674 matches
-
ar fi s-o-nghită pămîntul/ și bezna,/ chiar dacă regele mic o tot săgetează cu privirea-i de jar!// Materia vine prăbușindu-se ca o apă./ Mîinile, mistriile, scripeții nu mai prididesc,/ bradul verde și tînăr se înalță într-o clipită,/ un vîrf înfigîndu-și-l în cer altul/ în inima pămîntului, văluroasă" (Zidirea bradului verde). Semnificativ, textul își pierde prerogativele de abstracție, de lume secundă, amestecîndu-se printre lucrurile lumii ca atare, năzuind la statutul primordial, la misterul ireductibil al acestora: , Multe hîrtii
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
Marina Constantinescu Canicula a topit, aproape la propriu, Bucureștiul. Ploile îl acoperă, îl transformă acum, la sfîrșitul lui iulie, într-un monstru subacvatic. Prelungindu-și dimensiunile, nădușind libidinos, orașul se metamorfozează, la clipită, în-tr-un animal straniu, tenebros, ale cărui forme abia se disting de sub ape. Așa e și viața celor ce-l locuiesc, la extreme. Acum cîteva săptămîni străbăteam orașul fie cu mîinile pe un volan fierbinte, trăgînd foc pe nări, fie pe
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
Noi sîntem români, noi sîntem români.." construită, evident, după cunoscutele modele Noi sîntem bulgari, Noi sîntem burundezi sau Noi sîntem zuluși? Evident, în aceste înălțătoare situații lucrurile se schimbă; dușmanii crapă unul cîte unul, ocultele internaționale se mai zbat o clipită, ca o coadă de șopîrlă desprinsă de trup, apoi li se gată și lor oxigenul, iar în timpul acesta geometrii și topografii celești fac măsurătorile necesare și ridică axa lumii taman de pe Vîrful Omul (toponimia are și ea un înțeles tainic
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
p. 405) „Vrei să spui că chinurile au fost dureroase și groaznice? Da, e drept dar au Ținut o clipă, pe când odihna de pe urma chinurilor Ține veacuri fără de moarte. Dar, mai bine spus, chinurile nu au fost dureroase nici chiar o clipită de vreme pentru mucenici, căci ei priveau la bunătățile cele viitoare și aveau ochii ațintiți la împărțitorul de răsplăți. Iată, Fericitul Ștefan nu vedea ploaia de pietre, pentru că se uita la Hristos cu ochii credinței (Fap. 7, 55-58); în loc de pietre
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
încerca să înfățișez slab, slab de tot, fericirea pe care au dobândit-o acolo mucenicii. Bine o vor ști numai aceia care se vor bucura și ei de acea fericire. Mucenicii suferă aceste cumplite și de neîndurat munci într-o clipită, dar după ieșirea de aici se urcă la ceruri; îngerii merg înaintea lor, iar arhanghelii îi urmează. Nu se rușinează de cei împreună-robi, ci voiesc să facă totul pentru ei, pentru că și mucenicii au voit să facă totul pentru Stăpânul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de vară floarea soarelui-flash. 2 nu pentru prima oară scriu atât de scurtisim - chestiune obișnuită deja la care pot adăuga doar că poezia e mereu imprevizibilă poate plictisi dacă îi pretinzi să fie mai mult decât fastuoasa reprezentație de-o clipită a unui flash îndreptat spre locul unde probabil s-ar afla Dumnezeu. TAINICA SEMIOTIC? Ca în amnioticul uterin pruncii înoată de-a valma în agheasma în care sunt botezați întru comuniune cosmică sau pur și simplu ritualică părându-se ciudat
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6165_a_7490]
-
din ce în ce, sub iureșul albastru al dimineții. Lumina proaspătă străfulgera prin iarba fragedă și înrourată ca o viperă albă. Îmboldit de nerăbdare și bucuros că putea fi de față la lucrarea miraculoasă a viei, n-a stat o clipită locului, să-și tragă sufletul. A apucat-o pas cu pas pe rânduri, sprijinindu-se în ciomag și murmurând, ca pentru el, frânturi dintr-un cântec potrivit, care-i astâmpăra ofurile: Bate vântul ierburile, ca pe mine gândurile, să mă
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
două coloane ale N-ului cum siluetele celor văzuți prin vitrina cafenelei unite transversal traume mândre orgolios trădează zarea smereniei văd două privi pornesc în același timp cu aceeași intenție tandră apoi când se întâlnesc nu se mai recunosc pleoapa clipitei ca un capac de coșciug cade simultan peste febra deja banală din doi necunoscuți Ce părea a adăposti un mare secret zidul acela din piatră nisipoasă vuia așa de molcom pergamentat de biciurile anilor de arșiță palimpsestul ploilor grafomane cenzurat
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/7886_a_9211]
-
