588 matches
-
aceasta prin legea sîngelui, atît de frumos și cumplit invocată încît cu ușurință se uită că e vorba, de fapt, despre cel mai obișnuit clișeu care definește Balcanii - amestecul de nații: "Femeile ce slujiseră de matcă - greaca ursuză și sanchie clocindu-și cu gura încleștată lunga dambla între hîrdaiele de neramzi și de gazii, sîrba haină și dîrjă care, pe patul morții, scuipase grijania în barba popii și-și dase sufletul blestemîndu-și copiii, brașoveanca zăcașă și fățarnică roasă de schiros și
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
-i pîrăști, nu se astîmpără. N-am carnet de șofer, dar am asistat la discuții de tip "Ați trecut pe roșu!" în care polițistul-pîndar și mitarnic mințea! Numai că el minte cu legea în mînă, iar legea pe care a clocit-o guvernul dă și mai multă putere polițistului în relația lui cu șoferul. Am întîlnit, ca pasager, și rutieriști onorabili, care au înțeles că misia lor nu e să amendeze lumea, ci să aibă grijă ca omul să se comporte
Amenzi occidentale pentru covrigul românesc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15335_a_16660]
-
ar fi trecut prin cap să mut în domeniul "mitologiei" deceniile de batjocorire a românilor de către zbirii securității. O fi fost mitologică activitatea Securității... în ce mă privește, nu dau o ceapă degerată pe astfel de declarații, simple răspunsuri-tip clocite de multă vreme în incubatoarele unor vechi mentalități. Și e păcat că un personaj ce ambiționează la o îndelungată carieră politică în România își compromite imaginea în mod copilăresc. Pentru că, indiferent de ce "adevăruri" preambalate livrează dl. Geoană în interior, străinătatea
În N.A.T.O. se intră pe ușa din spate a Olimpului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14587_a_15912]
-
înspre remiza de pompieri să vadă acum de-adevăratelea miracolul miracolului, adică inexistența a ceea ce existase până atunci și, deși toți simțeau că s-a întâmplat ceva cu uriașul, o nădejde a omului fără noroc se lipi de buzunarele fiecăruia, clocind acolo închipuiri colorate și vesele...” Întâmplarea are loc primăvara și poate fi pusă pe seama reînvierii naturii ca un șoc al schimbării timpului, ca o halucinație primăvăratică... Există în această poveste ca și în toate celelalte frumoase pagini care creează o
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
simplu pare că-și dă cu stângu-n dreptul: "convingerea-mi era / că totul din jur respira și se descurca / fiintiv ca până atunci, deci / că starea absenței mele nu distrăsese atenția / existențelor de la a fi ( ca până atunci) / realitatea însă clocea prezențele în alt mediu și / la alte temperaturi" ( pe banca unei stări) Dincolo de asta însă, capitolul la care excelează Loriean Carșochie este ridicolul. Intenția este aceea de a ermetiza discursul, autorul pare chiar că vrea să încifreze barbian versul său
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
mai severe fenomenologii sonore; compozițiile ivite din elanul spontan, ca un punct de sprijin în căutarea adevărului. Nimic nu e factice ori alterat. Spirit viu, cutezător, nu își caută răspunsurile prin te miri ce văgăuni culturale și nici nu își clocește efuziunile, ci le aplică deodată, ca o parafă a imensei sale personalități. Vrând, ca orice mare artist, să atingă plenitudinea, simte că este copilul care se sprijină de valorile autentice, tânărul descins din speranțele și dragostea publicului, omul matur luptându
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13936_a_15261]
-
sau cu un nor răzleț de furtună deasupra unui câine care latră. Sămânța tropăie în pământ. Voci agitate, chipuri zboară pe firele de telefon cu aripi pipernicite și iuți peste mlaștinile kilometrice. Casa așezată pe un ostrov al râului își clocește temeliile. Fum perpetuu - ard hârtiile secrete ale pădurii. Ploaia dă târcoale pe cer. Lumina șerpuiește pe râu. Pe povârniș alte case veghează boii albi ai cascadei. O toamnă cu ceată de grauri care ține zorile în șah. Oamenii se mișcă
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
de traverse, cum numai bine se potrivea resturilor acelora de garduri și stîlpi folosiți la susținerea liniilor ferate. Nu-mi venea să cred cît de puțin se sinchiseau proprietarii de haimanalele ce stăpîneau acel loc de odihnă. Nu cumva ei cloceau vise de călătorie care se transformau în călătorii adevărate pentru ceilalți, cei de la ghișeele de bilete? Poate că acest act de caritate îi absolvea de vina pentru procentul excesiv din prețurile lor? Fapt este că acolo chiar, în spatele meu, cu
