26 matches
-
intrarea triumfală în Noul Ierusalim. Oare ce altceva mai înălțător, mai plin de aspirații putem avea noi oamenii când privim viitorul? ,, Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toți, dar toți vom fi schimbați, într-o clipă, într-o clipeală din ochi, la cea din urmă trâmbiță. Trâmbița va suna, morții vor învia nesupuși putrezirii, și noi vom fi schimbați. Căci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, să se îmbrace în neputrezire, și trupul acesta muritor să se îmbrace în
FRAGILITATEA VIEȚII UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1480245731.html [Corola-blog/BlogPost/384261_a_385590]
-
78). "Cum suntem vrednici a lua facerile tale de bine? Că Tu ești dirept, noi nedirepți; Tu iubești, noi vrăjmășuim; Tu ești îndurat, noi neîndurați; Tu făcător de bine, noi răpitori! Lesne este mâniei Tale celei atotputernice ca într-o clipeală să ne piarză pe noi și, cât este despre gândul și viața noastră, cu direptul este nouă să ne dăm pierzării, prea direpte judecătoriule! Dar ... îndurării cei nebiruite și bunătății cei negrăite nu este acest lucru cu totul vrednic, prea
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_mihai_eminescu_credinta_crestina_si_biserica_ortodox_stelian_gombos_1326809445.html [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
iritat mai rău de așa o întrebare. Câteva clipe lungi s-au pândit în tăcere. Brunetul, cu tupeu, deschis și stăpân pe sine și pe situația creată, căuta atent ochii celuilalt. Tuciuriul țintea doar bărbia ori umerii avocatului câte o clipeală, după care privea în pământ și freca nervos asfaltul cu vârful pantofului prăfuit și scofâlcit. - Uite ce este, peste o jumătate de oră trebuie să fim acolo, a reluat avocatul discuția. Dacă întârziem, se amână ședința. Asta înseamnă alt termen
CAP. I / 1 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_1_marian_malciu_1326200746.html [Corola-blog/BlogPost/361900_a_363229]
-
Dumnezeu de se întoarse biruitor dintr-o goană a căpcăunilor de tătari care năvăliseră ni-tam ni-sam în biata țară a Moldovei. D-apoi că ce au căutat au și găsit ei. Domnul Ștefan gata de luptă în toată clipeala, le-a dat o întâmpinare și o bună dimineață și o noapte bună, că era noaptea când i-a căsăpit, care au pomenit-o cât au trăit păgânii cei ce au mai scăpat teferi fugind în ruptul capului. Intrând Ștefan-Vodă
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
intrarea triumfala în Noul Ierusalim. Oare ce altceva mai înălțător, mai plin de aspirații putem avea noi oamenii când privim viitorul? ,, Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toți, dar toți vom fi schimbați, într-o clipă, într-o clipeala din ochi, la cea din urmă trâmbița. Trâmbița va suna, morții vor învia nesupusi putrezirii, si noi vom fi schimbați. Căci trebuie că trupul acesta, supus putrezirii, să se îmbrace în neputrezire, si trupul acesta muritor să se îmbrace în
FRAGILITATEA VIETII UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Fragilitatea_vietii_umane_eugen_oniscu_1384346831.html [Corola-blog/BlogPost/363168_a_364497]
-
rugat, i-au făcut frații ungere cu untdelemn și mama s-a vindecat. Există o forță extraordinară. Dumnezeu l-a vindecat apoi pe prietenul meu, care era paralizat de la genunchi în jos. Ne-am rugat și am văzut cum, la clipeala ochiului, mușchiul lui a prins iarăși putere. A sărit din pat, a început să facă genuflexiuni și să urle în gura mare: „Dumnezeu m-a vindecat! Cristos m-a vindecat!”. Ceea ce n-a putut omul, a putut Dumnezeu, prin Duhul
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_stefan_lepadat_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/360857_a_362186]
-
zorind spre blocul Mirei-Mici. O zări fumând în balcon și fluturând brațele a nerăbdare. Tot infantilă a rămas vară-mea! gândi cu glas Mira, observându-și ceasul. Nu era în întârziere, ba, dimpotrivă! Și i se păru că și vede clipeala rapidă a frumoșilor ochi verzi ai vară-sii, aflați mereu în trecere bruscă de la mirare la furie ori la zâmbet. Ca să se relaxeze, își zise, de data asta, în gând: ochii verzi, ochii verzi, niciodată să nu-i crezi ! Se
CAPITOLUL 3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1448178304.html [Corola-blog/BlogPost/382641_a_383970]
-
1 Tesaloniceni 4:15 "După aceea, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiți, împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh, și așa pururea vom fi cu Domnul. " 1 Corinteni 15:50 "Deodată, într-o clipeală de ochi la trâmbița cea din urmă. Căci trâmbița va suna și morții vor învia nestricăcioși, iar noi ne vom schimba." Apocalipsa 1:7 "Iată, El vine cu norii și orice ochi Îl va vedea și-L vor vedea și
