119 matches
-
Ce și-au schimbat blana în alb S-au strâns în haita lupilor curați Defilând în fața prostimii urlând Pozând pentru ei ca imaculați, Dar prada, din nări adulmecând Au acceptat lângă ei și mâțe, și câini, Și alte bipede cu clonț de argint Să vadă lumea și chiar cei străini Că sunt lupii acestui pământ! Urlat-au la lună chiar și la stele Și au arătat lumii că-s lupii eterni Și i-au convins cu vorbele lor grele Că-s
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
rupându-l, în timp,Ce și-au schimbat blana în albS-au strâns în haita lupilor curațiDefilând în fața prostimii urlândPozând pentru ei ca imaculați,Dar prada, din nări adulmecândAu acceptat lângă ei și mâțe, și câini,Și alte bipede cu clonț de argintSă vadă lumea și chiar cei străiniCă sunt lupii acestui pământ!Urlat-au la lună chiar și la steleși au arătat lumii că-s lupii eterniși i-au convins cu vorbele lor greleCă-s lupii cei noi, aceia moderni
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
este decât un bade din acela despre care înțeleptul popular spune: Bade, bade înalt ca bradu/ prost ca ... gardul!” Și apoi nici nu ști cine e mai vinovat, găina care se dă în petec din dorința neostoită de a pune clonțul pe punguța cu doi bani a cocoșului din poveste sau însăși pintenatul care își zornăie cu sârg bănuții? Dacă o femeie acceptă să fie aleasă în funcție de cum arată normal că trebuie să se păstreze mereu perfectă și proaspătă ca să nu
TEXTE FĂRĂ NUME – DRAGOSTEA, KILOGRAMELE ŞI FANDACSIA de FLORICA BUD în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 by http://confluente.ro/Florica_bud_texte_fara_num_florica_bud_1374841078.html [Corola-blog/BlogPost/341658_a_342987]
-
BUCUREȘTI) Dincolo de lumi, ținuturi îndepărtate sau intime, o altă valență sensibilă a vieții - Copilăria - revine ca laitmotiv în scrierile poetului vrâncean (prin naștere), accentuându-se nevoia copilăriei fericite pe tărâmul de basm, străbătută (însă) de zborurile terifiante ale păsării cu clonț de fier (războiul), o nedreptate făcută umanității în toate perioadele istoriei, ce a curmat vise și a gonit mult prea devreme îngerii Pământului către cer: Vreau înapoi copilăria,/ Furată de război și sărăcie,/ Aș vrea din nou ca bucuria/ Să
IANUARIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_noi_apari_gheorghe_stroia_1389004554.html [Corola-blog/BlogPost/361574_a_362903]
-
decât majoritatea celor prezenți în grupul ce ajunsese să numere vreo 10-12 oameni, dintre care cinci erau femei. De acord, fraților, dar aici este vorba de cu totul altceva... - Ce altceva, dom’le? îl întrerupse aceeași femeie dovedită tare-n clonț. Nu ai zis că și ei se căsătoresc? - Da, așa am zis. Este vorba de căsătorie, dar..., spune-mi dumneata, doamnă, de când te știi pe pământ, ai auzit la bunici, la părinți, la oamenii satului, că înțeleg, ești de la țară
ALTE ŞTIRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1455502435.html [Corola-blog/BlogPost/384037_a_385366]
-
copil fiind,văzusem un vultur dându-mi târcoale, Dar,atunci,nebăgându-l în seamă,am râs în soare Și-am mers mai departe,întrebând,tot întrebând, De când e vulturul acesta stăpân peste Pământ? Zbura asupră-mi o pasăre mare cu clonț de bazalt, Ochi rece de sticlă scrutând din veșnicul înalt, Dintotdeauna urmându-și neagra cale cerească, Pândindu-i pe cei ce nu știu și nu vor să se ferească. Până-ntr-o zi însorită,de mijloc de vară amară, Când
