111 matches
-
fugit din al meu piept ... Citește mai mult Sunt un aparatîmbâcsit,aproape gripat,obosit.Aparat de zborbondăresc,zumzăind ușorși livresc.Din mine ies fire,antene,cu vârf subțire,perene.Am multe butoane,rotite,mufe și banane,chichițe.Toate-s neunse,coșcovite,adânc pătrunsede termite.Dau să pornesc,iau avânt,sughit, tușesc,rămân la pământ.Mă-ntreb de-s eu,mă ascult:aicea un zeuera, măi demult.Unde-ai fugitdin al meu piept... XXX. AȘA, de Răul Bâz, publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/raul_baz/canal [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
Ediția nr. 232 din 20 august 2011 Toate Articolele Autorului Îmi plouă-n viață ca-ntr-un han pustiu Cu pete mari de mucegai Când vin căruțele cu cai Și căruțași după rachiu Și-mi bate burnița măruntă Prin tavanul coșcovit, pereții S-au lăsat din zbor pe zid ereții, Speriindu-mi liniștea căruntă Mi-a intrat singurătatea-n oase Și au plecat ca să se culce Domnițele ce beau vin dulce Din damigene pântecoase Și plouă cu melancolie Că nici o nuntă
HAN PUSTIU de ION UNTARU în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Han_pustiu.html [Corola-blog/BlogPost/371217_a_372546]
-
Dar știa că la școală nu se poate purta ca acasă. La școală se face și se spune totul altfel. De ce este frumoasă duminica? Se gîndi la duminicile lui din cartierul construit în hăul cernoziomic al marginii orașului: cu ziduri coșcovite și porci crescuți în cotețele din spatele blocului acoperite cu celofan, cu pisici și asfalturi în călduri, cu Marița din colț vînzînd semințe, cu plopi schilozi și fete mestecînd “ciungă” și cu alte jocuri și jucării pline de hazul și farmecul
LIMBA ROMÂNĂ NU ESTE CA O DUMINICĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Limba_romana_nu_este_ca_o_duminica_radu_parpauta_1326309932.html [Corola-blog/BlogPost/348221_a_349550]
-
dorința răposatei madam Frunză, l-au înlocuit cu un dressing mascat în perete, iar podeaua întregii locuințe a fost acoperită cu parchet din bambus negru, lăcuit oglindă. De camera Bătrânului tinerii nu s-au atins atunci, a rămas cu pereții coșcoviți, acoperiți cu humă decolorată de trecerea vremii. Totuși, tinerii însurăței au intervenit și aici: au mai înghesuit în camera lui încă două corpuri de bibliotecă, fiindcă în birou cărțile sale nu prea mai aveau loc. Nu-i prea convenise Bătrânului
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1368837414.html [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]
-
Reveni repede cu sticlele cu lapte, intrând în grabă în odaia ce îndeplinea atât rol de bucătărie cât și de cameră a ei, a Romeliei, dar și cameră de zi. Odaia nu era deloc frumoasă: tavanul scund, ferestrele întunecoase, pereții coșcoviți și înnegriți din cauza fumului. De când venise Romelia, însă, încercă să o facă cât de cât primitoare, având grijă să o mențină curată, ordonată, să șteargă praful permanent. Puse laptele la fiert și așeză pe ochiul alăturat fiertura pentru porc. Privea
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1458066349.html [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
cui de fier și trei cuțite). Lucrările de consolidare și conservare au continuat, dar au fost întrerupte într-un final din lipsă de fonduri. Starea actuală a complexului este una de deteriorare grabnica. Din galeriile E au rămas doar pereții coșcoviți, iar în bisericile B1, B3 și B4, precum și în camera C1, pereții se exfoliază. Construcția de protecție nu a fost încheiată, ea acoperă un sfert din complex (partea de SV) și nu permite aerisirea.
