89 matches
-
Nu l-am întrebat niciodată de ce în ochii lui albaștri e atâta tristețe. Te bucuri degeaba, mi-au șoptit gândurile. Îngerul are în buzunar un amnar pe care îl va aprinde când va primi porunca să arunce în aer întreaga coșmelie cârpită de tine de pe o zi pe alta. Deocamdată leagă fitilurile între ele ca totul să devină pulbere. N-ai nicio scăpare. Nu simți, nu vezi că a băgat deja mâna în buzunar ? Anatol Covali Referință Bibliografică: Amnarul / Anatol Covali
AMNARUL de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1457285781.html [Corola-blog/BlogPost/383288_a_384617]
-
Acasa > Stihuri > Momente > „N-O SĂ ȚINĂ PÂN" LA PAȘTE!" Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 817 din 27 martie 2013 Toate Articolele Autorului Câtă zarvă, veselie, totul în zadar! Încă nu e, pe felie, primăvară iar. Colo sus, pe coșmelie, iese fum pe coș. Se scarpină pe chelie și tușește-un moș. "E mult mai frig ca-n februar!", se plâng doi vecini; Așteaptă-n haltă un marfar: s-au legat doi câini! O țigancă frumușică are-un braț de
„N-O SĂ ŢINĂ PÂN LA PAŞTE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 by http://confluente.ro/_n_o_sa_tina_pan_la_pa_george_safir_1364380469.html [Corola-blog/BlogPost/345450_a_346779]
-
și eu nu mă prind la figură. Hai că ești simpatic, nea!.. --Uite ce e! l-a luat tare Mototolea. N-am timp de glume. Scurt pe doi: cât? --Ce...cât? s-a oprit din râs Nae. --Cât ceri pe coșmelie? --Ha! s-a înfuriat Nae. Dumneata vii cu oferta și eu să-ți spun cât? Spune dumneata! --Ce? --Cât? Cât oferi? Lui Mototolea nu i-a convenit bumerangul lui Nae. Credea că îl va lua prin surprindere și-l dă
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414002144.html [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
nu mă mai fierbe, cât? Cu priviri nepăsătoare asupra rafturilor, Mototolea rosti calm: suta! --Suta? Fii mai clar, nea...că nu înțeleg! Suta, de ce? --De milioane, bineînțeles. Am spus o sută de milioane. Nae a rămas cu gura căscată. Încropise coșmelia acum doi ani, cu vreo trei milioane și alea împrumutate. Apoi, treptat, treptat, mai dăduse câteva pe rafturi și tonete.. Iar din activitatea magazinului scotea un venit lunar de, cel mult, două milioane. Și vine tâmpitul ăsta cu oferta. Bunul simț
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414002144.html [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
Ar fi vrut să-l întrebe, dar se temea să nu se facă de râs. Așa că făcu un pas elegant înapoi: --Uite ce e, Nae! Eu am fost foarte clar. Ți-am oferit o sumă care să acopere tot costul coșmeliei, plus vadul tău comercial. Nici un leuț mai mult. --Te înșeli, nea!.. --Cred că tu te înșeli, Nae! Ți-am lansat oferta, te las să te mai gândești. Te salut! Și a ieșit din magazin, simțind că nu mai rezista la
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414002144.html [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
din două planuri consensuale, sunt monumente edilitare cu însușiri funcționale de confort locativ și estetic. Dar blocurile României sunt lăsate la bunăînvoirea cu edilii corupți care, contra unei mite, admit să fie distruse, așa cum admit construirea în spațiul public, de coșmelii oribilizate. Fiecare coșmelie are o legendă ce ilustrează corupția și manipularea, rezistând, numai Dumnezeu știe până când! Trauma e veche, în așteptarea alteia altoite pe același trunchi, ce sporește lent și lejer...! Țara are verigi care înlănțuie de la unghii, până la creastă
NICOLAE NOICA. CONDAMNABILĂ ÎNDEPĂRTARE DE BAZA ŞCOLII ROMÂNEŞTI DE CONSTRUCŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_noica_condamnabila_aurel_v_zgheran_1390773146.html [Corola-blog/BlogPost/347550_a_348879]
-
consensuale, sunt monumente edilitare cu însușiri funcționale de confort locativ și estetic. Dar blocurile României sunt lăsate la bunăînvoirea cu edilii corupți care, contra unei mite, admit să fie distruse, așa cum admit construirea în spațiul public, de coșmelii oribilizate. Fiecare coșmelie are o legendă ce ilustrează corupția și manipularea, rezistând, numai Dumnezeu știe până când! Trauma e veche, în așteptarea alteia altoite pe același trunchi, ce sporește lent și lejer...! Țara are verigi care înlănțuie de la unghii, până la creastă, în cea mai
