117 matches
-
împăratului Wilhelm cel Mare. Și o altă știre tot referitoare la ... dimensiunile timpului: 96 ...” Printr-un Ukaz al Țarului Rusiei se interzice pe viitor aplicarea cnutului. Se zice că în cursul ultimilor 10 ani au fost bătuți de moarte cu cnutul ca la 3 mii de țărani. Mulți se îndoiesc că Ukazul țarului va fi respectat, având în vedere starea destrăbălată ce domnește acum în Rusia... * Gazeta Bucovinei a avut sediul la început în strada Enzenberg nr.3, iar de la 1
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de teatru, Hora Daciei, melodie. * Anuarul Liceului ortodox de fete „Elena Doamna”, Cernăuți, anul școlar 19421943, întocmit de E Tarangul, directoarea liceului, Tipografia „Glasul Bucovinei”. Era al doilea an pe care școala îl încheia în Cernăuți, „după eliberarea Bucovinei de sub cnutul bolșevic.” Al doilea an de război, „în care profesoarele și elevele au trebuit să-și facă datoria cu inima strânsă, în fața durerilor pricinuite de această mare încleștare între popoare și cu sufletul plin de nădejdi în vremuri mai bune pentru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
-l extermine. Prin această fenomenală tărie, ieșind cu viață din cele mai dure probe imaginate de creierul diabolic al bolșevicilor, Petrașcu se ridică la imaginea unui simbol de rezistență al întregului popor românesc. Neamul românesc nu va pieri nici sub cnutul Moscovei. Rezistența rasei noastre se va afirma contra tuturor încercărilor de a-i falsifica ființa spirituală sau de a-l pulveriza fizicește. Cu trecerea lui la cele eterne, Petrașcu s-a convertit într-o forță spirituală care, alături de marii antecesori
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și premiere, de unde nu lipseau: „Cum? Asta este doamna Bucuța?“); iar copiii Bucuțenilor, crescuți În frica nu a lui Dum nezeu (nici pe departe n am văzut În casa asta cultivându-se legea creștinească!), cât a biciului cu șapte cozi, cnutul căzăcesc pe care-l vedeam atârnat În perete, completau, cu feroci ta tea și ostilitatea lor fățișe, panorama acestei căsnicii de tristă figură (cuvântul „căsnicie“, pretindea Bucuța, vine de la „caznă“). Însă misiunea ei eminentă nu și-o afla Eufimia nici
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Găsește frate, soră bună ... Deviza lui: “Pace și Bine” Vrea să o știe-ntreaga lume Că îi e visul. Din Memorialul “Durerii” 1997 O cruntă povară Apasă pe țară... Cumplită durere ...Fără sfârșire... O rană deschisă De-o flamă aprinsă... Cnut de lovire Făr de sfârșire... Călcat în picioare... Doamne, cât mă doare!? Cine mă-nțelege Cel fără de lege?! Zac în strai vărgat Pe-un prichici culcat... ...Straie princiare În penitenciare... În castron cu zoaie Pâinea ce se - nmoaie E atât
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Ardealului, au citit actul de Mare Unire cu Țările Române la Blaj, În 1918, primul cardinal român, condamnat la muncă silnică și mort la Gherla sau Sighet - doritori cu toții de o unire a celor două biserici românești, dar nu sub cnutul securității bolșevice! -, exilul românesc, care, după cum vedem, acoperă vreun secol și jumătate de frământări și peregrinări, școală a spiritelor la marile universități și cetăți ale Vestului, cele care au avut norocul istoric de a trăi o feudalitate structurată și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
să-și țină leoarba acasă”, „dârdâie” împotriva României, ca și cum de aici i s-ar trage tot răul. Vezi ce înseamnă să fi făcut parte dintr-un aparat represiv adus cu mare cheltuială din fosta U.S. : dacă nu mai poți folosi cnutul împotriva „naționaliștilor români”, atâția câți au mai rămas, îți verși frustrările, neîmplinirile și ranchiuna pe Țara în care te-ai născut. Bine se zice că țiganul, ajuns împărat, omoară mai întâi pe mă-sa și pe tat-su. Și când
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lui Ștefan cel Mare, iaurțit și acrit în rele, pe care numai și numai el ar putea-o conduce, fiind predestinat să pună temelia unei națiuni noi și a unei limbi noi. Se va gândi la buneii lui moldoveni, la cnutul rusesc brăzdând spinările supuse, preluat de la stăpânii săi ca simbol al puterii și separării pe veci și la câte altele care trec printr-o minte bolnavă de ură și neputință. Cel mai mult îl înnebunește poziția românească a lui Mihai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu o singură națiune și cu o singură limbă. Cum își va putea arăta „colții” noua putere de la Chișinău? Simplu. Îi va pune pe liber pe rusofoni, pe cei trimiși de Moscova în gubernia lor, ca să fie stăpâni, să poarte cnutul. Să le ia funcțiile, averile și să-i trimită de unde au venit. Pot face treaba asta, dar să se grăbească, că, după ce intră în UE, vor asista neputincioși la bătaia de joc a celor aduși de vânturile stepei nefavorabile. După
