117 matches
-
că schimbări de mentalitate în masă nu se pot face, în general, la mai puțin de o generație. Este un lucru dovedit istoricește peste tot. De fapt, trebuie, în medie, cam trei generații. Când Petru cel Mare, de pildă, cu cnutul și cu biciul îi silește pe ruși să se occidentalizeze, trebuie să aștepți o sută douăzeci de ani până când să iasă un Pușkin, un Lermontov, matematicieni și muzicieni mari! Trebuie, repet, cam trei generații pentru a schimba o mentalitate. - În
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
lacrimi ce apun Și nu mă lasă Bunul Domn În iarna asta. LA STEAUA LUI VIERU urca-n cer poeții, unul cate unul, poate e mai bine printre flori de ler. pe Pamant ne bate Dumnezeul bunul cu furtuni și cnuturi ticluite-n cer. a plecat VIERU, a plecat pe jos cu o cruce-n spate, dusa-n anii grei. a urcat Golgota lui Iisus Hristos demn și în credința : totul pantă rei... inima lui caldă n-a mai vrut să
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
a încetat, n-a prins cheag nicicând o adevărată autonomie a literaturii. Și în România s-a preconizat transplantarea dispozitivului care a fost verificat în marea țară vecină. Declarații de afiliere la regim s-au înmulțit, mai ales sub amenințarea cnutului. Un observator din afară remarca tot timpul în peisajul literar stagnarea și pustietatea, cultura era socotită o anexă a aparatului de propagandă. Această priveliște a marcat timpul când în fruntea treburilor obștești a stat Gheorghe Gheorghiu-Dej. Surprinde ca o bizarerie
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
paști - să taci - străin și orb și laș Cristul cu tot cu Cruce-l smulg din duhuri să n-avem prispa raiului nădejde să nu vedem copilul cum ne crește sorbind din sfântă limbă - vii văzduhuri ...demoni slinoși - pidosnici - ne-nvăluiți în cnuturi răbdarea strânge trăsnet: iar v-om zvârli în luturi! PATRIA ȘI VÂNZĂTORII adulmec patria și munții - dindeparte precum parfumul unei vechi iubite: aici zile și nopți nu-mi sunt deșarte și sori și nori și păsări - toate-s sfinte patrie
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
și vestea tristă a ajuns și-n pragurile prietenilor și admiratorilor din Îndepărtatul Montreal. Inima lui abia a Încetat să bată și deja vorbesc despre el la trecut. Amândoi am fost biciuiți de vântoasele Mării noastre cea Neagră și de cnuturile politice ale tinereții noastre fragede și neputincioasă. Familiile părinților noștri au fost prietene. Noi doi am bătut desculți drumul școlii elementare situată la hotarul dintre Tuzla mea și Eforie Sud, orășelul lui de reședință. Am fost chiar colegi de bancă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
spună taină fericirii de-a iubi. versul lui hamletian răsună pest timp: to by or not to by... nu i-au dat odihnă vârcolacii. epoca nătânga nu l-a vrut. El a tras în plug cu toți săracii și acele cnuturi l-au durut. dar visa istoria...istorii pe papirus măiestrit a scris, Doina lui și țara lui de glorii au dumnezeiri de paraclis. a murit acasă sau oriunde. prin pădurea vieții poate-i viu. taină lui prin taine și-o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
spună taină fericirii de-a iubi. versul lui hamletian răsună pest timp: to by or not to by... nu i-au dat odihnă vârcolacii. epoca nătânga nu l-a vrut. El a tras în plug cu toți săracii și acele cnuturi l-au durut. dar visa istoria...istorii pe papirus măiestrit a scris, Doina lui și țara lui de glorii au dumnezeiri de paraclis. a murit acasă sau oriunde. prin pădurea vieții poate-i viu. taină lui prin taine și-o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în blană de miel -, ele sunt tot praf în ochii naivilor. Mi-e din ce in ce mai teamă că actuala clasa politică nu poate fi reformata: ea trebuie, pur și simplu, înlocuită. Cu cine? Cu cei care, în 1989, s-au revoltat împotriva cnutului bolșevic. Or, cine-si mai aduce aminte de "revoluția tinerilor"? Mai nimeni. Din acest punct de vedere, un articol al lui Cornel Nistorescu, centrat pe ideea necesarei infuzii de tineri în viața publică românească e salutar. Puținii politicieni tineri ajunși
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
