2,135 matches
-
tinerețe! Olga, mama Floricăi oftă. Se vedea după chipul ei că nici ea nu era de acord cu ce spunea, dar bărbatul ei era tare demodat. Nu-i păsa de nimic, doar de părerile lui. Vasile, bărbatul ei era de neclintit. ― Nu vezi Olgo ce se întâmplă cu tineretul în ziua de azi? Cum să-mi las fata să ajungă de râsul satului? O mărităm și avem liniște. Am vorbit ieri cu Ilie Stoican. Feciorul său, Petrică, e pădurar la Costișa
NECĂJITUL POVESTIRE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488710196.html [Corola-blog/BlogPost/384761_a_386090]
-
cuvintele sale de învățătură, în răbdarea sa căutând dreptatea, în dăruirea pe care o avea față de muncă, în portul său cuvincios, în curajul pe care-l avea în război și izbândă, mare în fața barbarilor, neînvins în războaiele civile, statornic și neclintit în credința sa. (Sf. Teofan, Cronică, în P.G. 108, p. 96). Mult mai târziu, în vremurile noastre mai recente, alți istorici precum Philip Schaff ni-l schițează și el pe Marele Împărat creștin Constantin, astfel: Caracterul lui moral nu a
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Îți mulțumesc, Isuse, că am putut să plâng, Că am putut să-Ți cânt cu lacrimile-n gene! (Rugăciune). Inspirată din învățătura Psalmilor biblici, care răspund întrebării: cine este Împăratul veșniciei, poeta încheie plină de încredere, cu putere interioară de neclintit, mărturisind - fără să țină ascuns doar pentru sine - ci ca într-o spovedanie, dar nu doar față de preot ci face public Crezul său de creștimă: Împăratul veșniciei, Domnul, e tăria mea, Stânca mea de adăpost. Iar când valul încercării Mă
E(C)LIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALĂRII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1436451453.html [Corola-blog/BlogPost/384482_a_385811]
-
mintea plină de fantasme erotice, dar greșise enorm, fără de voie. Se lipise de sufletul ei; un suflet plin de amărăciune. Nu se lăsa sărutată, nici măcar fugar dar zilnic îl aștepta ca pe o tămăduire. Fiecare rămânea, cu o încăpățânare de neclintit, în ale sale. Îl purta până în preajma locurilor unde avea întâlniri numai de ea știute, îl lăsa la câte un colț de stradă după care revenea senină spunându-i: - Să mergem! Dacă era curios și o urmărea pe furiș, o
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
și lucrurile s-au adeverit. Iarna care a urmat a fost foarte geroasă, primăvara cu ploi și inundații, puhoaiele de la munte dărâmau tot ce întâlneau în calea lor. Sfântul le-a suportat pe toate, încrederea lui în Dumnezeu era de neclintit și stâlpul său nu a avut nimic de suferit. Mai trebuie amintit faptul că cine aavut fericirea să se apropie de sfântul Daniil, a văzut cât de tare erau umflate picioarele lui dar el nu s-a plâns nici oamenilor
SF. DANIIL STÂLPNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/10_decembrie_sf_daniil_stal_ion_untaru_1386747343.html [Corola-blog/BlogPost/354591_a_355920]
-
Îți mulțumesc, Isuse, că am putut să plâng,/ Că am putut să-Ți cânt cu lacrimile-n gene!/” (Rugăciune). Inspirată din învățătura Psalmilor biblici, care răspund întrebării: cine este Împăratul veșniciei, poeta încheie plină de încredere, cu putere interioară de neclintit, mărturisind - fără să țină ascuns doar pentru sine - ci ca într-o spovedanie, dar nu doar față de preot ci face public Crezul său de creștină: „Împăratul veșniciei, Domnul, e tăria mea,/ Stânca mea de adăpost. Iar când valul încercării/ Mă
ECLIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALARII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1437476363.html [Corola-blog/BlogPost/374870_a_376199]
-
lor, au fost revopsiți, probabil reparați sau chiar îmbunătățiți timp de un secol, în care au privit dedesubtul lor oamenii și mașinile, generațiile de shimbare. Nu am un răspuns la întrebarea: Cum se poate ca acolo și stâlpii să stea neclintiți de atât amar de timp? Nu am o explicație la întrebarea: Cum se poate ca Parlamentul Britanic să fie de șapte secole cel care este, și de vreo cinci secole acolo unde este? Nu știu de ce noi, românii, trebuie să
