360 matches
-
a organizat și o cancelarie cu traducători pentru negocieri și corespondență din care făceau parte - pentru limbile italiană și latină: medicul Bartolomeo Ferrati și Giovanni Candido Romano; pentru germană: Ladislau Teodor Dindar, Peter Griennen și Nicolae Folos de Wolff; Afenduli clucerul, pentru turcă și frații David și Teodor Corbea, pentru latină, greacă,maghiară, slavonă și rusă; pentru polonă (Andreas si Nicolaus Wolff). Avea și un secretariat de calitate condus de Maria del Chiaro care folosea și cifre pentru secretizare. A mai
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
și îndrumare a acestuia, au tălmăcit, redacat și scris multă vreme: Giovanni Candido Romano și Anton Maria Del Chiaro, secretari domnești pentru limba italiană; medicul Bartholomeo Ferratai, secretar pentru limba germană; Nicolae Folos de Wolf, bun cunoscător al limbii latine; clucerul Afenduli pentru limba turcă; David și Teodor Corbea pentru latină, slavă, rusă, greacă și maghiară; Constantin Strâmbeanu, pentru redactări în limba română; Andrea Wolf, Petru Griuner, Niccolo de Porta, Ioan Franco, popa Nicolae și alții pentru polonă și maghiară. O
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
douăzeci de ani mai încolo de tomuri italienești, în preajma răscoalei lui Tudor cer Le Constitutionnel și Le Libéral, Journal de Franfort și pachete cu cărți de la Paris. Cei care comandă sînt fețe bisericești, Neofit de la S. Episcop, hatmani, postelnici, vel cluceri și medelniceri. Prin anii '30, între atîtea cinuri boierești, își face loc un oarecare M. Exarchos, docteur en médecine. Pînă la căftănirea culturală de la jumătatea secolului XIX nu mai e mult. La o sută și mai bine de ani după
Ce se citește și ce se scrie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8482_a_9807]
-
lui Diamant, o întreagă epocă iese din negura trecutului. Ghica nu-și găsește de la început formula prozastică, dar o intuiește destul de repede. Pînă la perfecțiunea din Teodor Diamant, el exersează prin compuneri ceva mai șovăielnice. în prima scrisoare din volum, Clucerul Alecu Gheorghiescu (datată mai 1879), evocarea unui episod din deceniul trei al secolului e pusă în gura fantasmagoricului personaj Niculae Păunel, pe care memorialistul îl întîlnește, providențial, într-o noapte, în tren și care, spre încîntarea lui Ghica, îi povestește
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
zice astăzi, o oră după miezul nopții. Vodă era cu ghicelic de noapte pe cap și cu o scurteică lungă de pambriu verde, îmblănită cu pacea de samur; o făclie galbenă ardea într-un sfeșnic mare de argint dinaintea icoanelor" - Clucerul Alecu Gheorghiescu). Peste cîțiva ani, aflat în culmea gloriei și convins că va mai domni încă multă vreme de acum încolo, același personaj parcă e altul: ,în sala de bal, vodă, îmbrăcat cu giubea albă, hanger de brilianturi la brîu
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
care nu știu cîți intelectuali mai au azi pofta de a-l face. Rezultatul e un volum al cărui farmec te învăluie tocmai în măsura în care evocă o lume veche și plină de miresme tari. Cinurile boierești cu sunetul lor arhaic (logofăt, clucer, serdar, armaș, sluger, pitar etc.), detaliile heraldice (cap de taur cu botul străpuns de o săgeată, stele în opt colțuri, acvile purtîndu-și în plisc crucea) și extrasele din catastifurile vremii (de pildă, actul de botez al viitorului general Dimitrie Lecca
Între herburi și zapise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4894_a_6219]
-
