului meu. -Le auzi? Întreb urechea în care Cercelul cu număr matricol clincăne fără mișcare. I CHIODI CHE ARRUGGINISCONO MONETE Dalla mândria di cavalli troiani esce fumo bianco. La cassetta della poștă è strapiena Di gelsomino e lettere dal fronte non firmate. În secondo piano L'invalido della pace cântă la sua disperazione
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/melania_cuc_1409393379.html [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
Keops, din cauză că o alta, mai puțin celebră, nu ar avea nici un haz. Ei bine, exact prin acest loc, printre acești oameni de excepție, nevăzut, negru și unsuros, alunecă șarpele disperării. Dar, să nu insistăm, fiindcă un clopoțel, din aur firește, clincăne melodios, participanții se așează în fotolii, iar la masa de prezidiu apare comitetul executiv, în frunte cu președintele corporației. Tot acolo, la fel de nevăzut ca și mai înainte, se infiltrează și șarpele, cu un surâs fericit lăbărțat pe moaca absolut nesuferită
EPIZOOTIA LA OAMENI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1419357117.html [Corola-blog/BlogPost/367815_a_369144]
-
În timp ce mă sprijineam de marginea mesei. Lemnul e cam umed. — Nu e momentul să fii galanton, spuse Lou nerăbdătoare. Șezi și ascultă ce-am să-ți spun. N-avea Încotro. Lou Îl fixa cu o privire aspră, În vreme ce cerceii Îi clincăneau pe după gulerul de blană al hainei. Ar fi putut să-i dea lecții inspectorului Monroe. Derek nu se sperie, dar luă loc cu spatele mai drept decât mi-l amintesc să fi stat vreodată și deveni atent, așa cum sunt convinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
umpluse întreaga ființă. Mai târziu, trezindu-se dintr-o stare care nu fusese somn, își adună toate forțele ca să strige din nou, și scoase un răcnet extrem de puternic, care se reverberă în spațiul închis și făcu să vibreze și să clincăne strident întreaga rețea de metal invizibilă. Pe dată luminile se reaprinseră, un paznic furios deschise ușile de sus și coborî în goană pe scări. Când descoperi cine era intrusul, i se mai domoli furia. Tom a fost iertat, pe nedrept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și Richard). Dar e doar o scuză. Adevărul e, zice ea, că nu vrea ca mama ei să-i strice o sărbătoare așa mare cum e Crăciunul. A urmat o lungă tăcere în timpul căreia am auzit-o pe doamna Taylor clincănind ceștile în bucătărie. — Nu vreți să măncați, nu? a strigat ea după o vreme, pe un ton descurajator și un pic dezgustat. — Nu, mulțumim, mamă, a răspuns Sheba. S-a întors spre mine: — Tu ai vrea ceva, Barbara? Nu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
mirosul de „șoareci“) pentru a da drumul unei muște pe care o prinsese, foarte grijuliu, cu ajutorul unui păhărel și a unei foi de hârtie, ținute, cred, la îndemână în acest scop. A închis fereastra. Am strănutat. Un clopot îndepărtat a clincănit. Mă întrebam oare cât timp m-o fi urmărit James în galeria muzeului, înainte de a-l fi observat eu, și ce căutase acolo în acea anume zi și la acea anume oră. Dați-mi voie acum să încerc din nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
gândul: „Dar dacă e adevărat?“. M-am dat jos din pat tremurând și cuprins de greață, am aprins lumânarea și am deschis încet ușa dormitorului. Flacăra lumânării lumina bariera perdelei de mărgele, dar îndărătul ei nu se vedea nimic. Perdeaua clincănea ușurel, clătinată probabil de curentul care răzbea pe sub uși. Am dat cu grijă la o parte șiragurile de mărgele, am pășit încet spre odaia lui Hartley, și am răsucit ușor cheia. M-am aplecat peste prag și am privit înăuntru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
totodată conștient că întrerupsesem o scenă. Ușa dormitorului era acum deschisă. Am întins sacoșa: — Astea-i aparțin. Regret că am uitat să i le las. Ben înșfăcă sacoșa și trânti cu ea de podea, făcând-o să bufnească și să clincăne. Își împinse spre mine capul schimonosit de un rânjet, determinându-mă să fac un pas înd\r\t. — Ferește-te din calea mea, că te ucid! Și spune-i și ticălosului ăluia de puștan să se ferească. Am să te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