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
de către un public numeros, avid de cât mai solide puncte de sprijin ale adevărului artistic. Spirite vii, funciar creatoare, Paul Staicu și Laurent Cirade nu-și caută răspunsurile în buzunare și nici chiar în partituri îngălbenite, și nici nu-și clocesc gesturile și sunetele ca o pasăre pe ouă, ci le inventează și le aplică îndrăzneț, inspirat, ca o ștampilă pe viață. "Duelul" lor este mai curând o confruntare cu propriile limite, pe care regizoarea Agnes Boury pare să le fi
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
Cristian Teodorescu Printre alte tîmpenii clocite de mințile stătute ale parlamentarilor noștrii, avem și Ziua drapelului. Adică o sărbătorim. Iar cu plăcerea parlamentarului român de a-și găsi de lucru, dacă acolo unde e chemat să voteze preferă să chiulească, îl descoperim sărbătorind Ziua copilului, Ziua
Demonetizarea sărbătorilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10503_a_11828]
-
o ridică din noroiul străzii: „Cine v-a încredințat vouă, pietre smintite, nisipul de sub coajă? O urmă de zeu e impregnată în pulberea lui. Mă iau după ea, o acopăr cu talpa mea, o încălzesc. Dar urmele nu pot fi clocite ca ouăle, e scris în cărți. În cărțile bune, e scris că Nordul e maladiv, exhală molime din luturi și pietre. Și-n cărțile rele stă scris că sunt pietre pe care crește cucuta, șerpii îi coc veninul încălzind-o
Vremea nisipurilor by George Vulturescu () [Corola-journal/Imaginative/5612_a_6937]
-
profundis clamavit!" (detonată cu primul tău mort coborât în țărână -păzea! nici nu știi cum te spulberă undă de șoc.) primitoare cum moartea doar poate fi. de nu s-ar pune pe trupul meu ca pe-un cuibar să-și clocească gropițele, de n-ar mai croncăni atât, n-ar mai scurma după râme, nu s-ar mai scălda-n praf! ca un ciur cu grăunțe-acest trup, răsturnat în cenușă cu pleavă cu tot, să-și aleagă sămânța cea bună de
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]
-
mea mîngîiere. Rup sufletul din mine ca pe-o creangă. Rup sufletul din mine ca pe-o creangă, Ți-o dau cu tot cu fructe coapte-n frunze, Pe-acoperișuri lăs mătăsuri, calde pînze Subțiri de in, finețuri de paiangă Ce își clocește răzbunarea-n colțuri De turlă pătrățoasă și umidă, Rostogolesc pe trepte roua-n boțuri, Întind între cetăți poduri de-omidă Și te aștept să vii cîrlionțată, Impudică, cu țîța mică goală, Lin clătinată peste-un iad de smoală, De îngerii
Poezii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6420_a_7745]
-
vechi provincii, cu iz de brebenel, Ibrice-mi toarnă-n suflet ceai sfînt cu kilogramul. Prin craci îți curg corăbii, ai sînii cu crenel, Sub șoldul tău își crapă de-amor zmalțul ligheanul. Cînd sorbi melci cațări iederi, în gene clocești nori, Ți-e-n mînă lingurița pentru scobit șerbetul Vergea care preface spuma de iapă-n flori, Și-n fluturi untdelemnul, și-n pajiști curge-oțetul. Ci eu, surpat în plăpumi de lintiță, răscopt Ca oul fiert în miere, cu gălbenușu-n soare Cadelnițat
Sonet găsit în debarale by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6885_a_8210]
-
Emil Brumaru Erau și curcubeiele prea lungi, Nu le dădeam de capăt niciodată! Ne-mpiedecam de fluturi de poiată, De rîmele clocind sub buturugi. Strigam cuvinte fără de-nțeles În aerul cald îngroșat de pulberi Din care încercau să-mi deie ghes Îngeri cîntînd sfîșietor din tuburi Despre plecarea lor și-a mea, tiptil, Împreunați, cu mîinile-n aripe, Și clătinînd, eu capul, dînșii
Erau și curcubeiele prea lungi… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7616_a_8941]
-
-l interesa. Gil stătea în fața ecranului, pe care se oprise încremenit capul șarpelui, privind cu ochii lui cei mai îndepărtați buza linsă, cenușie, dar luminată de un felinar secret, simțindu-se pe neașteptate devotat acelui petec uleios, în miezul căreia clocea neștiută o grămăjoară de jar. Iar amănuntul ăsta, care nici măcar nu avea legătură cu filmul crimei, îl făcea să-și simtă toate dorințele ieșite la grămadă sub pliul gros al pantalonilor de foc. Frica lui Maimuțu, bucuria Piticei, iubirea lor
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
tablouri în care domnitorul sanctificat de BOR apare făcînd amor. Firește că Biserica s-a supărat, doar nu era să le zică bravo. Dar pe lîngă Ea, s-au întărîtat și tot soiul de laici, scîrbiți de ceea ce le-a clocit imaginația acestor comemoratori. Rostul acestei expoziții nu era însă de a stîrni sentimente pioase, ci de a contraria. De ce n-aș recunoaște, pe mine m-a amuzat. Iar ideea în sine nu mi se pare de aruncat. Să îl imaginezi