Crișan Andreescu Un bărbat a fost găsit împușcat în cap, în locuința sa de pe strada Clucerului, din București. Bărbatul a fost găsit chiar de către fosta soție. Un bărbat a fost găsit împușcat în cap, cu o armă de vânătoare, în locuința acestuia de pe strada Clucerului, din Sectorul 1 al Capitalei. Este vorba de un om de
Moarte misterioasă în zona zero a Capitalei by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35375_a_36700]
-
a fost găsit împușcat în cap, în locuința sa de pe strada Clucerului, din București. Bărbatul a fost găsit chiar de către fosta soție. Un bărbat a fost găsit împușcat în cap, cu o armă de vânătoare, în locuința acestuia de pe strada Clucerului, din Sectorul 1 al Capitalei. Este vorba de un om de afaceri care a construit mai multe complexuri imobiliare. Trupul bărbatului a fost găsit chiar de soția acestuia. Incidentul a fost sesizat la numărul de urgență 112 în jurul orei 09
Moarte misterioasă în zona zero a Capitalei by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35375_a_36700]
-
după spusa lui Matei, fiul lui, cu puțină învățătură și cu un car de minte, își face ucenicia ca scriitoraș pe la diferiți moșieri, stabilindu-se la boierul Balș, urcând repede gradele sociale de la sulger la căminar, sărind peste gradele de clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic și paharnic, costându-l o căruță de bani. Toată viața lui a fost un idealist, înglotat în datorii, cumpărând pământ și judecându-se pentru te miri ce. Iată ce scria poetul despre tatăl lui unui prieten, probabil
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
ceva-cumva cam atât? - grăi vizirul, gonind cadânele. Păi să ne socotim! - zise spătarul Vulture. Două de la logofătul Veardză, c-a rămas pe drumuri. — Două! - notă viziriul. — Două de la hatmanul Viezure, că i-au pângărit giupâneasa. — Patru! - zise viziriul. — Două de la clucerul Stănilă, că i-au pârjolit casa. — Șase! Una de la preasfinția-sa Amfibie, că i-au pervertit giudecata. — Șapte! — Una din partea bivelvornicului Stronțiu, că l-au pus de-au giucat geamparalele ziua-n-amiaza mare cum l-au făcut mă-sa, care dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dat hramul Sfântului Mihail, în cinstea marelui voievod. Săpăturile arheologice din perioada 1995-2000 au confirmat existența acestei bisericuțe, pe care s-a ridicat, în perioada 1637-1648, Mănăstirea, zidită de vornicul Dragomir Dobromirescul și soția sa, jupâneasa Elina, fiica lui Radu, clucerul din Brâncoveni, rudă cu Matei Basarab”. În urmă cu trei ani, în 2010, în apropierea Bisericii, a fost descoperit un schelet fără cap, clavicule și coaste, îmbrăcat, pare-se, și având asupra sa un sigiliu... domnesc (au declarat inițial martorii
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
2 la Brabova în Dumbrava. Boierii deținători de numeroase mori se găseau și în plășile sudice, între aceștia un Costache Oteteleșanu care avea la Gârla Mare 6 făcăi, Ștefan Gănescu 4 făcăi la Obârșia, iar la Caraula, în aceeași parte, clucerul Constantin Brăiloiu deținea alte 6 făcăi etc. 23. O a doua categorie importantă de mori, în funcție de apartenența lor, erau cele moșnenești, aflate în partea de nord a județului, concentrate mai ales în plasa Baia unde de altfel exista un număr
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
o galerie originală de figuri ce poartă sigiliul caracteristic al epocii lor”, majoritatea lor sunt scrisori „septuagenare”. Iată ce spune I. Ghica: - Omul la tinerețe trăiește cu speranțe și la bătrânețe cu suveniruri**. Din volumul „Scrisori către V. Alecsandri” desprindem: „Clucerul Alecu Gheorghescu” (București, mai 1879); „Polcovnicul Ioniță Ceganu” (Ghergani, iulie 1879); „Din vremea lui Caragea” (București, noiembrie 1879); „Școala acum 50 de ani” (București, februarie 1880); „Din timpul zaverii” (Ghergani, septembrie 1880); „Liberalii de altădată” (Ghergani, noiembrie 1880); „Generalul Coletti