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
direptatea Ta; cunoaștem judecata cea de istov a noastră; propovăduim facerile Tale de bine; a mii de morți sîntem vinovați; iată, sub mâna Ta cea lucrătoare și care ținea toate petrecem. Lesne este mâniei Tale celei atotputernice ca într-o clipeală să {EminescuOpX 78} ne piarză pe noi și, cât este despre gândul și viața noastră, cu direptul este nouă să ne dăm pierzării, prea direpte judecătoriule! Dar... îndurării cei nebiruite și bunătății cei negrăite nu este acest lucru cu totul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de minuni, pe a lui Nevtinav împărat din Egipt, de pildă, despre care vorbește povestea ciobănească a lui Alexandru Machedon că făcea, zice, ostași de ceară; îi punea în șir pe o tavă și îi topea și numaidecât, într-o clipeală de ochi, se topea oastea lui Darie împărat trimisă împotriva lui. Nevtinav era un mare fermecător, dar minunea ce s-a întîmplat alaltăieri tot n-ar fi putut-o face. "Romînul" a vorbit adevărul - se poate mai mare minune? Și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
așezați la casele voastre. Bucurați-vă! Luați ce vi se oferă! Nu refuzați nimic. Să îți dai drumul în același timp cu o femeiușcă care îți cântă în ureche. Asta e viața sufletului! Mi-a explicat toate astea cu o clipeală plină de tâlc a ochilor lui stângaci, bătrânul codoș care știa cum să-ți dea ghes; ba chiar m-a făcut să zâmbesc, deși numai poftă de zâmbit n-aveam. În plus, mi-a spus el, vezi și tu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
și colcăie puhoaie de omizi și de gângănii negre, cu multe picioare și cu puzderii de ochișori arzoi, de te iau boalele! Și mai e și-un gândac urât-urât, dublu sau triplu, în fruntea lor, care se cațără într-o clipeală, cât grosul, în zece! Ăsta iese din râpă într-un minut-două, cel târziu, să mor eu! Stăpânul Cernit! Prin hornul surpat! gândește Avocatul. Acela e Thamiel! Este Adversarul Suprem, Revoltatul! Răzvrătitul! Belial! Cel fără de Maestru! Spiritul lui Gog și Magog
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
satanică, îndemnându-i pe toți ca mai bine să murim, decât să ne pierdem sufletele. Dimineața m-au mutat într-un colț al camerei, singur. Mărtinuș a stat în fața mea, studiindu-mi orice mișcare, orice gest, mi-a numărat și clipeala genelor. Era o liniște completă și nici o schingiuire. La ora trei după amiază m-au chemat conspirativ, în șoaptă: Te-ai pregătit? Da. Ia să vedem, ce ai să le spui tinerilor din cameră? Eu am făcut mișcarea ca să mă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
aces tuia. „Pentru caracterizarea vremurilor noastre - declara Nicu Filipescu la o Întrunire publică ținută la Iași În 1910 -, dați-mi voie să fixez figura acestui Șloim cu aere de Cezar [= Take Ionescu]. Priviți-l : o Încovoiere semitică a nasului, o clipeală de ochi de pehlivan, o voce de Ițic, o familiaritate afectată și ipocrită, o paliditate măslinie a omului care nu roșește decât de frică, o lașitate uleioasă răspândită peste Întreaga lui făptură. În figura ca și În viața lui nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
patriotic îl ocupa cu atîta intensă determinare pe Bălcescu, încît N. Iorga, în niște pagini din 1893, avea dreptate să i se închine, zguduit de admirație și milă, „acestui erou al suferinței care, printr-o silință uriașă, mai ține o clipeală cu mîna piatra mormîntului, pentru a spune cuvîntul de viață generațiilor viitoare”. * Umbra lespedei tombale, a monumentului ultim care-i năpădește neoprit creatorului existența, presiunea ei familară, pentru un soi de nesigură cumpănă, de sinistră întrecere, - toate acestea induc, în
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
vechilor rânduieli, ba întru scrutarea critică a prezentului, ba în perspectiva progresului. De la "Să spui drept, răsipirea cea iute a trecutului mă pătrunde de jale" la "Moldova este o țară rece, unde entuziasmul, fie politic, fie literar nu prinde în clipeală" . Altfel spus, Russo nu concepe înaintarea decât pe temeiul tradiției, propulsia izvorând dintr-un fond autohton. Drumul deschis de Dacia literară se întâlnește, în cazul lui, cu criticismul junimist, tot în ipostaza de înainte mergător. Se recunoaște aici un scriitor
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