NICOLAE NOICA. CONDAMNABILĂ ÎNDEPĂRTARE DE BAZA ŞCOLII ROMÂNEŞTI DE CONSTRUCŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_noica_condamnabila_aurel_v_zgheran_1390773146.html [Corola-blog/BlogPost/347550_a_348879]
-
rând unii nu mai vorbeau cu mine, dar se mai și născoceau în ce mă privește denigrări de tot felul. De prea multe ori, localitățile altcândva prospere și aspectate ca grădini cu flori, iar azi sluțite estetic de dughenele și coșmeliile ce ocupă peste tot spațiul public din jurul blocurilor, de pe trotuare, de la partere, din parcuri, de la garaje, și devastate economic sau despiritualizate complet pe ruta desființării țăranului, în cazul celor rurale, sunt privite cu dioptrii optice ce falsifică imaginea reală. De
PĂRINTELE GHEORGHE BÂRJOVANU. OAMENI CUMSECADE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442650587.html [Corola-blog/BlogPost/372604_a_373933]
-
pionierilor și Gheorghe Cautișanu, atunci coordonator întocmai la resortul cultural al orașului. Anii au trecut ! Ce s-a ales din Buhușiul de altădată? Azi se devoalează nu numai permise, dar și acoperite, imaginile unui un oraș cârciumăresc, dughenizat, cu multe coșmelii la blocuri, cohorte de chiloți expuse pe șufe întinse la balcoane și în spațiile de joacă ale copiilor, dintre blocuri, ghirlande de plastic prin copaci și la ferestre, tuburi de aerisire de la centrale, țășnite prin pereți, terase comerciale pe trotuare
GHEORGHE CAUTIŞANU. O ŞTIU CEI DIN VECHEA GARDĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442810023.html [Corola-blog/BlogPost/373791_a_375120]
-
ciocan mare și doi colaci de sârmă ghimpată. Privi în depărtări, peste netezișul terenului, ușor accidentat de mușuroaie de pământ, dâmburi și gropi, în pantă lină către firul subțire al Călmățuiului, aproape secat. În zare nu se vedea decât o coșmelie acoperită cu stuf , cu o îngrăditură. O târlă, își zise.Te pomenești că aia o fi o târlă de-a lui Casapu, de care pomenea mama. Da’...e departe, prea departe, ca să fiu vecin cu târla lui. Și ce-mi
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433581289.html [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
DNA drept dosare politice! Poate probele pe fond sunt beton, DAR DACĂ SUNT LUATE ILEGAL, NU EXISTĂ! Marș la școală!! Citiți despre OJ Simpson! Ei bine, teribilă gură de oxigen primește domnul Dragnea si ai lui plus motociclistul Tariceanu si coșmelia lui. Ce credibilitate mai are lupta anticorupție? Ce politician, chiar și corupt până în măduva oaselor, până în fundul găinii preferate, mai poate spune ...dosare politice" fără ca cineva să-și aducă aminte că instanța A ANULAT RECHIZITORIUL și l-a trimis pe
Rareș Bogdan, după cutremurul ”Olguța”: Marș la școală! by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/105189_a_106481]
-
se numește vilă, nu cabană! Orgoliul lui Samuel, mângâiat fără intenție, răbufnește: - Eu am un principiu în viață: când fac un lucru, îl fac cum trebe! Dacă tot am primit terenul de la mătușa nevestii, n-avea rost să construiesc o coșmelie!... Și io-s și deștept: nu fac totul deodată, să nu mă ia nimeni la-ntrebări! - Înțeleg ... , îi dă apă la moară gazda, simțind că tocmai a declanșat limbuția musafirului, ajuns la al treilea pahar de vin. Orășenii știu foarte
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1374760891.html [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
ca un pansament al inimii. După 1989, mulți oameni de la țară, părăsind sau pierzând ogorul, s-au mutat la oraș și încearcă să recupereze viața de la casă, la bloc, ridicând ulița orizontală pe verticala etajelor, săpând straturi de jur-împrejurul blocurilor, încropind coșmelii la parter, scoțând la ferestre măgăoaie care răsună asurzitor și cântă o muzică de cea mai ridicolă factură. Astfel, comorile folclorului românesc sunt pierdute și tot mai rar cântate, iar muzica ușoară clasică, toate genurile muzicale autentice și de valoare
ANASTASIA LAZARIUC. NU E ALT BINE CA-N SÂNUL CÂNTECELOR ANASTASIEI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1422683273.html [Corola-blog/BlogPost/377041_a_378370]
-
de cort chinezesc or să întindă. - Corect, că alea sunt contravântuirile! - zice altul. - Păi ce, îl fac cu etaj?! se bagă în vorbă puștii iubăreți - Nu, dar la câți chinezi trebuie să intre-n el și la ce suprafață are coșmelia, chiar îți trebuie. - Nu te supăra, dar n-ai dreptate! intervine nudistul în etate. - Serios? Vă pricepeți la structuri? - Nu, domnule, n-ai dreptate că sunt chinezi. Nu sunt chinezi! Chinezii sunt mai zgomotoși. - Chineji, japoneji - tot aia! Sunt tari