bade ?, mi-a țipat brusc prietenul la ureche. Ai văzut ? Ce ți-am ceterat eu că ăștia nu e ca pesediștii ? |ia nu ziceau nimic și jap te trezeai cu creșteri de prețuri și tarife, de ne îndoiam ca sub cnut, pe când ăștia... Uite, numa' un picuț la teve: Parcă-s pâinea lu' Dumnezeu înainte de 1 aprilie! Fiindcă, dupăăăă... Mai vorbim noi! Așadar, dragu' mieu, ei sunt ce-au fost între anii '96 - 2000 și mai mult decât atât! Așa că va
Așa grăit-a Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11848_a_13173]
-
soldau mai de fiecare dată cu victime și cu dispariții din rândul acestora. La acestea se mai adăuga și arșița nemiloasă a soarelui care-și trimetea potopul de raze încinse direct în creștetele culegătorilor cât era ziua de mare, plus cnutul nemilos al vătafului care te tatua pentru toată viața, sau pecetea bumbacului, cum o numeau lucrătorii. Aceștia mai încasau adesea și pentru nelegiuirea de a-și obloji rănile și zgârieturile sângerânde cu tampoane de bumbac. Și mai rău o încasau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
a dreptul; în Germania lui Hitler s-a înființat F.A.D. (Freiwilliger Arbeitsdienstpflicht) care a cucerit imitatori și în străinătate, după ce a fost pusă sub comanda ocultă a lui Goebbels, șeful „propagandei” Reichului, numai că una era entuziasmul dirijat cu cnutul din URSS și alta sincerul atașament al germanilor pentru muncă, adică ceva anterior nazismului, ceva specific popoarelor protestante, ethosului nordicilor, spiritului „faustic”. Proiectul comunist, indiferent că e vorba de Cehoslovacia sau Cuba, de China sau Republica, Populară Mongolă tinde a
Falsificare prin documente by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5956_a_7281]
-
Cuvânt înainte de Dumitru Micu], Editura Evenimentul, București, 1997 (după câteva minute, domnul Sorin Toma revine la telefon și citește această poezie): „De urci, gândule, Carpații, Din Ardeal oftează frații! Dacă faci să tacă Prutul, Frați se plâng că-i bate cnutul! Și de-o iei în zbor spre Pind, Frați pierduți auzi doinind... Fă-te, gând, trei șoimi voinici Și-n trei vânturi mergi să zici: Bună veste, feți și fete, Dor de frate mă trimete Să vă spun că-n
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
vorbesc de faptul că ediția A. Toma, Flăcări pe culmi, Editura Cultura Națională, București, 1946, a fost scoasă din circuit și trecută la fondul secret al bibliotecilor.) Nu, tata n-a avut nicio problemă din cauza acestei poezii... ... deși Prutul și cnutul trimit clar la hrăpăreții noștri vecini de la răsărit! În fine. În legătură cu statutul poetului A. Toma în istoria literaturii române, Ștefan Voicu scria, în articolul amintit din Manuscriptum (nr. 4, 1983): „După ce câțiva ani de zile a fost ridicat, pe nedrept
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
ca să laude regimul său, nu se teme să facă într-o scrisoare adresată lui Voltaire - această afirmație stupefiantă: " Nu există în Rusia țăran care să nu aibă duminica în oală o găină"... Bieții mujici! Ei făceau mai repede cunoștință cu cnutul imperial, decât cu găina din oala lui Henric IV... Într-un mic salon din Palatul de Iarnă, alături de o cameră cu pereții acoperiți de picturi licențioase, ea agățase portretele bărbaților iubiți, sub care scria: dragul meu cocoșel,... iubirea mea din
Iluminiști și marii favoriți (4) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6694_a_8019]
-
acest lucru este posibil. Zunaira rezumă procesul talibanizării. „Noi toți am fost uciși. Iar acest fapt s-a petrecut cu atât de mult timp în urmă încât am și uitat de el” (125). Oamenii Kabulului rătăcesc precum niște spectre sub cnutul talibanilor, îmbrânciți, ca o turmă, în staulul rezervat lor de ulemale isterice. Singura soluție existențială este pasivismul, întoarcerea spre și în sine sau cei foarte apropiați, fatalismul oriental. Așa cum spune inspirat Mussarat: „Ia lucrurile așa cum sunt ele, nu dramatiza, nu
Dragoste la Kabul by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5585_a_6910]
-
caleașcă Lăbărțată, scîrțîind din osii, C-un surgiu ce dă-n mătasa mă-sii Iepele-nhămate în furouri Străvezii pe amplele popouri, Și le biciuiește cu blîndețe-n Aerul suavei diminețe Pline, printre raze, de mari fluturi Schingiuiți și dînșii, dar cu cnuturi, Chiar de Dumnezeu ce-n cer bolește, În gîtlejul sfînt c-un os de Pește...