DE DOUĂ ORI PRIM-MINISTRU ÎN VREMEA LUI AL. I. CUZA ŞI, TOT DE-ATÂTEA ORI ÎN VREMEA LUI CAROL I de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367483_a_368812]
-
răscoale dată la Soplea, în 26 iunie a anului morții lui. De altfel, tatăl său luptase pentru drepturile grecilor, știindu-se că autoritatea valahă îi asimila cu țăranii independenți, fapt care i-a ofensat, luând viața unor mari boieri români: clucerul Socol Cernățascu, vistierul Ghinea, marele armaș Radu Vărzaru și alții care le-au stat în cale. Marele vornic se opri îndreptându-și privirile către Domnul Țării. - Da, da, se auzi vocea principelui care până atunci ascultase pe cei doi secretari
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
în 1716 ; vel vornic: Radu Golescu, 1710-1713; Bunea Grădișteanu, 1714-1715; Șerban Bujoreanu, 1716; Vintilă Fălcoianu, 1718-1719; vel logofăt: Diicul Rudeanul, 1692-1703; Șerban Gracianu, 1701-1710 și Șerban fiul său, 1710-1714 ; vistierul: Șerban Grecianul, 1694-1701; Barbul Brătășanu, 1701, Șerban Bujoreanu, 1704-1716; vel clucer: Costandin Știrbei, 1703-1706, Radu Golescu, 1706-1707, Șerban Prisăceanu, 1714-1715; vel postelnic: Dumitrașco Caramanlău, 1688-1704, Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716, Ștefan Pârșcoveanu, 1716, Dumitrache Vlasto, 1717; vel paharnic: Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716; vel stolnic: Barbu Fărcășanu, 1703, Șerban sin Șerban Greceanu, 1703-1710; vel comis
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
pitar: Barbu Fărcășanu, ante 1701, Șerban Greceanu, 1714-1716; vel serdarul: Barbu Brăiloiu, 1713-1714, Drăghici Strâmbeanu, 1716, vel șetrar: Pătru Obedeanu, 1716; vel medelnicer: Preda Pârșcoveanu1700-1701, Drăghici Strâmbeanu, 1714; vel armaș: Cernica Știrbei, 1701-1704, Pătru Obedeanu, 1705-1713, Ilie Știrbei, 1714-1715; vel clucerul de arie: Iordache Caramanlău, 1706-1713; vel portar: Matei Fărcășanu, 1701, Costandin Argetoianu, 1703, Costandin Caramanlău, 1711 ; vel căpitanul: Matei Fălcoianu, 1704-1705, Gheorghe Obedeanu, 1706, Vintilă Bucșan, 1709, Mihai Fărcășanu, 1710, Barbu Rîioșanu, 1713, Petre Obedeanu, 1714; vel căpitanul de cazaci
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
și exigent, chiar sever, cu îndeplinirea responsabilităților și poruncilor date. În cazurile în care constata nereguli în îndeplinirea îndatoririlor dregătorilor sau comiterea unor fraude, domnitorul acționa cu severitate, pedepsind sau destituind dregătorul vinovat. Un astfel de caz este cel al clucerului Costandin Știrbei , (rudă cu domnul prin mama sa) care se bucurase de mila domnească, primind dregătorii însemnate. Atunci însă, când a delapidat o parte din sumele strânse din birul datorat de județul Mehedinți-misiune cu care fusese însărcinat în mod expres
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
înscrisurile pentru banii percepuți, îl supune unui adevărat rechizitoriu în care prezintă și istoricul delictelor sale și ale tatălui său-atunci călugărit- cunoscute și sancționate și de domnitorii anteriori. Autorul Cronicii Anonime Brâncovenești , fiind probabil de față în Divan, la judecata clucerului Știrbei, redă pentru posteritate intervenția revoltată a Domnului Constantin Brâncoveanu: “ Cluceriu, când te-am trimis în țară cu slujbe, fiind un boier, dreptate am poruncit să faci, au nedreptate și jafuri?”. La justificarea lui Știrbei că a luat unele obiecte