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
ciorchine de strugure stabilitatea orașului Brăila, iar triumful rugăciunilor mângâie sufletele a mii de credincioși. Acest tablou îmbrăcat permanent într-o haină poleită cu aur și argint, s-a perindat liniștit în sufletul meu trecând de adolescență și până astăzi, neclintit de ceva anume; ceea ce faci pentru suflet, nu este altceva decât înțelegerea și iubirea de aproape, înțelegerea și prețuirea unicității sufletului omenesc oricât de infimi sau neînsemnați suntem. Credința în care te-ai născut este precum un miracol care te
,, AȘA AM ÎNVĂȚAT SĂ IUBESC BRĂILA ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1458498769.html [Corola-blog/BlogPost/384162_a_385491]
-
grețoase de care era amenințat. Reazemul unic în vremurile acelea îl găsise în credința nestrămutată că au să vină ei, americanii și-o să-și ia înapoi pământul. Și după ce devenise orășean pârât cum glumea, tot cu ochii pe cer stătea, neclintit în ideea sosirii avioanelor americane izbăvitoare. Credința asta nu-l împiedica să citească ziarele, să asculte știrile Europei Libere și să înțeleagă ce fac cei din Occident, și, în special, S.U.A. Bunicul Vidu murise cu un an înaintea Revoluției din
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1447571738.html [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
Tu care nu-mi lăsai durerea să mi-o măsor. Am rămas cu viscolul hain ținându-i piept, Pentru a fi un om ce judecă curat și drept. Am rămas de dorul tău străin pribeag, Fie vreme bună sau rea, neclintit ca și un fag. CE TE-AM FĂCUT, IUBITE ? Ce te-a făcut, iubite, de ai venit să-ți ceri iertare? Depărtarea, care rupe viața noastră dincolo de uitare, Care ne târăște între neputința de a recunoaște, Că iubirea e singurul
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
pentru salvarea unui animal care altfel nu ar fi avut nicio șansă și veți putea constata că eforturile voastre sunt răsplătite însutit prin sentimentul de a fi făcut un bine, de a vedea că ați schimbat o situație aparent de neclintit. Pentru înscrierea ca Voluntar Animals Need Us, vă rugăm să ne contactați prin e-mail la adresa: animalsneedus@gmail.com, indicând și tipul de activitate în care v-ar face plăcere să vă implicați. De asemenea, ne poți ajuta virând orice sumă
Adopția animalelor, un act de responsabilitate by http://www.zilesinopti.ro/articole/12891/adoptia-animalelor-un-act-de-responsabilitate [Corola-blog/BlogPost/100562_a_101854]
-
predominantă - presiunea timpului oxidat. Frunza purtată spre soroc. Veștedul anilor, care se apropie de termen. Culoarea coacerii. Anotimpul coacerii. Vârsta coaptă. Emoția și încântarea deplinului. Și vreme de acatist. Timp de stat drept. „Bucură-te! // Iată Lumina / întru care mă clintesc / și pentru care / în liturghia singurătății / mă proptesc!” Al câtelea icos? GHEORGHE ANTOHI. Vers clar. Expresie francă și precisă, gândită în acceptul propriu al cuvântului. Stil eterogen, derivat când din folclor („Vara m-a strigat afară, / Să colind prin luncă
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
iar acest lucru a continuat să-l facă neabătut și cu cea mai deplină onestitate până în momentul morții”, spunea Tennessee Williams. „Hemingway a fost unul dintre cei mai străluciți, mai îndrăzneți și mai riguroși stiliști din întreaga literatură universală, urmărind neclintit principalul scop al artei sale: acela de a surprinde însăși esența umanității, așa cum apare ea în spectacolul tragicomic al vieții. Iar cei care l-au cunoscut pot depune mărturie că era la fel de bun ca om pe cât a fost ca scriitor