lege Cine poate ca [s]-o facă? Lăpușneanu, se-nțelege. GLAS DE PREOT Care desfătare lumească rămâne neîmpreunată cu grija, care mărire stă pe pământ neschimbat? Toate sânt mai neputernice decât umbra, toate sânt decât visurile mai înșelătoare; într-o clipeală toate acestea moartea le apucă. - Acești doi, astă pereche de călăi pe noi căzută[-i] Și o ducem [în] spinare! Ce nemernică e țara! Unde este dezmierdăciunea cea lumească, unde este nălucirea celor trecătoare? Unde este aurul și argintul? Unde
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
una sunt cu toate, ia pe una dă în alta. GLAS DE PREOT Care desfătare lumească rămâne neîmpreunată cu grija, care mărire stă pe pământ neschimbată? Toate sunt mai neputernice decât umbra, toate sunt decât visurile mai înșelătoare; într-o clipeală toate acestea moartea? le apucă. Unde este dezmierdăciunea cea lumească, unde este nălucirea celor trecătoare? Unde este aurul și argintul? Unde este mulțimea slugilor și strigarea? Toate sânt țărână toate cenușă, toate umbră. Ci veniți să strigăm împăratului celui fără de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
eu, fraților, este că nu poate carnea și sângele să moștenească împărăția lui Dumnezeu; și că putrezirea nu poate moșteni neputrezirea. Iată, vă spun o taină: nu vom adormi (muri) toți, dar vom fi schimbați într-o clipă, într-o clipeală de ochi, la cea din urmă trâmbiță. Trâmbița va suna, morții vor învia nesupuși putrezirii și noi vom fi schimbați. Căci trebuie ca trupul acesta să se-mbrace în neputrezire, și trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire. Când
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
se rumpe numai de cârâiturile cioarelor, de urletul turmelor de câini sălbăticiți și de călcarea calului meu. Vă scutesc, domnilor, de reflecțiile mele..., dară mare jale este pe vremi nenorocite, când un târg sau o țară se topește într-o clipeală. Vă doresc să nu agiungeți aseminea zile...; atuncea se cunoaște cât e de scumpă o vorbă, ce este o strânsură de mână și câtă puțină deosebire este în oamini mari și mici. Nenorocirea ne rebotează iarăși pe toți frați..." 79
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
este că nu pot carnea și sîngele să moștenească Împărăția lui Dumnezeu și că putrezirea nu poate moșteni neputrezirea. 51. Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toți, dar toți vom fi schimbați 52. într-o clipă, într-o clipeală din ochi, la cea din urmă trîmbiță. Trîmbița va suna, morții vor învia nesupuși putrezirii, și noi vom fi schimbați. 53. Căci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, să se îmbrace în neputrezire, și trupul acesta muritor să se îmbrace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
darul ce-l ai, Că numai printr-o părere Viața iei și viața dai. 11 Viața mea la moarte merge Și n-are cine s-alerge Să-mi ia săgeata din piept. Căci vrăjmașul dă năvală Să piarză într-o clipeală (bis) Și n-am ce să mai aștept Cu acea săgeată-n piept. (bis) Și toată lumea se miară De o inimă de fiară (bis) Cum nu s-au mai îmblînzit - Nu este de suferit. (bis) 12 Ziua, ceasul despărțirei, Însemnat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
burdufuri noi, gata să plesnească. 20. Voi vorbi deci, ca să răsuflu în voie, îmi voi deschide buzele și voi răspunde. 21. Nu voi căuta la înfățișare, nu voi linguși pe nimeni; 22. căci nu știu să lingușesc: altfel, într-o clipeală m-ar lua Ziditorul meu. $33 1. Acum dar, Iov, ascultă cuvîntările mele, ia aminte la toate cuvintele mele! 2. Iată, deschid gura și mi se mișcă limba în cerul gurii. 3. Cu curăție de inimă voi vorbi, buzele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
de împrumut, cadența patetică din plângerile la moartea fiului Petre dovedesc o înaltă rafinare în ondularea retorică: " Unde este acum frumusețea obrazului? Iată s-au negrit. Unde este rumeneala feței și buzele cele roșii? Iată s-au veștejit. Unde este clipeala ochilor și vederile lor? Iată să topiră. Unde este părul cel frumos și pieptănat? Iată au căzut. Unde sunt grumazii cei netezi? Iată s-au frânt. Unde este limba cea repede și deslușită? Iată au tăcut. Unde sunt mâinile cele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
oamenilor, și a se încredința că latinirea, sau franțuzirea, sau talienirea României vrednicește truzile ce am putea întrebuința în cercetări și lucruri mai serioase"1. Și aiurea: "Moldova e țară rece, unde entuziasmul, fie politic, fie literar, nu prinde în clipeală; nici teoriile italiene și romantice a vestitului revoluționar ăEliadeî, nici sistemele ardelene nu au prins rădăcină"2, ceea ce e foarte adevărat, numai cât din tonul frazei lui Russo pare că pricina ar fi o "răceală" inerentă sufletului moldovenesc. Noi credem
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]