VULTURUL DE PIATRĂ de STROIE MUGUREL CĂTĂLIN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stroie_mugurel_catalin_1441969932.html [Corola-blog/BlogPost/372130_a_373459]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > 13 (TREISPREZECE) Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1245 din 29 mai 2014 Toate Articolele Autorului un mistreț cu colț de argint poate rănit de o poezie a chemat pasărea cu clonț de rubin și l-a împins între vagoanele tramvaiului galben 13 în Ființa lui încă îi e dor de o amintire prea frumoasă și prea scurtă de pe pământ Minunii din Mălini nu-i mai este foame de cuvintele răsfirate pe
13 (TREISPREZECE) de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Radu_liviu_dan_1401392936.html [Corola-blog/BlogPost/357469_a_358798]
-
uimit de festinul unei căprioare la un pahar a zis că și-ar da viața să fi scris el o asemenea moarte supărat a scris că nu există poeți și a inventat necuvintele ajuns din urmă de puii păsării cu clonț de rubin avea să caute Minunea din Mălini în Nemurire într-un undrea de 13 Referință Bibliografică: 13 (treisprezece) / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1245, Anul IV, 29 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Radu
13 (TREISPREZECE) de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Radu_liviu_dan_1401392936.html [Corola-blog/BlogPost/357469_a_358798]
-
lipsiri de drepturi civile a fost atât de aberantă, încât ne-a amuțit, pe unii pentru vecie. Aurel Covaci, devenit în 1962 soțul meu, mi-a propus să nu vorbim, să îngropăm în adâncul nostru această cutremurătoare taină. „Pasărea cu clonț de rubin" Familia poetului a știut adevărul de la început. Răpus pe patul de la Spitalul de Urgență, el le-a mărturisit tatălui său și câtorva prieteni apropiați că a fost împins între vagoanele tramvaiului și că-l cunoștea pe executant. Singura
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Stela_covaci_moartea_lui_nicolae_labi_stela_covaci_1329878388.html [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
lui Aurel Covaci, care fusese chemat la dorința lui Nicolae Labiș de o voce anonimă, cu un ușor accent rusesc (vocea Mariei Polevoi - dansatoare, n. 1919 în Basarabia), transmite concluzia cum nu se poate mai clară că necruțătoarea „Pasăre cu clonț de rubin" a doctrinei comuniste s-a răzbunat pentru nesupunerea lui și l-a strivit. Cu ironie amară trage speranța că urmașii pajurei vor găsi prin țărână urmele poetului Nicolae Labiș, care "va rămâne o amintire frumoasă". Ultimele trei cuvinte
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Stela_covaci_moartea_lui_nicolae_labi_stela_covaci_1329878388.html [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
și sărac. Mă doare haina, mă doare cămașa, Mă doare scutecul, mă doare fașa, Fașa aceasta a fost prima funie Ce m-a sugrumat, dar acum E un ștreang în adâncul genunii Ce mă spânzură invers spre cer. "Pasărea cu clonț de rubin" - manuscris „Iată, acesta este omul care a văzut Adevărul" Semnificația acestei obsedante imagini am dezlegat-o abia după descoperirea celui de-al doilea set de poezii dictate, iscălite și datate de Nicolae Labiș din cea de-a doua
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Stela_covaci_moartea_lui_nicolae_labi_stela_covaci_1329878388.html [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
lui fină mi s-a părut că o reține pe a mea. M-am înspăimântat, căci i se schimbase chipul. Avea fața Spânzuratului din Tarot și în craniu, din care i se extirpase creierul, i-au băgat în loc câlți. Satana, clonțul Păsării cu clonț de rubin, și-a făcut datoria. Avem dreptul să știm și noi ce a știut Securitatea Mai știu că agentului Schwartszman Isac-Grișa, la scurtă vreme după înmormântarea lui Nicolae Labiș, i s-au aprobat actele de plecare
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Stela_covaci_moartea_lui_nicolae_labi_stela_covaci_1329878388.html [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
