257 matches
-
sine însuși, cea dintîi uzurpîndu-l pe cel de-al doilea, azvîrlindu-l în zbuciumul autonegației. Relevant e raportul dintre materie și spirit care dobîndește aci un caracter paradoxal. Pe de o parte, materia e resimțită ca un factor ostil, ca o cloacă a tuturor degradărilor firii umane, pînă la urmă ca o compromitere dacă nu ca o suspendare a vieții. Umilință între umilințe, supremă pedeapsă: "umilește-mă/ pînă la transparența oscioarelor/ aburul tău n-are pruncie/ nu ai lut nici vedere sferică
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
voci și din mai multe puncte ale istoriei. Se coboară și literal în român, adică din hanul unde explodează epidemia de ciumă, cum se crede, catre subteranele române. E o scenă foarte comică, unde patru personaje se trezesc subit în... cloaca maximă. Depozitar al "vestigiilor" nu doar antic române, ci și contemporane. MN: Cum de ajung în halul ăsta? VZ: Ajung ghidați de niște planuri amănunțite. Întreg românul este o căutare pe bâjbâite: există un cadavru care declanșează povestea, dar nu
Un român care a facut vâlvă by Michaela Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/12268_a_13593]
-
într-un indirect dialog cu dublul ei mut, dar zgomotos, ascuns în faldurile interioare. O luptă cu tristețea tot revine: "Tristețea, ŤLe soleil noir de la mélancholieť, ŤLe mal du sičcleť sunt senzații care te transformă în mortăciune. Tristețea e o cloacă. Suferința e altceva. Tristului îi place să fie trist, să se bălăcească în gunoiul lui. Suferința se poate transforma. Ca apa în vin." Un dublu trist, orgolios, nerăbdător, fricos sau viclean pe care încearcă să-l domine oferindu-i ca
Jurnal de viață și dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12639_a_13964]
-
la Securitate? "Ei știu, că și-ar fi pus piedică pe culoare, să-și rupă picioarele..." Dar turnatul la Securitate era chiar o glumă? Nu pățea nimeni nimic? Or mai fi pățit..." Ideea că TVR a fost un soi de cloacă a regimului ceaușist în care toți au fost o apă și un pămînt e poate adevărată. Nu cred în ea. Dar să zicem că viziunea unui reprezentant al corpului tehnic al TVR ne poate ajuta să înțelegem rivalitățile redacționale. Nici
Dosare care mai frig by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12803_a_14128]
-
Haideți să facem un pariu, doamnă" - în transcrierea emisiunii Mașina de tocat, din 9.12.2003). Mai rar apare forma haide, care pare să fie simțită ca mai populară, deci mai agresivă (,Haide să fim înțeleși. Noi nu sîntem o cloacă", Nașul, 12.02.2003). În emisiuni, moderatorul folosește cel mai mult interjecția hai, apanaj al rolului său de stimulare a dialogului. Cel mai adesea hai și haideți precedă un verb la persoana I plural: în formularea unui îndemn politicos, cooperativ
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
același an, poetul național îi amenință pe „croați, germani, sârbi și români” cu sabia care „sclipește în mâna maghiarului”, îi face pe aceștia „corbi scârboși”, cu „inimi blestemate”, „hoardă” din care ungurii aveau să scurgă „ultimul strop de sânge” sau „cloacă de păduchi”, menită a fi devorată, firește, tot de vajnicii unguri.4 În altă poezie, numită „În ziua de Anul Nou” (este vorba despre 1 ianuarie 1849), Petőfi îi numește pe străini și mai ales pe germani „hoardă de tâlhari
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
Vremii, Sfarmă-piatră, Vestitorii) și de la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, apoi în "mașinăria falică" a Scânteii comuniste din anii 1944-1950, în ziarele postcomuniste Adevărul, Azi și Dimineața (așa cum se prezentau ele în "falsul an de grație" 1990), în "cloaca maximă" de la România Mare, ca și în incendiara zeflemea cu substrat etic de la Academia Cațavencu și de la "ruda" sa, Plai cu boi. În mai mare măsură chiar decât mostrele de limbaj violent xenofob de la România mare, angoasante i se par
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
de toate nuanțele, de la "podăresele" de odinioară la prostituatele de lux de astăzi. Nu sunt uitați străinii și felul în care îi percep ei pe români prin intermediul capitalei lor: românii sunt grobieni și snobi, iar capitala, deși nu este o cloacă, este o mixtură de mizerie orientală și grandoare occidentală. Bucureștiul este un oraș "bolnav", însă, și datorită multelor calamități care se abat, de-a lungul vremurilor, asupra sa: ciumă, lăcuste, inundații, cutremure, incendii, secetă, foamete. Astăzi, Bucureștiul este încă un
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
întreținută și de ingratitudinea contemporanilor ("Pe nimenea nu mai aștepți,/ de tine nu întreabă nime -(...)") pe care poetul nu se sfiește să-i asimileze, vitriolant, unei umanități decăzute în zoolgic: "Printre tertipuri/ și artificii,/ palide chipuri,/ sumbre delicii./ Lume de cloacă,/ legile rânzii,/ uite-i, la troacă,/ porcii, flămânzii!" În a doua secțiune a cărții, "Adevăruri cernute" tensiunea se mai îmblânzește, meditația e mai împăcată, registrele mai ample, încleștarea agonistică e preponderent defensivă. Cernerea adevărurilor se face recurs moral față cu
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