Ernest Hemingway: Adio arme! – Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/ernest-hemingway-adio-arme-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339325_a_340654]
-
oceanului de verdeață ce cotropise anotimpul, văile, colinele. Nici nu mai băgase de seamă cum treptat, aproape toți călătorii coborâseră. Ajunseseră la bac și cei rămași se grăbeau să își ia bagajul așezat în spatele mașinii. Doar bătrâna încă nu se clintea de pe scaun, privind tot înainte. „Da’ ce-i cu mata aici, unde trebuia să cobori? - se făcu auzit glasul șoferului. Asta-i ultima stație, de ce n-ai coborât, de ce n-ai spus nimic? ... Ei lasă, lasă, am să te duc
FRAGMENT DIN ”SPECII” – VOLUMUL DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1443807239.html [Corola-blog/BlogPost/368127_a_369456]
-
grijă! Depărtat/ Apropiat și Veșnic SUNT În veșnicie vreau cu mine să te port, Pământ! Eu sunt zelos și vreau ca și prin tine s-alung din Galaxie întunecimea, cu lumine. 70 Să mă iubești cu o dragoste nemaivăzută Și neclintită-n ea să fii, precum o stâncă Dar, ia aminte! Gelozia adesea mă sfâșie Și fulgere devastatoare devin atunci, o mie! Terra: 71 -O! Domnul meu! Tu viața mea-n rotire Printre -nmiite astre, neasemuitul mire Te-ai tot mărit
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_iubirea_imparateasc_elena_armenescu_1342176284.html [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
împodobit Maramă abia ghicită, de amurg Ți-acoperă șăgalnic rodu-n părg. Terra: 87 -Mi-a răsărit, din dorul meu sihastru În pântec, neștiutul soare albastu, Mi-e o lumină azurie întreg interiorul Vibrez în unda Ta, precum fiorul! Creatorul: 88 -Munții neclintiți întru mărirea lor Stau strajă răsăritului cu dor Iarpeste dealurile cu meri, pruni Chipul luminii face iar minuni. Terra: 89 -Slavă Ție! pentru candoare și veșnicie Pe care o risipești cu dărnicie Slavă Ție! pentru raza de rămas bun A
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_iubirea_imparateasc_elena_armenescu_1342176284.html [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
o fluturam distrată, o zăresc trecând repejor pe lângă umărul meu. Zâmbește cald. O întreb atrasă de magia acelui surâs: - Ce faci, Dănuț? - Bine, îmi răspunde timidă. Urmează o pauză, timp în care nu dă semne că ar dori să se clintească spre treburile zilnice, apoi șoptește: - Știi? Scriu poezii... - Bravo, îi răspund entuziastă. Ce fel de poezii? - Poezii... Haiku. - Felicitări... Și eu scriu. - Da?, o aud mirată. Și deodată, devine foarte atentă: - Ce scrii? - Am scris un roman, îi zâmbesc. O
DĂNUŢA, PRIETENA MEA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 by http://confluente.ro/Danuta_prietena_mea_cristea_aurora_1361477045.html [Corola-blog/BlogPost/352027_a_353356]
-
aruncat în boxă. Jandarmul se trezise și privea indiferent la spectacolul inedit. „Nu mai e nevoie de mine. Judele este în siguranță deja. Au ăștia o forță în ei, frate! L-au făcut praf pe amărâtu’ ăla...”. Avocatul nu se clintise de pe scaunul său. Pentru el se derulase atât de rapid totul, încât nu a avut timp să înțeleagă nimic. Se uita cu milă la cel aruncat în boxă și cu uimire la mascatul care tocmai îl ridica de guler cu
SUB IMPERIUL FRICII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_imperiul_fricii_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355150_a_356479]
-
de farmec și învățăminte ale lui Gaston Bachelard: Copilăria durează toata viața. Ea se întoarce mereu pentru a însufleți secțiuni mari ale vieții de adult. Poeții ne vor ajuta să găsim copilăria vie din noi, această lume permanentă, durabilă, de neclintit... (GHEORGHE A. STROIA) COLECȚIA ERUDIT PATRICIA PÎRÎU (Vatra Dornei, Suceava) - DAS HOLZ: Eine systematische terminologische Untersuchung Deutsch und Rumänisch (specialitate, A4 catalog, 104 pagini) O lucrare interesantă care sistematizează o multitudine de termeni de specialitate din limba română și limba