s-a părut că o reține pe a mea. M-am înspăimântat, căci i se schimbase chipul. Avea fața Spânzuratului din Tarot și în craniu, din care i se extirpase creierul, i-au băgat în loc câlți. Satana, clonțul Păsării cu clonț de rubin, și-a făcut datoria. Avem dreptul să știm și noi ce a știut Securitatea Mai știu că agentului Schwartszman Isac-Grișa, la scurtă vreme după înmormântarea lui Nicolae Labiș, i s-au aprobat actele de plecare definitivă din țară
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Stela_covaci_moartea_lui_nicolae_labi_stela_covaci_1329878388.html [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
48, ap. 7 țel: 0246219348 0723999303 12101 NEDEA IOANA (n.1953) Giurgiu, sos. Balanoaiei, nr. 93 țel: 0246/214609 0766759421 12105 PANAIT ȘTEFANIA (n.1950) Giurgiu, str.Tineretului, bl. 206, sc. B, ap. 18 țel: 0246225831 0722141823 Secțiunea VI 24591 CLONȚ MARIANA (n.1964) Giurgiu, str. București,bl.6/2S, ap.18 țel: 0721205982 12038 COLCIGEANU ION (n.1948) București, str. Gh. Petrașcu, nr. 14, bl 9B, sc.4, et. 7, ap.150, sect.3tel: 0722303221 12043 DELEA MARIANA (n.1958
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Ioan și Susana, cu domiciliul actual în Germania, 86154 Augsburg, Augustastr. 8, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Lenauheim nr. 557, județul Timiș. 110. Stefani Mirel Ioan, născut la 25 noiembrie 1970 în localitatea Făgăraș, județul Brașov, România, fiul lui Clonț Ioan și Viorica, cu domiciliul actual în Germania, 91522 Ansbach, Philipp Zornstr. 19, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Făgăraș, str. Tudor Vladimirescu bl. 1, sc. A, ap. 14, județul Brașov. 111. Wild Eduard, născut la 22 septembrie 1979 în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127613_a_128942]
-
îi aparține din punct de vedere administrativ din anul 1968. Spre nord și nord-vest se întind dealurile Cucerzii și ale Bordului, spre vest cele ale Chinciusului. În partea de sud-est, pădurea Stejarul desparte Bobohalma de Târnăveni, iar spre sud pădurea Clonțului desparte satul de Dambau. Formă de relief, specifică de altfel întregului ținut, influențează asupra florei și fertilității solului. Singură apă curgătoare, dar și aceasta cu un debit mic, este valea Bobohalmei, care, după ce adună câteva pâraie coborâtoare de pe dealurile din
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
negustori. Că toate satele, Bobohalma își are legendă ei care spune că, încă din vremea dacilor, pe când erau atacați de români, o parte a locuitorilor din inimă Munților Apuseni s-ar fi retras pe meleagurile acestea, asezandu-se în pădurea Clonțului. Cu timpul, cei retrași din calea atacatorilor străini s-au statornicit aici, în valea îngustă străjuita de două dealuri domoale. Primele case au apărut în jurul unui izvor, ce zvâcnea de sub un dâmb pietros. Izvorul s-a numit "Fântână hârciogului", fiindcă
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
solicită domnitorului, la 18 martie 1863, aprobarea în ceea ce privește modelul drapelelor armatei, hotărât de către guvern în ședința sa din 12 martie. Drapelele înfățișau tricolorul țării (cu benzile dispuse orizontal și roșul sus) peste care era aplicată acvila romană cu crucea în clonț. Printr-un înalt ordin de zi din 19 martie, Cuza hotărăște: „Considerând că armata, în urma unirii nu trebuie să aibă decât un singur drapel; având în vedere că adevărata emblemă a României nu poate fi alta decât acvila romană, [...] am
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