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
Obedeanu, (C.V.O.) dă rezumatul celor trei documente :- Hrisovul lui RaduVV din 12 ianuarie 1609 prin care întărește lui Vladislav moșiile Baia (de Aramă) și Costești (nu Gostești cum citează eronat C.VO.) în care figurează între martori, alături de Radu clucer Buzescu Cernica Vornic Știrbei și Lupu Glogoveanu, logofăt Mehedințeanu, și Lupu Ispravnic Glogoveanu Mehedințeanu (tată și fiu), Nica Vistier, Mărzea Spătar, Bărcan Stolnic (tovarășul lui Lupu în răscoală, ucis și el ca și Lupu în acele tragice întâmplări) și Grigore
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
în Grădiștea vâlcii În ”Ctitorii mânăstirii Bucovăț. Stephan, marele Ban și fiul său Pârvu, Marele Logofăt”, articol publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și ctitor al acestei
NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369495_a_370824]
-
pentru că își scurtase numele la Caragea și, după părerea lui vodă, numai unul putea avea acest nume în țară. În 1780 are un băiat Natis cu o ardeleancă (după alții Ștefanachis, cu diminutivul Nachis) care se căsătorește cu Maria, fata clucerului Ion Nestor. Ar mai fi fost descendenții lor în permanentă căutare de bani? Sunt convins că Ion Luca Caragiale ar fi răspuns, așa cum spune într-un autoportret literar publicat în „Moftul român”, intitulat „O răutate” și semnat „Allegro”: „Neavând un
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
în Grădiștea vâlcii În ”Ctitorii mânăstirii Bucovăț. Stephan, marele Ban și fiul său Pârvu, Marele Logofăt”, articol publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și ctitor al acestei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Bălașa în Grădiștea vâlciiîn ”Ctitorii mânăstirii Bucovăț. Stephan, marele Ban și fiul său Pârvu, Marele Logofăt”, articol publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și ctitor al acestei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
în 1716 ; vel vornic: Radu Golescu, 1710-1713; Bunea Grădișteanu, 1714-1715; Șerban Bujoreanu, 1716; Vintilă Fălcoianu, 1718-1719; vel logofăt: Diicul Rudeanul, 1692-1703; Șerban Gracianu, 1701-1710 și Șerban fiul său, 1710-1714 ; vistierul: Șerban Grecianul, 1694-1701; Barbul Brătășanu, 1701, Șerban Bujoreanu, 1704-1716; vel clucer: Costandin Știrbei, 1703-1706, Radu Golescu, 1706-1707, Șerban Prisăceanu, 1714-1715; vel postelnic: Dumitrașco Caramanlău, 1688-1704, Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716, Ștefan Pârșcoveanu, 1716, Dumitrache Vlasto, 1717; vel paharnic: Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716; vel stolnic: Barbu Fărcășanu, 1703, Șerban sin Șerban Greceanu, 1703-1710; vel comis
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
pitar: Barbu Fărcășanu, ante 1701, Șerban Greceanu, 1714-1716; vel serdarul: Barbu Brăiloiu, 1713-1714, Drăghici Strâmbeanu, 1716, vel șetrar: Pătru Obedeanu, 1716; vel medelnicer: Preda Ppârșcoveanu1700-1701, Drăghici Strâmbeanu, 1714; vel armaș: Cernica Știrbei, 1701-1704, Pătru Obedeanu, 1705-1713, Ilie Știrbei, 1714-1715; vel clucerul de arie: Iordache Caramanlău, 1706-1713; vel portar: Matei Fărcășanu, 1701, Costandin Argetoianu, 1703, Costandin Caramanlău, 1711 ; vel căpitanul: Matei Fălcoianu, 1704-1705, Gheorghe Obedeanu, 1706, Vintilă Bucșan, 1709, Mihai Fărcășanu, 1710, Barbu Rîioșanu, 1713, Petre Obedeanu, 1714; vel căpitanul de cazaci
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]