Ansamblul rupestru de la Murfatlar () [Corola-website/Science/298629_a_299958]
-
Ceaușescu, fiul dictatorului, le-a adresat celor care Îl judecau aiurea o predicțiune, care s-a adeverit ulterior: Nu veți fi În stare să văruiuți blocurile, pe care le-a construit tata. Așa s-a și Întâmplat. Se vede. Zidurile coșcovite ale blocurilor sunt acoperite cu reclame multicolore, care caută să espompeze mizeria din spatele lor. Vreau să mă Întorc acasă, dar din ce În ce mai mulți analiști politici și economici avertizează că România este În mare pericol. Tot ce mergea prost, merge și mai
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
înțelegeam de ce trebuise să citesc acele cărți și atâtea altele, de ce voisem la un moment dat să citesc toate cărțile, dacă ajunsesem în acel sat, în acea casă dărăpănată, invadată curând de șobolani, în acea cămăruță cu pereți strâmbi și coșcoviți. Nu era încă una din „gropile“ mele? Ba da. Și a fost cea mai teribilă. Pentru că ieșirea din ea a durat nouă ani. Totul mi se păruse de la început ostil. Eu nu știam că acea lume exista, iar ea, cu
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
învrăjbit, ne-ai răzlețit deși, poate, ca nimeni altcineva, noi doi aveam nevoie unul de celălalt, și oare niciodată nu vom mai vorbi ca doi oameni și fiecare din noi va crăpa în singurătate?... Da, și eu sunt un monstru, coșcovit, sluțit, frânt... Și încă mai vreau să fiu fericit... Dar, poate, nu merit, ca noi toți? Ei?" în fiecare scriitor stă un Evtușenko al său. Evtușenko însă e constituit numai din Evtușenko. Nu știu dacă merită fericirea. Dar, cu siguranță
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
vede picioarele lungi ale Milenei În primul rînd, luminoase În libertatea lor, eliberate de ruinele Lumii Vechi. — Așa că pe vremea cînd profesorul era doar un băietan devenise expert În a-și face case temporare În umbra cimitirelor și a pereților coșcoviți unde și-a dus prima dragoste. Aici Wakefield pășește pe terenul nesigur al unei biografii pe care o inventează, dar nu e Întîmpinat de nici un protest, așa că merge mai departe. Acolo au trăit ore la rînd În siguranță unul Înlăuntrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
cu herr Tolkien, decisese Poetul. Imediat, din spatele lor și mai de sus, izbucnesc tropăieli iuți, sacadate, icnete și înjurături scabroase de mamă, de copii, de unchi și de mătuși, după care ușa de scândură se trântește în trombă de peretele coșcovit, iar pe pat se prăbușesc de-a latul, încleștați într-o îmbrățișare soră cu moartea, Marele Sile și Micuțul van Vierme! Acesta, ultimul, epuizat de povară, era stacojiu la față. Toc-toc! Ce priveliște duioasă, de cuplu, pe toți dracii! comentează
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
să se Învârtă, pierdută, de la ringul de dans la pupitrul DJ-ului, de la colțul barului la ușa Închisă pe care trona omulețul melancolic cu telecomanda În mână. FĂ BUM! Nici aici nu reuși să găsească ieșirea. Începea să amețească. Pereții coșcoviți ai clădirii păreau să pulseze, se Înclinau asupra ei, se roteau. Muzica Îi bubuia În urechi și-i răsuna În tâmple - Îi sfâșia inima. Îi era din nou greață. Se clătină spre o dâră de lumină din cealaltă parte a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
înclinării, aveau cercevelele putrede și se mențineau închise pentru că erau bătute în cuie. În fiecare vacanță de vară, în cadrul lucrărilor de pregătire a școlii pentru noul an de învățământ, se mai adăuga un strat de var peste cel de pe pereții coșcoviți, se aduceau câteva tone de lemne putrede și de două ori mai multe tone de lignit praf, nefolosibil la foc, dar care contribuia la creșterea mormanului de cărbune din curte, pe care se jucau copiii și își murdăreau hainele și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și de prevestiri rele. De multă vreme lupt cu prejudecățile memoriei. Totdeauna sub cuvinte au apărut acești zgrunțuri infinitezimali, nenumărați, alcătuind o masă neliniștită care îmi tulbură conștiința. De multă vreme lupt cu prejudecățile memoriei... Memoria religiei, acel perete alb, coșcovit, mirosind a var, plin de icoane, plin de pornografia sfinților, de închistarea gestică, hieratică, de amestec pios de ulei, de tămâie, amintirea duminicilor, cu slujbe, tot misterul unor ceremonii de neignorat. Unde era libertatea mea?"457. Și libertatea a venit
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
noastră. Eram pentru prima dată prin părțile astea și mă gândeam că nu voi mai avea ocazia. Laur ne târa după el pe o străduță În pantă mărginită de clădiri vechi, care Începea peste drum de stația de autobuz. Zidurile coșcovite alternau cu geamurile și vitrinele a tot felul de băcănii și prăvălii, ceasornicării și cizmării și ateliere de croitorie. Mergeam pe trotuarul lat de un pas, prin lumea la fel de grăbită ca oriunde la ora asta a dimineții. Și noi ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