când era istovit și disperat, un val și mai masiv l-a izbit de stâncă. Am intrat în bucătărie și mi-am turnat puțin whisky din sticla lui Perry. Pe ușa deschisă pătrundea briza mării, și auzeam perdeaua de mărgele clincănind pe palier. Am băut paharul de whisky. Acum, întregul univers depindea de scrisoarea lui Hartley. M-am așezat la masă. M-am uitat la ceas. Aproape șase seara. James și Lizzie s-ar fi oprit pe drum să-și ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
crepuscular. Cădea o ploaie măruntă și cu toate că vântul nu sufla puternic, casa părea să se hurduce, să se zgâlțâie, să clănțăne, dârdâind și scârțâind și încordându-și mădularele, ca o corabie de lemn. Auzeam chenarele ferestrelor pârâind, perdeaua de mărgele clincănind, ușa din față trosnind, și o vibrație ușoară, ascuțită, a cărei sursă, după numeroase căutări, am descoperit-o în firul de metal al clopotului de afară, care se întindea până în bucătărie. Eram nedumerit și de un zgomot care venea din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
DeLillo cu romanul Cosmopolis, tradus în germană, polarizează literalmente atenția mass-media, cărții fiindu-i consacrate prezentări în cadrul televiziunii. La polul opus beletristicii - aflată în continuare în constelația postmodernismului și a realismului magic - literatura de divertisment inundă piața și face să clincăne neîntrerupt casieriile librăriilor de gară și cartier. Este o ironie a destinului că tocmai la cîteva zile după ce unul din cei mai mari specialiști în teoria comunicării și culturii, Neil Postman, a decedat - tendințele reperate de autorul a 20 de
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
Maria Mosora strînge, în vreo două paragrafe, tot protocolul apropierii înlesnite de context, de drumurile cu trenul, de plimbările prin Cișmigiu, de breșele dese pe care le impun concertele. Romanța sună a Bach, și a Mozart, iar cartea amintirii ei clincăne ușor, ca un triunghi de metal rostogolit pe calea dintre fugă și recviem. Apoi, altă întîlnire, tot în Cișmigiu, cu rivala de care Mihail îi vorbise odată și pe care Tia ajunge s-o accepte, ca pe o dîră de
Doi, trei, cîte cîți vrei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11069_a_12394]
-
Că a văzut el, la târg, la biserici, aramă aurită, Morcov darămit! Morcovilă Prepeleac! - Dar clopoțeii?, face tata. La un moment dat, pe rază de kilometri nu mai găseai clopoței pentru vite, pentru steaua de Crăciun: cumpăraseră Mănenii tot ce clincănea, ca să-și pună „muzică” la streșini - le lipeau de limbi pene de gâscă și când bătea vântul, să te ții clopoțeală... - Nu sunau urât... Dar fluierele lui Moș Iacob... zice mama. - Le țin minte și eu!, zic. Adică Îl țin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
puteau Încălzi În casa aia ca un frigider nenorocit. Bucătăria nu era prea mare, doar un pătrat de linoleum cu o masă mică În mijloc și suprafețe de lucru În jurul pereților, toate decorate cu un galben de nuanța nicotinei. Watson clincăni trei căni de pe platforma pentru scurs pe blatul de lucru, nepăsându-i, În fapt, dacă le ciobește. Trei pliculețe de ceai. Zahăr. Apă clocotită. Dar lapte suficient doar pentru două. — La naiba. În nicun caz n-avea de gând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
fel și preotul, se dădu Înapoi, Încordîndu-și mîinile Împreunate a rugă; palmele Îi transpiraseră lăsînd urme evidente pe coperțile albe ale breviarului: mătăniile cu boabele cît măslina se bălăngăneau În tăcere. Doar cheile de pe uriașa verigă din mîna unui străjer clincăniră de două-trei ori, alandala. „Amin“, șopti tînărul terminîndu-și ruga de dimineață. După care adăugă cu glas tare: „Iartă-mă, părinte!“ În acel moment, ca la comandă, bubuită tobele, lugubru și monoton ca ploaia. Un ofițer husar cu chip rubicond și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ochi și urechi. Și picioarele albe. Picioarele ei nu fuseseră desfigurate de pantofii la modă. — Probabil că e Emil. — Nu, nu e Emil. Trebuie să mă Îmbrac. Fugi din cameră. Sammler coborî Întrebându-se unde dispăruse Wallace. Soneria Începu să clincăne și continuă să clincăne. Margotte nu știa cum să sune, când să ia degetul de pe buton. O vedea prin geamul Îngust și lunguieț al ușii, cu pălăria de paie, și profesorul V. Govinda Lal o Însoțea. — Am Închiriat o mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