Scandalul lui Fane by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12057_a_13382]
-
ele. Cobor treptele, trec pe la recepție, mă îndrept, cu mâinile în buzunare, spre învălmășeala valurilor. Un individ care-ți bagă pe gât mărunțișuri, o pereche de adolescenți pe o bancă, pescăruși micuți risipindu-se în fața mea. Unde și-or fi clocind ouăle, fiindcă nu văd stânci, bolovani, doar nisipul cenușiu, bărcuțe, un ponton de lemn. Individul cu mărunțișurile - Domnule domnule 1 Și mergem amândoi câțiva metri, unul lângă altul. Mă înlocuiește cu altă victimă, mă lasă în pace. Terase, o doamnă
Va fi viață înainte de moarte? by Ion Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/12223_a_13548]
-
fac ouă una pentru cealaltă una în cuibul ceileilalte eu îmi las uneori drăgălașe dessous-uri în alte case * bărbatul pe care o femeie-l îmbăiază devine un ou ochii bărbaților sunt ochi de găină când se uită la sânii mei clocesc scot puii fantasmelor * dulce-a mai fost aseară vinul de orez astăzi nici nu-ndrăznesc să deschid gura de teamă ca o boare murdară din cuvinte rostite neatent să nu iasă și-acum se mai râde la palat * pentru serviciile
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
Ce iureș de pomană! Mai sănătoasă-i o iamă printre autorii dragi, vechi, uriași. Să-ți împănezi bucata, bucățile!, cu citate ctitorite de Aleșii-Aleșilor! Salvarea plesnește, repet tare, pe unde nici nu pipăiai. (S-ar presupune că de fapt, o cloceai, o ocoleai cu migală și acum ai învins ce nu-ți convenea... te deranja la stomac... nu-ți... hodoronc-tronc...sau te angaja prea intim, te jena să urli în gura... te închipuiai înfrînt definitiv.) Dar sfîrșitul cel mai cinstit nu
Zice-se că te-ai uzat: pa și pusi, dom'le (2) (monolog) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14542_a_15867]
-
-n rubine Spuma să-ți scoată din suspine Ei o să-ți intre-n pălării Căci au pornit șirag spre tine Un marș cleios prin bălării Și-acum se cade să se-nchidă Acest flămînd poezioi Din vînt se-ncheag-o cărămidă Crinii clocesc groasa omidă Tîrîtă pe pereți de cridă Umflată-n sticle cu oloi Ci-acum se cade să se-nchidă Acest gingaș poezioi Pe care-l vei citi avidă Din nou în marmelada vidă A clipelor stoarse-n puroi Și a furnicii
Azi e senin și este nouă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11228_a_12553]
-
se plasează marii șacali. Sunt figuri binecunoscute nu pentru contribuțiile la elaborarea legilor sau pentru participarea la dezbateri, ci pentru declarațiile de pe holurile Parlamentului. Nu se știe de ce, presa se bulucește să le ia interviuri, să afle ce-au mai clocit în lungile absențe din viața politică de fiecare zi. Veți spune că jurnaliștii sunt complicii lor, de vreme ce ni-i vâră pe gât cu atâta insistență. Se prea poate. După cum e la fel de plauzibil ca, stând sub vremi, condeierii să nu mai
Barba de-un miliard de dolari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10633_a_11958]
-
se trece ca, topită, ghiața,/ nu mi se destramă cum, în aier, ceața,/ nice nu se rumpe ca, supțire, ața,/ au se ovilește ca, bătrînă, fața;/ căci de sboară,-mi sboară altfel decum rața,/ ou' lor, pe lume, nu-l clocește rața,/ nici nu pasc fîneața,-n toată dimineața,/ cum acelea-n care-ți slobozești sîneața;/ ci-și păstrează-ntocmai harul și verdeața,/ taina și dulceața, - / fiindcă nici vieață nu le e vieața!" Așadar, chihlimbaruri cu elitrele altei lumi, "numai aure
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
nici unei discuții decât în strânsă corelare a situației lor cu mediul lor înconjurător. Majoritatea cercetărilor mele s-au desfășurat în Banat”. Spațiul pe care autorii cărții l-au studiat cuprinde în total 32 810 km2. Au fost prezentate păsările care clocesc în Banat, păsările migratoare, oaspeții de iarnă, respectiv speciile foarte rare, cu apariție accidentală. În ceea ce privește Banatul românesc, au fost descrise de către dr. Andrei Kiss 299 de specii de păsări, din care 181 de specii clocitoare, 62 de specii migratoare, 39
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
cocostîrcul". Există la acest poet o pofta de joc, o știință a absurdului, un umor de bun gust care dau versurilor strălucire și spontaneitate: "Tăind cu riglă de la est la vest / Un mare hat păzit de foișoare / Pe care gît-golasele clocesc / Iar dascălii predau umanioare". Ironia sare din pagina la tot pasul, se ironizează vechile mituri: Pe cînd delfinii se jucau / Prin baptisterii și-n piscine / Zvîrlind pe rînd în Menelau / Cu mingi de polo sibiline", vechile retorici: "Că doi copii
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]