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1424828704.html [Corola-blog/BlogPost/366026_a_367355]
-
nas, urechi și coadă de vulpe, îi dă târcoale rățuștei timide Daisy, ce pierde fulgi și pene la fiecare nouă săritură pe care o face. Un arici furios și țepos, se strecoară printre frunzele unui arbore-băiețel, ce parcă nu se clintește. Mesele încărcate cu dovlecei de sezon ce așteaptă să fie pictați te îmbie să te lași cucerit de noua aventură. Mă-nvârt fascinat de culori în costumul meu portocaliu de dovleac, prins la miloc de notele muzicale prietene. Colorez râzând
AMINTIRI DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 by http://confluente.ro/Amintiri_de_halloween_doru_ciutacu_1362818578.html [Corola-blog/BlogPost/345626_a_346955]
-
în casă o mică percheziție. Pe Goga și nici alte cărți de suflet pe care mama le păstra în loc numai de ea știut, nu le-au găsit oamenii legii și am scăpat din nou basma curată. Copilul care a rămas neclintit în decizia lui de a povesti celorlalți despre Moș Crăciun, atunci când nimeni nu îndrăznea nici să-i pronunțe numele, a dat celor mari, fără să știe, o lecție de rezistență și demnitate. A arătat că bunul-simț și puritatea sunt arme
CRĂCIUNUL COPIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Craciunul_copiilor_rodica_elena_lupu_1387775218.html [Corola-blog/BlogPost/363565_a_364894]
-
scrisoarea Lui personală către mine și către tine. Și în final, ultima idee - cea mai importantă. Creștinismul, spre deosebire de oricare alta religie, NU SE BAZEAZĂ PE IDEI FILOZOFICE, TEOLOGICE SAU DE ALTĂ NATURĂ. Creștinismul se bazează pe un fapt istoric, de neclintit: ÎNVIEREA ! Așadar, evanghelia lui Iuda, Codul lui Da Vinci, Numele trandafirului sau ce alte scrieri eretice sau cu tentă eretica vor mai fi existând, nu au nici o șansă. Ei au ideile. Noi avem ÎNVIEREA. CRISTOS A ÎNVIAT ! Pe asta ne
EVANGHELIA LUI IUDA de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Eseu_evanghelia_lui_iuda.html [Corola-blog/BlogPost/356383_a_357712]
-
istoriei și aura de Apostol al Mântuitorului. Creând un Imperiu Ortodox, i-a lăsat o mostenire spirituală, milenară. Strălucitor la chip, cu suflet de lumină, cu har în cuvânt, cu dreptate în inimă, cu evlavie de ascet, cu pătrundere mistică, neclintit în credință, biruitor în nădejde, jertfitor în cruce s-a dăruit total Iubirii divine. Creștinii ortodocși îl venerează, iar adversarii necreștini îl admiră. Toți oamenii îl prețuiesc într-un fel sau altul, mai puțin sau deloc creștinii din Apus. Crucea
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
copil - ca al tău frumoasa mea nepoțică - n-a reușit să pătrundă în nemărginirea granițelor sale. Pasul acesta mic și copăcel este ca și cum locuitorii Pământului n-ar fi plecat niciodată să cerceteze împrejurimile locului lor de naștere, ar fi rămas neclintiți în spațiul cunoscut sau, cum se spune, ar fi bătut pasul pe loc. E drept că au existat curioși și curajoși care să-și ia inima în dinți și să purceadă la un asemenea nemaiîndrăzneț drum dar toți, fără deodsebire
ULTIMA POVESTE PENTRU ANAMARIA !... DE ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Ultima_poveste_pentru_anamaria_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/370849_a_372178]
-
statului de drept, nu trebuie nici să ne mire neîncrederea subtil-persiflantă a occidentalilor față de harababura dirijată și întreținută de întregul postdecembrism. Mai grav este faptul că nici măcar diaspora (sau, mă rog, o bună parte a ei) nu poate fi lesne clintită dintr-un imobilism alimentat uneori cu neîncredere viscerală vizavi de grozăvia și ridicolul realităților din țară, alteori cu dispreț îngăduitor împrumutat din mediile în care încearcă să se altoiască.. Dar dacă aleșii noștri sunt infinit mai îngrijorați de viitorul lor
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]