literatură mai ales ca marcă a vorbirii țiganilor. Atestările literare ale fenomenului sînt destul de vechi. Ambiguitatea mărcii se manifestă mai întâi în Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu: unde în vorbirea personajelor țigani apar formele hălui, hăl, ahele, ahasta, ahăla, ahaia; „ha clipită”, „ha mai grea”, „hastă-arătare” etc. Particularitatea de pronunție e semnalată și chiar explicată în note: Chir Simplițian constată că „de cînd au început țiganul Drăghiciu a vorbi, cu totul altă voroavă sau chip de-a vorbire întrebuințază, precum: ahaia, ahastă
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
și căzăturile morale. Există o incredibilă fascinație a românului față de nulități, farsori și otrepe. La orice competiție, în orice concurs pentru un post public, în nouă din zece cazuri câștigă incompetentul, slugarnicul și licheaua. Juna generație a deprins într-o clipită dincotro bate vântul și se comportă în consecință. Că bătrânii sunt conformiști, tremurând în fața celui mai prost dintre șefi e, poate, de înțeles: asta i-a învățat comunismul, asta fac. Dar când vezi inși care, la douăzeci de ani, se
Spălătoria de cadavre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12393_a_13718]
-
iconostasului și în aura Mîntuitorului. Acest traseu care camuflează atîtea evenimente intermediare, o revărsare de povestiri și de forme pe care nici măcar viermuiala din O mie și una de nopți n-ar putea-o echivala, mult mai scurt decît o clipită și mai condensat decît antimateria, este chiar pictura lui Oravitzan. Adică o poveste concentrată despre lumen și lux.
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
basmului. Calul lui Harap Alb ajunge la Soare într-o clipă. Nu mai mult. Exact cât îi va trebui și Brândușei o dată ce-și va fi aflat odrasla: "îl puse-n căruța cea vrăjită/ Și zbură cu el într-o clipită" (nota de subsol e plină de haz, atrăgându-se atenția asupra ciudățeniei: "Cum putu ia să-ș' ducă pe fiiul său în căruța vrăjită, când zisă mai sus poetul că au desjugat bălaurii și le-au poruncit să meargă în treabă-ș
Patimile cititorului-model - note despre topografia Țiganiadei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11791_a_13116]
-
oasele pieptului pe cornul din fruntea reptilei. Mandibulele se deschid și limbile zvâcnesc în afară, se prefac în șerpișori de apă dulce, verzi și aurii - copilul ieșit din traistă doi câte doi îi înghite. Se-ntinde cât scheletul. într-o clipită, oasele toate se desfac. Le pune în traista unde el a fost strâns de puterea ascunsă a oaselor, o trec în mâna stângă și, înfășurat în șapte culori, coboară, pășind ca pe-o scară, printr-un tunel de cristale. Scufundătorul
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
Nevoia mă preface-n călător, Numai în vis vin îngeri să mă poarte, Nici valea și nici dealul nu mă dor, Cărarea lină seamănă a moarte Cu alte nopți închide ochii, noaptea e în tine Și poate învia într-o clipită, Când vrei să vină, ea îndată vine Cu marea ei de neguri nesfârșită; Abia atunci poți să privești departe, Fără câmpii de soare sau de lună, Până-n înaltul care se împarte, Până-n adâncul care se adună, Abia atunci tăcerea se
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
orbita ei, în exact "97 de ore și 20 de minute", iar cititorii lui Jules Verne schimbă cerul vechi pe unul nou, eroul din Sărmanul Dionis ajunge și el pe Lună cu iubita lui, prin magie pură, într-o singură clipită, iar cititorii lui Eminescu se trezesc o dată cu ei pe malul unui lac albastru care oglindește în el "o cunună de dumbrave". Peisajul lunar are sălbăticia unei obișnuite zile de primăvară-vară, "cu scorburi de tămâie și cu prund de ambră", cu
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
i dai harul câte un pic. Poți, Doamne, s aduci pace Împăcare între noi. Să l învii pe cel ce zace Ne poți scoate din nevoi! Tu poți bogății și ranguri Să dai omului de vrei, Dar poți într o clipită De la dânsul tot să iei. Ne ai scos din iadul roșu Dumnezeule preasfânt, În cer dă ne mântuire Și mpăcare pe pământ. C au făcut din țara noastră Un pământ al nimănui Și s au proclamat mișeii, Mai presus de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
sau prin bătăi de tobe. Mulți dintre noi își amintesc cum bătea toboșarul toba și adună lumea pe la răscrucea străzilor. Dar apoi s-a nascut Internetul, care a făcut din însăși lumea un mic sat. Acum poți afla într-o clipita ce s-a întamplat în urmă cu jumătate de oră la New York, Paris, Moscova sau Sidney și încă fără a sta la radio sau televizor. Cu viteză gândului Un american cu acces la Internet poate citi „Agenda“ mai repede decât