comedianții din piață, găzari și/ traficanți de borhoturi, printre ciocli,/ veterinari și plasatori de tîrfe// treci și vezi dacă piatra se preface vreodată/ în pîine, dacă apa se preface în vin" (ibidem). În această direcție trebuie văzută și imaginea boemei, cloacă a damnării, cavernă sufletească, scenă adecvată spectacolului liric deboșat: "Nu elogiez cramele orașelor:/ cînt grota din noi// Cred însă că aceste poeme agonice/ trebuie să fie citite doar în fumul cramelor./ A le citi în altă parte e ca și cum ai
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
fără regret. Cu o asemenea exigență în fața ochilor, e de prisos să mă întreb ce impresie îi face Nicoletei Baciu haina minimalistă sau mizerabilistă a literaturii contemporane, în ale cărei pagini, dacă face greșeala să le răsfoiască, va găsi o cloacă pură de meschinării sterile. Probabil că acesta e motivul pentru care, dorind să-și cruțe gustul de tortura întîlnirii cu autorii moderni, Nicoleta Baciu se apleacă spontan asupra clasicilor, alegîndu-i pe Tolstoi, Sadoveanu și Dostoievski. Din opera lor, atenția îi
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
mai ieftin decît de la magazinul unde se duc persoanele mai cu dare de mînă. Oferta buticarului răspunde unei cereri a reprezentanților pieței sărace formate din marea majoritate a populației Capitalei. Buticarul nu trebuie confundat cu angroul Europa, nici cu alte cloace ale comerțului mafiotizat, din Capitală sau din afara ei. * Luîndu-se la trîntă cu buticarii, dl Băsescu s-a lăsat tăvălit de greviștii de la RATB care și-au bătut joc de un București întreg făcînd grevă pe neanunțate și în condiții absolut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
un roman la altul. O ranchiună groasă curge cu aplomb retoric, acoperind paginile și sluțind totul. Oamenii sînt brute puțind a bere și cîrnați, femeile sînt șleampete și dizgrațioase, peisajul, deși frumos, e pîngărit de prezența indigenilor, Viena e o cloacă mișunînd de impostori, și în genere orice instituție de stat e o fundătură. Voluptatea aceasta de a terfeli totul face ca orice detaliu legat de Austria să-i miroase rău: Biserica Catolică este instituția diavolului, localnicii sînt agramați, limba germană
Furia literară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2799_a_4124]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > ROMÂNCĂ ÎN SPANIA Autor: Daniela Popescu Publicat în: Ediția nr. 1648 din 06 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Româncă în Spania - partea I Din Valencia la Madrid Polica românească este o cloacă în care se bălăcesc mulți, se împroașcă unul pe altul cu noroi, apoi se spală cu cate o lege ce-i scoate mai puri ca zăpada. Ce, vă așteptați să moară hidra așa de repede? Gorgona românească va trai mult
ROMÂNCĂ ÎN SPANIA de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381633_a_382962]
-
întotdeauna să depășească datul imediat, faptul anodin, înscriindu-se pe traiectoria ... XIV. ROMÂNCĂ ÎN SPANIA, de Daniela Popescu, publicat în Ediția nr. 1648 din 06 iulie 2015. Româncă în Spania - partea I Din Valencia la Madrid Polica românească este o cloaca în care se bălăcesc mulți, se împroașcă unul pe altul cu noroi, apoi se spală cu câte o lege ce-i scoate mai puri că zăpadă. Ce, vă așteptați să moară hidra așa de repede? Gorgona românească va trăi mult
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
că se băgase din belșug exact pe 22 decembrie și pe 23. Pe vremea aceea, Ceaușescu era închis la Târgoviște, în unitatea de tancuri de lângă gară. Citește mai mult Româncă în Spania - partea IDin Valencia la MadridPolica românească este o cloaca în care se bălăcesc mulți, se împroașcă unul pe altul cu noroi, apoi se spală cu câte o lege ce-i scoate mai puri că zăpadă. Ce, vă așteptați să moară hidra așa de repede? Gorgona românească va trăi mult
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
o dată; și e un turn, acela, de cea mai neagră faimă și, totodată, jalnic: al casei (sau al curții) Arnoteanu. Și nu doar întrucât e vorba de-un "soi de turn de scânduri cârpit cu tinichele" (întreg "domeniul" Arnoteanu: o cloaca maxima, acesta, corcită cu un pandemoniu, fiind, de altminteri, o oglindă fără greș și un motiv redus al Curții-vechi, - cea "fără întocmire, fără stil, cu nade, umpluturi" ș. cl., răsfrângere, la rându-i, și vrednică icoană a unei nevrednice istorii); dar
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
impact major asupa celor care, la un moment dat, dirijează această acțiune politică". Bogdan Chirieac a continuat, afirmând că "Parchetul procedează în modul acesta: "Te cheamă martor și când ieși, ieși inculpat. Deci, domnul Gâdea a deranjat foarte mult această cloacă din Justiția română, dacă putem vorbi despre Justițe în această țară. Este cel mai îngrozitor element al statului în acest moment, cel mai retrograd, cel care împiedică dezvoltarea țării și care riscă să arunce totul în haos, Justiția. Și aceste
Chirieac, despre acuzarea Antenei 3: Cel mai grav act de dictatură by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77699_a_79024]
-
Cu un gest reflex, am vrut să-l prind, fiindcă se prăbușea, mi-a fost o mare milă de el. Dar mai milă mi-a fost de mine. După opt ani de DNA m-am întrebat ce caut eu în cloaca asta. Eu sunt un om integru...", a declarat Dumitru Gheorghiu, la Antena 3.