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3483_a_4808]
-
spună taină fericirii de-a iubi. versul lui hamletian răsună pest timp: to by or not to by... nu i-au dat odihnă vârcolacii. epoca nătânga nu l-a vrut. El a tras în plug cu toți săracii și acele cnuturi l-au durut. dar visa istoria...istorii pe papirus măiestrit a scris, Doina lui și țara lui de glorii au dumnezeiri de paraclis. a murit acasă sau oriunde. prin pădurea vieții poate-i viu. taină lui prin taine și-o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
și vestea tristă a ajuns și-n pragurile prietenilor și admiratorilor din Îndepărtatul Montreal. Inima lui abia a Încetat să bată și deja vorbesc despre el la trecut. Amândoi am fost biciuiți de vântoasele Mării noastre cea Neagră și de cnuturile politice ale tinereții noastre fragede și neputincioasă. Familiile părinților noștri au fost prietene. Noi doi am bătut desculți drumul școlii elementare situată la hotarul dintre Tuzla mea și Eforie Sud, orășelul lui de reședință. Am fost chiar colegi de bancă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
între noi s-a numit iubire. Nu am vrut nicicând să te duci departe. Ți-ai întipărit chipu-n amintire până la moarte. Îți mai amintești primele-nceputuri când îmi aduceai ruguri fumegânde și-n timp ce ardeam m-alintai cu cnuturi ce păreau blânde? Ai îmbătrânit și-arăți obosită, dar eu te iubesc ca-n apuse vremuri findcă-n locul meu ești nefericită, suspini și tremuri. Anatol Covali Referință Bibliografică: Când trist te nărui Te îmbrățișez / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CÂND TRIST TE NĂRUI TE ÎMBRĂŢIŞEZ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373731_a_375060]
-
Ediția nr. 2098 din 28 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Nu ți-e teamă să te-apropii de-ntunericul din mine? Ultimile seri de vară-și fac de cap pocnind din bici- Biciuie-mă și pe mine, dar să ai cnut de rubine Să-mi rămână piatra scumpă încrustată-n vers și nici Să nu te gândești că doare lovitura! Pe sub piele Sunt dureri atât de multe că nimic nu aș simți- Rupe-mă, ca pe o floare, dintr-un ram
ULTIMILE NOPŢI DE VARĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384360_a_385689]
-
îți apasă pe umeri - de ușa casei te sprijini cu fruntea precum melcul pe frunza de brustur oftezi adânc și intri smulgându-ți cu grabă veșmântul de nessus sfâșii sandale încrustate-n pielea tălpilor ce-ți ard ca lovite de cnut și-apoi te ghemuiești cu ochii-nchiși sub duș să nu cumva să vezi cum lacom gura scurgerii se cască gata să te absoarbă odată cu apa uiți de tine un timp până când susurul apei iar crește ca un ecou al
CÂNTEC PENTRU MELCI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382971_a_384300]
-
moi, jilave... și deodată un fulger crestînd pielea clorotică a aerului asemeni unui viol, „trage-i-o pînă-n gît, paștele măsii de curvă!“ Își aude unul, cu tuleiele abia mijite, vocea Înfundată În beregată și ploaia Începe să se deșire, cnuturi lovesc În dreapta și-n stînga. Trupurile se ridică, recad, se rostogolesc ca ciorchinii de struguri. Prin pînza de apă umbre, țipete, rîsete, fluierături. Nisipul se Învolbură, apoi rămîne mut, neclintit, cum dintotdeauna deșertul. Și deodată singură, atît de singură Încît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ce mă stinge. Scriu cu alb din călimară Cât îți sunt eu de amară; Din creion și rumeguș, Te împing pe repeguș. Patul stă ca o peluză Și, cu perna la ecluză, Își primește-n așternut Raza lunii, cât un cnut. „Suflete, faci pantomimă? Nu știai că e o crimă Să te spânzuri de gâtlej, Colăcindu-te în vrej?” Peruzele în duel Pe sub pleoape stau cercel, Eu, cu vocea prea bolândă, Stau, secundă de secundă. Noaptea nopților prelinge Pe prichiciul ce învinge
VECHIME de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361039_a_362368]
-
Și cu perna la ecluză, Dăinuiesc așa, confuză, Și mă-ntreb, și nu mă-ntreb Când ai devenit pohreb. Își primește-n așternut Graiul cucuvelei, mut, Sufletul, care nu tace Și în piept, morman, îmi zace. Raza lunii, cât un cnut, Bate-n dorul necusut Și se-ncumetă pervazul Să-mi primească tot necazul. „Suflete, faci pantomimă? Nu-nțelegi nici o centimă! Suflete, să stai afară, Cu alai și cu fanfară! Nu știai că este-o crimă Să te uiți cum îmi
VECHIME de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361039_a_362368]
-
-ți vitregesc statura!” Colăcindu-te în vrej, Gândurile-mi faci vârtej; Mi le bag într-un sertar, Să devină clopotar. „Colăcindu-te în vrej, Să te spânzuri de gâtlej... Nu știai că este-o crimă? Suflete, faci pantomimă?” Raza lunii, cât un cnut, Se primește-n așternut Și cu perna la ecluză, Patul stă ca o peluză. Te împing pe repeguș, Din creion și rumeguș; Cât îți sunt eu de amară, Scriu cu alb din călimară. O lumină, ce mă stinge, Noaptea nopților
VECHIME de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361039_a_362368]