de manifestări nu poate fi pus la îndoială. Stema Transilvaniei este alcătuită dintr-un scut împărțit în două câmpuri egale printr-o fâșie orizontală roșie. În câmpul superior, cu fond albastru, este reprezentat pe jumătate de o acvilă neagră cu clonț galben și aripile desfășurate. Potrivit unor comentatori, pasărea ar simboliza națiunea maghiară și ar fi pasărea turul (togrul) din legendele și miturile fondatoare ale ungurilor. În stânga și dreapta acvilei heraldice sunt dispuse elementele redate în galben, soarele și luna, simboluri
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
mere, nuci și covrigi. Seara mai târziu, ceata feciorilor pornea cu „Turca”, obicei de colindat în care o parte colindă, în timp ce un flăcău joacă acoperit de un covor împodobit cu „cănaci” colorați și sprijinit de o bâtă, terminată cu un „clonț” mobil, care se închide și se deschide la fiecare mișcare. Cel care joacă este însoțit de un alt flăcău, mascat de obicei în militar, care prin gesturile sale încearcă să înveselească gazdele, în timp ce colindătorii au aceeași intenție transpusă în verbul
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
a Basarabenilor, clan care prin tradiție își trasa originea potrivit istoricilor de la Radu Negru. Unii cercetători au început să-i atribuie o probabilă origine cumană (sau după alți istorici pecenegă ) este discutată mai sus, a fost "pajura cu crucea în clonț", emblema unei familii, după toate indiciile, din Făgăraș. Ea a devenit ulterior stemă a Valahiei respectiv a Țării Românești fiind ștanțată pe monezile valahe de la care provine expresia "cap sau pajură?" Pajura, sau Acvila de munte (ordinul "Falconiformes", familia "Accipitridae
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
Caesar”), confluențiștii, flăcăriștii ș.c.l... au înțeles și au pus în praxis... Zoon politikon, animalul politic, nu-i așa, Liviu Ioan Stoiciu (LIS)? Labiș numi asta „Spiritul adâncului”, testamentar, decapitat de îmbrânceala sub „ un tramvai numit dorință”, Pasărea cu clonț de rubin... Au înțeles asta și generațiile 6-70 optzeciștii, apoi, în fel și chip, fiecare cu „ adevărul” său, vai! nenumărații unei culturi cripto-cultice, cultuale, devia ționist... iconoclastice...Nu-i așa, domnilor psihologi „epis tolari”...? Terror mentis, horror al „ drumului spre
Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
cu frunzele lor, pentru că ei cresc prea repede și nu pot trăi mult. Referindu-se în ,,Moartea poetului” la N. Labiș, subliniază fatalitatea nemiloasă a Destinului care frânge prematur și tragic viața ce avea să se înalțe spre soare. ,, Și clonțul de fier a sărutat cu noapte inima cântărețului cu fluier de baladă și doină”. În ,,Nefericitule” admonestează ocupantul ce ne-a adus noaptea istoriei noastre în numele unor idealuri false. Și acum vii tu, cu învățătură și cu arme și strivești
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
său la cei dragi, în mijlocul familiei sale, ori ușurarea pe care o simte vulturul închis într-o cușcă, care simte mereu chemarea libertății și înălțimile cerului și n-are tihnă și odihnă, până când nu sfarmă gratiile cu ghearele și cu clonțul, să poată ieși iarăși spre înaltul bolții, sub mângâierea soarelui...! Atunci, scrie! Am ieșit din odăița Măriei Sale Ștefan cel Mare al slovei românești, cu răspunsul ca un boț de aur, ascuns în adâncurile inimii. Întrebarea întrebărilor stăruie încă, mereu, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ca să-și mănânce porția de carne de vită. Trebuia să te obișnuiești cu asta. Îți răsucea pielea prin mănușă cu ghearele lui, și o vătăma destul de tare. A trebuit să mă obișnuiesc și cu loviturile pe care le dădea cu clonțul când se hrănea. Dar mai apoi am văzut vulturi pe stârvuri și am apreciat că el se purta ca o pasăre mândră, de rang mai nobil. Așa că traversam Texasul și era îngrozitor de cald. Ne opream de câteva ori pe zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]