Expert DNA, moment halucinant. "Era mort de BEAT" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81544_a_82869]
-
Cu un gest reflex, am vrut să-l prind, fiindcă se prăbușea, mi-a fost o mare milă de el. Dar mai milă mi-a fost de mine. După opt ani de DNA m-am întrebat ce caut eu în cloaca asta. Eu sunt un om integru...", a declarat Dumitru Gheorghiu, la Antena 3.
Expert DNA, moment halucinant. "Era mort de BEAT" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81543_a_82868]
-
de rasă pură, ariana, la comuniști, de conștiință pură comunistă, internaționalist, la ambele conceptul de PUR etnic, concepție, constiinta, OMUL NOU. Dacă nazismul păstra conceptul de elită, sânge albastru, comunismul a procedat invers, a introdus „originea sănătoasă”, ce din gunoiul, cloaca, scursura poporului, așa numita origine muncitoreasca, țărăneasca, urmărindu-se promovarea unor gunoaie ticăloase, nemernici din familii de bețivi, imorali, curve, gunoaiele orașelor și scursura satelor. E de notorietate tata Andruța Ceaușescu, un bețiv și curvar. Că el sunt mulți cei
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
neliniștitoare că cineva îl pândește de jos, din hazna, gata să-l înșface cu degete unse și să-l tragă în adânc. Atunci se strângea, închipuindu-și mușcătura. Toată spaima i se concentra în puțina carne ce i atârna în cloaca hămesită. Simțea adunându-se asupra ei toată răutatea universului. Dar acum, preocupat, nu-și mai amintea asta, după cum uită și netrebnica închipuire care prin repetare copi lărească ajunsese să capete consistența realității: ușa de lemn a closetului e smucită într-
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Doamne, am bâiguit, de unde-a mai ieșit și vorba asta, „mătărângă“? Uită-te, Doamne, cum îmi pierd mințile... Nu știam dacă e femelă sau mascul. Sau androgin. Oricum, păsările, indiferent de sexul lor, n au decât o gaură. îi zice cloacă. Și sunt tânte cu toatele, pentru că au ochii de-o parte și de alta a capului, ceea ce în seamnă că lucrează cu două câmpuri vizuale, iar creierașul lor e preocupat în permanență să combine două imagini total diferite. Mda. Nu ca
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
muncii" (muncitori, țărani, intelectuali...) niște animale de povară și, totodată, niște cobai în experimentul social. La 23 de ani, tânăra profesoară terorizată de un inspector școlar cu mutră și apucături de activist face cunoștință cu sistemul medical autohton, specialitatea Ginecologie. "Cloaca de disperare" a spitalului-abator în care femeile așteaptă întâlnirea cu doctorul asistat de un securist (avortul e un delict grav, în epoca de care unii își amintesc azi cu duioșie) e miezul unei confesiuni dure, fără menajamente, ieșită dintr-o
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
nu știa cu siguranță, cum o să reacționez. Dar dacă eu nu i dădeam importanță statuetei și n-o reasamblam (iară și iară această idee tracasantă! ) oare mai părăseam eu facultatea? Mai ajungeam eu în acest orășel uitat de lume, o cloacă de pensionari, și mai haleam, alături de funcția de administrator, și alte meserii ingrate? În sfârșit, mai dramatizam eu nuvela lui Alexandru Ivasiuc? Totuși în tot răul este și un bine. Nu aveam, cu certitudine, această onoare. Ce era de făcut
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]