sau șase veri n-am mai văzut ce se-ntâmplă pe-aicea pe plajele astea. Mă ridicasem Într-un cot pândind pentru o clipă o schimbare, năpădit de o dorință tulbure. Marea de un roșu murdar se zbătea Între zidurile coșcovite ale cazematei. O fi fost furtună aseară, dar nu-i nici o scamă de nor pe cer. I-au vânat ca pe iepuri, da, au dat cu gaze toxice, cu ce naiba n-au dat? Ca să-i stârpească definitiv, da, marea s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Dintre pietre mă privesc niște flori de portolac și, printre garduri putrede, întărite cu sârmă ghimpată, de după care, galeș și rugător, privesc o mulțime de flori târzii de toamnă, "mărită-mă mamă", încep să se vadă gospodării sărace, cu case coșcovite, cu acoperișuri fixate cu bolovani mari de piatră, să nu le ia vântul, cu veceuri (!) situate la o depărtare cuviincioasă de locuința propriu zisă. O mulțime de garduri improvizate marchează diferitele proprietăți și chiar grădinile interioare pline de varză, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
a României chiar înainte ca multimilionara nevadeză să se fi decis dacă intră ori nu în cursa pentru Cotroceni. Înainte de a leșina, fascinați de impetuozitatea trâmbițașului, să vedem cine este personajul care aruncă tiribombe și fumigene de felul acesta pe coșcovita piața electorală românească. Dl Dick Morris este, într-adevăr, un foarte cunoscut consultant politic american, faimos nu doar pentru calitatea serviciilor prestate dar, potrivit unor comentatori avizați, și pentru magnitudinea deserviciilor aduse unora dintre cei mai apropiați prieteni și clienți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
cerându-i astfel tăcere, și-și deschisese brațele. Fata se pomenise la pieptul lui, covârșită de un sentiment de fericire fără seamăn. Niciodată nu se simțise mai ocrotită. Niciodată lumea nu-i păruse atât de frumoasă. Cămăruța mizeră cu pereții coșcoviți și acoperiți de pânze de păianjen dispăruse ca prin farmec și simți dintr-odată parfumul dulce al crinilor din grădina de la castel. Nici o clipă nu se Întrebase cum de se petrecuse o asemenea minune. Când Bodo era cu ea, totul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Era 6 noiembrie 1908. Capitolul VIII Cuibul de pe munte (1908-1911) La muncă Spațiul disponibil la San Zeno in Monte este imens iar poziția geografică uimitoare. Dar, intrând în camere, noii locatari își dau seama îndată că totul trebuie refăcut: pereți coșcoviți, camere urât mirositoare, grămezi de moloz. Numai câteva camere pot fi folosite imediat. Aleg vreo două camere, le curăță și acolo așează paturile metalice, sosite într-un târziu cu căruțele. Toată ziua lucrează grabnic cu mături, lopeți și roabe. Iau
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
doară. Să-l văd cum se ntoarce. Să-i văd mirarea amestecată cu furie în ochii ăia nesimțiți. Să văd cum își duce mâna la cap, cum își pipăie țeasta, cum se uită la palma pătată de sânge. Pe măsuța coșcovită, la nici jumătate de metru de mâna mea, e un prespapier. Exact ce-mi trebuie. E făcut dintr-o bucată de marmură. Dau comandă la creier. Îi spun întinde mâna și ia obiectul ăsta contondent și sparge-i capul nesimțitului
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
târziu și vreau să dorm cât mai mult posibil, după care plănuiesc să mă mut în Soga del Alma, templul pe care organizatorii l-au pus la dispoziția cursanților și unde cazarea este gratuită. Ajung la hotel, o clădire mare, coșcovită, cu o piscină fără apă în curte; dau de un bătrânel vorbăreț și după cinci minute sunt instalată într-o cameră mititică la primul etaj și încerc să scap de bătrânelul dispus să-mi spună istoria vieții lui și să
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
fundal, prin care se întrevăd depărtările albastre ale cerului. Femeia în grădină de Claude Monet, care îmi amintește de ritmul prozei lui Proust. O „violență armonizată” a culorilor în Camera roșie de Matisse... Din păcate pentru mine, „observ” și ramele coșcovite, strâmbe, ale ferestrelor de la sălile muzeului prin care intru. Un gând obsesiv: ce șanse mai au tablourile astea, dacă ferestrele se închid atât de prost?... Se mai păstrează o temperatură constantă în sălile de expoziție? Ne dispersăm, ascultând fiecare de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
n-o avea aparate să le verifice dă tărie", se încurajă el. Porni cu găleata în mână s-o umple la cișmeaua aflată pe post de hidrant, lângă așa numitul punct PSI, o alcătuire din lemn, vopsită într-un roșu coșcovit, unde se găseau uneltele de bază împotriva incendiilor. Adică un târnăcop, o cazma, două căldări de tablă galvanizată și un extinctor ce servise la stingerea pârjolului izbucnit în urma bombardamentului american asupra Bucureștilor, cel de la 4 aprilie 1944, dar având avizul
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
o nesfârșită Încâlcitură de relee care se lăsau În jos și se Înălțau, iar cădeau, iar se Înălțau. Pe portativele sârmelor fixe poposeau vrăbiile, care ba Își luau zborul, ba se Întorceau să se odihnească. De‑a lungul trotuarelor, tencuiala coșcovită lăsa la vedere, În lumina asfințitului, roșul originar al cărămizilor. Rareori trecea câte un automobil În zilele acelea. Ce vedeai erau trăsuri, camioane cu gheață, camioane cu bere și cai uriași care le trăgeau. Deosebeam oamenii după fețele lor roșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]