picioarele albe. Picioarele ei nu fuseseră desfigurate de pantofii la modă. — Probabil că e Emil. — Nu, nu e Emil. Trebuie să mă Îmbrac. Fugi din cameră. Sammler coborî Întrebându-se unde dispăruse Wallace. Soneria Începu să clincăne și continuă să clincăne. Margotte nu știa cum să sune, când să ia degetul de pe buton. O vedea prin geamul Îngust și lunguieț al ușii, cu pălăria de paie, și profesorul V. Govinda Lal o Însoțea. — Am Închiriat o mașină de la Hertz, spuse ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
și preotul, se dădu Înapoi, Încordându‑și mâinile Împreunate a rugă; palmele Îi transpiraseră lăsând urme evidente pe coperțile albe ale breviarului: mătăniile cu boabele cât măslina se bălăngăneau În tăcere. Doar cheile de pe uriașa verigă din mâna unui străjer clincăniră de două‑trei ori, alandala. „Amin“, șopti tânărul terminându‑și ruga de dimineață. După care adăugă cu glas tare: „Iartă‑mă, părinte!“ În acel moment, ca la comandă, bubuită tobele, lugubru și monoton ca ploaia. Un ofițer husar cu chip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
nici o idee cum se Îmbracă, ce fel de coafură are, dacă este slabă sau grasă. O chelneriță Îmbrăcată Într-o cămașă cu mâneci lungi, din acelea purtate de pianiști sau harpiști, cu părul ridicat frumos Într-un coc, a sunat clincănind dintr-un clopoțel, apoi s-a strecurat ceremonios printre mese cu o planșă pe care scria Mister Miyashita. Eram cât pe ce să ridic mâna, strigând ca un școlar care găsise răspunsul mai repede decât toți, dar m-am stăpânit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
gri. Mă plimbam printre bănci cu mâinile în buzunarul raglanului lung, căci în clase era foarte frig și mă jucam cât puteam de discret cu monedele metalice. Aveam 27 de lei de câte un leu și-mi plăcea să-i clincănesc din când în când. Îmi dădeam seama că inspectorul voia să mă intimideze și eram hotărâtă să-l ignor. Dar, imediat ce-a sunat clopoțelul, omul s-a ridicat ca un arc, a trecut la catedră și a-nceput să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
tot! Și, desigur, buzunare cu obiecte bune de sfeterisit. La examenul de absolvire... Ei, da! o să vă vină să râdeți și o să ziceți iarăși că mint! Și totuși închipuiți-vă că dădeau și examen de absolvire!... Candidatul care făcea să clincăne un singur clopoțel în timp ce opera pe manechin dracu' să-l ia! nu primea atestat! A, da! Știu că iarăși o să spuneți că povestea cu atestatul e o aiureală ce nu s-a mai pomenit. Un hoț să capete atestat?! Dar
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mi se poate cere mai mult, Acum înțeleg mai bine de ce-ul acestei înclinații a dumneavoastră către anarhism, mitralie ministrul de interne, mai devreme sau mai târziu întotdeauna sfârșiți prin a debita nostimada. Prim-ministrul ajunsese la sfârșitul hârtiilor sale. Clincăni ușor cu pixul în paharul de apă, cerând atenție și liniște și spuse, N-am vrut să întrerup interesanta dumneavoastră dezbatere, din care, deși probabil v-am părut cam distrat, cred că am învățat destule, întrucât, așa cum trebuie să știm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
plecat de la fereastră, m-am dus să scot o cutie de suc de portocale din frigider și am pus trei, patru cuburi de gheață într-un pahar mare. Am turnat sucul peste cuburi, bucurându-mă de muzica lor lentă în timp ce clincăneau lovindu-se unul de celălalt și se ridicau la suprafață în pahar. Mi-am turnat apoi un pahar cu bere și am dus băuturile în camera de zi. Oprindu-mă în prag, am încercat să privesc camera cu aceeași obiectivitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Doar nu citești chestiile alea, nu-i așa?“, m-a Întrebat, cu fața boțită de parcă ar fi Încercat să Înțeleagă. „Da“, am spus eu simplu, fără ca vocea să-mi trădeze jena pe care o simțeam. Mama a scăpat furculița, care clincăni pe farfurie. „Ba nu.“ Parcă ar fi sperat că poate schimba adevărul, dacă vorbește cu suficientă forță. „Nu se poate.“ „O, ba da“, am ciripit eu, Într-o Încercare doar pe jumătate convinsă de a detensiona atmosfera. „Ca și alți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]