Agenda2004-7-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282055_a_283384]
-
atrage totuși atenția că grupajul tematic e așezat pe nisipurile mișcătoare ale prezentului: un superlativ financiar la momentul primei emisiuni, bancnota care glorifica amintirea poetului, ca prim simbol identitar, a ajuns iute �monedă calpă", pe care-o irosești într-o clipită la piață. Argumentul lui Cezar Paul-Bădescu, îngrijitorul de număr, e și el echivoc în ce privește concepția grupajului: analiza receptării (�ce a mai rămas din Eminescu astăzi") sau dorința de a o modifica, de a propune, cum se zice, o �viziune nouă
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
Anca Murgoci Dana Grecu a povestit că viața ei s-a schimbat în doar câteva clipite. Într-o călătorie cu trenul care nu prevestea nimic ieșit din nimic, realizatoarei TV i s-a înfățișat o imagine nemaivăzută în față căreia aproape că a rămas fără grai. Povestea celor 2 secunde care mi-au schimbat ziua! Azi
Dana Grecu: Mi-au SCHIMBAT viața. Dumnezeule... by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25752_a_27077]
-
de muncă, să așterni capul pe perna ta... și să fii binecuvântat de-un somn liniștit și binefăcător?!... Și de ce să nu vrei a te descotorisi de orice tentație malefică, atâta timp cât ești conștient, firul vieții se poate rupe-n orice clipită... și-atunci, nepregătit, ce vei face? Nu pleci, fiule, cu nimic, dincolo!... Cu nimic, fiule, decât cu propriile-ți fapte!... Curăță-te, cât mai ai timp!...” Și-aud, sau mi se pare că murmuri ceva de genul (urâcioasă sintagmă!): „Și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92562_a_93854]
-
de când i-am auzim vocea la telefon și mi-a vorbit în graiul dulce al bunicului meu, are acea modestie specifică românilor curați. L-a surpins tare când i-am spus că melodia lui mi-a schimbat viața, pentru o clipita, că m-a întors în timp, că l-am înțeles și pentru mine el este în plan emoțional familie. Adina spune că Andrada va fi în stare să interpreteze această melodie în doi, trei ani, ținând cont de faptul că
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE VIII de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381735_a_383064]
-
scândură de om, proaspăt întors de la baie, i se vârâse în pat cu o mișcare șerpească, lipind de spinarea sacră a Senatorului o coloană vertebrală descărnată și sprijinind pe gleznele acestuia niște tălpi reci și umede. Ultragiatul țâșni într-o clipită urlând de furie și sperietură. O soră mătăhăloasă restabili ordinea în salon, zmucindu-l pe indignat: -Ce-ai, ți s-a urât cu binele?! Vrei să fii dat afară?! Ce, ești vreun os domnesc?! De când ți-ai ras mustața te-ai subțiat
JOCUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384208_a_385537]
-
mai mult decât îndoielnic, luptându-se cu pofta de potârnichi, păstrăvi, cârnați de urs, chiar și de sarmale în foi de viță ori mititei cu muștar... după toate astea avu parte de altă drăcovenie! Își revăzu întreaga viață într-o clipită, pătruns de-o frică... De ce? Plimbându-se pe hol să se dezmorțească și făcându-și planul cum să se strecoare spre rezerva în care trona Marcel de ieri, pentru cuvenita schimbare, Senatorul găsi un exemplar din ziarul local aruncat pe
JOCUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384208_a_385537]
-
Kordonski. Fiecare scenă în parte dădea naștere sau aprofunda câte o temă esențială a acestei minunate povești. De exemplu: setea de viață, de a trăi fiecare secundă la o intensitate maximă, sau ușurința de a alege calea veșniciei într-o clipită. Spun că la început cuvântul propriuzis nu era așa de important deoarece încercam să atingem temele din text folosind doar expresia corporală, fără cuvinte. Acest lucru, mie și colegei mele Vero, ne-a fost util, noi am făcut în școală
Trei întrebări, doi actori, o poveste [Corola-blog/BlogPost/99817_a_101109]
-
-și mai pot aduna sufletul și rătăcesc de nebune până arahnida țese coconul. O pădure de fire la capătul cărora se află o bucățică de măr. Când firul se clatină începe muzica morții”. Și totul se poate spulbera într-o clipită. Nimeni nu poate evada din propriul destin. Nici musca, nici merele, nici măcar cei doi care vor să trăiască în lumină. Adevărul îl rostește Malu dezolat: “Ce s-a risipit nu mai poate să fie adunat”. Păianjenul e precum Sisif. Îi
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]