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
un salon comod când e vorba de a se pedepsi această nemaipomenită crimă, o crimă atât de mare, comisă asupra unei întregi populații, încât însuși acela care-a cumpărat serviciile prevenitului esclamă: sărmanii cărăuși, sunt tratați fără milă! / Mânați de cnutul cazacului, pe un frig de crăpa lemnele și pietrele, cetățenii liberi ai României mergeau siliți cu carele lor la Gabrova, la Târnova, la Selvi, la Biela, și s-au întors unii cu palmele, alții cu vitele bolnave, pentru a întinde
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
vom pierde și Basarabia și vom rămânea și fără Ardeal. Ardealul nu a pierit într-o mie de ani, nu va pieri nici de azi înainte."171 Era chiar argumentul forte al lui Stere în privința Ardealului. Prin contrast, Basarabia, sub cnutul gubernial rusesc, se afla pe marginea prăpastiei etnice. Ca și Eminescu, Stere aduce "argumentul Kant", care a făcut ca Ardealul să supraviețuiască în Occident, pe când Rusia a fost lipsită de elementul spiritual din "hegemonia" germano-austriacă, ceea ce a dus la rapida
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Se doresc reforme, dar fără a aduce atingere vechiului mecanism de guvernământ al ultimelor domnii, a cărui menținere se încearcă cu orice preț, fără a se observa incompatibilitatea acestor două lucruri. Pedeapsa corporală se bucură încă de o puternică susținere, cnutul și-a găsit un apărător în mitropolitul Moscovei, Filaret... Acesta a arătat, într-o predică plină de dulceață și de citate biblice, că religia nu are nimic de spus într-o astfel de problemă și că numai statul hotărăște în privința
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
caleașcă Lăbărțată, scîrțîind din osii, C-un surgiu ce dă-n mătasa mă-sii Iepele-nhămate în furouri Străvezii pe amplele popouri, Și le biciuiește cu blîndețe-n Aerul suavei diminețe Pline, printre raze, de mari fluturi Schingiuiți și dînșii, dar cu cnuturi, Chiar de Dumnezeu ce-n cer bolește, În gîtlejul sfînt c-un os de Pește...
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3483_a_4808]
-
bade ?, mi-a țipat brusc prietenul la ureche. Ai văzut ? Ce ți-am ceterat eu că ăștia nu e ca pesediștii ? |ia nu ziceau nimic și jap te trezeai cu creșteri de prețuri și tarife, de ne îndoiam ca sub cnut, pe când ăștia... Uite, numa' un picuț la teve: Parcă-s pâinea lu' Dumnezeu înainte de 1 aprilie! Fiindcă, dupăăăă... Mai vorbim noi! Așadar, dragu' mieu, ei sunt ce-au fost între anii '96 - 2000 și mai mult decât atât! Așa că va
Așa grăit-a Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11848_a_13173]
-
scrise prin suprimarea, cel puțin aparentă, oricum declarată, a eului. Emergența lui naturală nu îndatorează jurnalul "pactului autobiografic". Tot astfel se întâmplă și cu meditațiile jurnaliere ale lui Sîrbu, care bat în medalia cuvântului fenomenul destrămării unei lumi suferinde sub cnutul totalitarismului răsăritean. Din întinderea jurnalului Monicăi Lovinescu aflăm ce alarmă se întâmplă mereu acolo, din consistența jurnalului lui Sîrbu ce s-a comis deja aici. Este încă o probă a complementarității lor. Cauza e înregistrată acolo, efectul e resimțit aici
Jurnale care îți răspund by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12563_a_13888]
-
a dreptul; în Germania lui Hitler s-a înființat F.A.D. (Freiwilliger Arbeitsdienstpflicht) care a cucerit imitatori și în străinătate, după ce a fost pusă sub comanda ocultă a lui Goebbels, șeful „propagandei” Reichului, numai că una era entuziasmul dirijat cu cnutul din URSS și alta sincerul atașament al germanilor pentru muncă, adică ceva anterior nazismului, ceva specific popoarelor protestante, ethosului nordicilor, spiritului „faustic”. Proiectul comunist, indiferent că e vorba de Cehoslovacia sau Cuba, de China sau Republica, Populară Mongolă tinde a
Falsificare prin documente by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5956_a_7281]
-
că schimbări de mentalitate în masă nu se pot face, în general, la mai puțin de o generație. Este un lucru dovedit istoricește peste tot. De fapt, trebuie, în medie, cam trei generații. Când Petru cel Mare, de pildă, cu cnutul și cu biciul îi silește pe ruși să se occidentalizeze, trebuie să aștepți o sută douăzeci de ani până când să iasă un Pușkin, un Lermontov, matematicieni și muzicieni mari! Trebuie, repet, cam trei generații pentru a schimba o mentalitate. - În
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
în blană de miel -, ele sunt tot praf în ochii naivilor. Mi-e din ce in ce mai teamă că actuala clasa politică nu poate fi reformata: ea trebuie, pur și simplu, înlocuită. Cu cine? Cu cei care, în 1989, s-au revoltat împotriva cnutului bolșevic. Or, cine-si mai aduce aminte de "revoluția tinerilor"? Mai nimeni. Din acest punct de vedere, un articol al lui Cornel Nistorescu, centrat pe ideea necesarei infuzii de tineri în viața publică românească e salutar. Puținii politicieni tineri ajunși
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
Cuvânt înainte de Dumitru Micu], Editura Evenimentul, București, 1997 (după câteva minute, domnul Sorin Toma revine la telefon și citește această poezie): „De urci, gândule, Carpații, Din Ardeal oftează frații! Dacă faci să tacă Prutul, Frați se plâng că-i bate cnutul! Și de-o iei în zbor spre Pind, Frați pierduți auzi doinind... Fă-te, gând, trei șoimi voinici Și-n trei vânturi mergi să zici: Bună veste, feți și fete, Dor de frate mă trimete Să vă spun că-n
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
vorbesc de faptul că ediția A. Toma, Flăcări pe culmi, Editura Cultura Națională, București, 1946, a fost scoasă din circuit și trecută la fondul secret al bibliotecilor.) Nu, tata n-a avut nicio problemă din cauza acestei poezii... ... deși Prutul și cnutul trimit clar la hrăpăreții noștri vecini de la răsărit! În fine. În legătură cu statutul poetului A. Toma în istoria literaturii române, Ștefan Voicu scria, în articolul amintit din Manuscriptum (nr. 4, 1983): „După ce câțiva ani de zile a fost ridicat, pe nedrept
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
acest lucru este posibil. Zunaira rezumă procesul talibanizării. „Noi toți am fost uciși. Iar acest fapt s-a petrecut cu atât de mult timp în urmă încât am și uitat de el” (125). Oamenii Kabulului rătăcesc precum niște spectre sub cnutul talibanilor, îmbrânciți, ca o turmă, în staulul rezervat lor de ulemale isterice. Singura soluție existențială este pasivismul, întoarcerea spre și în sine sau cei foarte apropiați, fatalismul oriental. Așa cum spune inspirat Mussarat: „Ia lucrurile așa cum sunt ele, nu dramatiza, nu
Dragoste la Kabul by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5585_a_6910]
-
ca să laude regimul său, nu se teme să facă într-o scrisoare adresată lui Voltaire - această afirmație stupefiantă: " Nu există în Rusia țăran care să nu aibă duminica în oală o găină"... Bieții mujici! Ei făceau mai repede cunoștință cu cnutul imperial, decât cu găina din oala lui Henric IV... Într-un mic salon din Palatul de Iarnă, alături de o cameră cu pereții acoperiți de picturi licențioase, ea agățase portretele bărbaților iubiți, sub care scria: dragul meu cocoșel,... iubirea mea din
Iluminiști și marii favoriți (4) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6694_a_8019]
-
și vestea tristă a ajuns și-n pragurile prietenilor și admiratorilor din Îndepărtatul Montreal. Inima lui abia a Încetat să bată și deja vorbesc despre el la trecut. Amândoi am fost biciuiți de vântoasele Mării noastre cea Neagră și de cnuturile politice ale tinereții noastre fragede și neputincioasă. Familiile părinților noștri au fost prietene. Noi doi am bătut desculți drumul școlii elementare situată la hotarul dintre Tuzla mea și Eforie Sud, orășelul lui de reședință. Am fost chiar colegi de bancă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
spună taină fericirii de-a iubi. versul lui hamletian răsună pest timp: to by or not to by... nu i-au dat odihnă vârcolacii. epoca nătânga nu l-a vrut. El a tras în plug cu toți săracii și acele cnuturi l-au durut. dar visa istoria...istorii pe papirus măiestrit a scris, Doina lui și țara lui de glorii au dumnezeiri de paraclis. a murit acasă sau oriunde. prin pădurea vieții poate-i viu. taină lui prin taine și-o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
spună taină fericirii de-a iubi. versul lui hamletian răsună pest timp: to by or not to by... nu i-au dat odihnă vârcolacii. epoca nătânga nu l-a vrut. El a tras în plug cu toți săracii și acele cnuturi l-au durut. dar visa istoria...istorii pe papirus măiestrit a scris, Doina lui și țara lui de glorii au dumnezeiri de paraclis. a murit acasă sau oriunde. prin pădurea vieții poate-i viu. taină lui prin taine și-o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]