Vrăjitorul din OZN sau cum a dispărut din senin un cort plin cu coreeni din Vama Veche by https://republica.ro/vrajitorul-din-ozn-sau-cum-a-disparut-din-senin-un-cort-plin-cu-coreeni-din-vama-veche [Corola-blog/BlogPost/338443_a_339772]
-
postMODERNISM). Modernismul a murit de mult. Nu mai confundați termenii. Sau poate faceți special? @Anca, arhitectul Duiliu Marcu a murit înaintea inventării termenului ”post-modernism”. Răspunsul meu standard în astfel de situații este : “stai dom’le liniștit că nu mă interesaza coșmelia matale (așa la deruta :)) ) - eu vreau să pozez bufnita aia care stă acolo pe streașina!” Am pățit chestia asta cu un șantier ilegal la un garaj interbelic din strada Alexandrina, lângă Docenților. A ieșit de acolo “un tablagiu” (de fapt
Începutul și sfârșitul modernismului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82516_a_83841]
-
afară să ia o gură de aer proaspăt și a stat câteva minute în fața ușii. A doua zi, Grant Munro a plecat la Crystal Palace și s-a întors apoi la Norbury. Pe drumul spre casă, el a trecut pe lângă coșmelia unde se mutaseră noii vecini și a rămas surprins văzând-o pe soția sa ieșind în acel moment de acolo. Ea a spus că a fost să-i întrebe pe noii vecini dacă au nevoie de ceva. Grant Munro a
Fața galbenă () [Corola-website/Science/325160_a_326489]
-
a implorat să se întoarcă acasă, promițând că nu va mai face vizite fără știrea lui. După două zile, întorcându-se acasă mai repede decât era prevăzut, Munro nu și-a găsit soția. El a văzut servitoarea fugind în direcția coșmeliei. Îndreptându-se și el într-acolo, le-a văzut pe soție și pe servitoare venind repede împreună. El nu s-a oprit și a intrat în fugă în acea casă, dar a găsit-o goală. Cu toate acestea, camera în
Fața galbenă () [Corola-website/Science/325160_a_326489]
-
a soției sale. Effie a refuzat să-i spună ce relație există între ea și ocupanții acelei case, rugându-l doar să aibă încredere în ea. Holmes îl trimite pe Grant Munro acasă, dându-i instrucțiuni să se intereseze dacă coșmelia a fost reocupată; în acest caz, el l-a rugat pe Munro să-i trimită o telegramă, promițând că va veni în decurs de o oră de la primirea ei. Detectivul l-a rugat pe acesta să nu întreprindă nicio acțiune
Fața galbenă () [Corola-website/Science/325160_a_326489]
-
false și prezentându-se ca fiind văduvă. Primul ei soț ar fi descoperit-o și a venit în Anglia pentru a o șantaja. La scurtă vreme, Holmes și Watson primesc un mesaj de la Munro în care acesta le spune că coșmelia era din nou locuită. După ce detectivul și doctorul Watson ajung la Norbury, cei trei intră cu forța în casa vecină, în ciuda rugăminților lui Effie Munro. Ei găsesc în camera de la etaj o fetiță cu o față palidă și cu trăsături
Fața galbenă () [Corola-website/Science/325160_a_326489]
-
existența lui Lucy. Copleșită de dorința de a-și vedea copilul din nou, Effie Munro a folosit suta de lire cerută de la soțul ei pentru a aduce în Anglia pe Lucy și pe bona ei și i-a instalat în coșmelia din apropierea casei familiei Munro. Din motive de precauție, ea i-a ordonat bonei să țină copila în casă în timpul zilei și să-i acopere fața și mâinile pentru ca cei care ar vedea-o la fereastră să nu bârfească despre faptul
Fața galbenă () [Corola-website/Science/325160_a_326489]
-
și Ana-Diana-Claudia, o fată despre care Alin își imagina că îi este nevastă, dar nu îi era. Totuși, a venit și ea, din curiozitate și ca să se ocupe cineva și de Alin. Ajungând la cabană, am suferit o mică dezamăgire, coșmelia fiind, de fapt, o casă normală, fără acoperiș de lemn și fără lupi la intrare, cum mă așteptasem eu. Ne-am îmbrăcat cu haine călduroase, blănuri, pufoaice, pantaloni din păr de cămilă, șoșoni și ce mai găsiserăm prin case și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
șapte ori pe săptămână. - Mai des, aș zice. - Oh! Și pot să întreb cu cine? - Cu cine se nimerește. Ecaterina își trase scaunul mai aproape de mine. - Și... este posibil să mă nimeresc și eu? - Bineînțeles. M-am dus la proprietarul coșmeliei și i-am poruncit să închidă. - Da’ cine ești tu să-mi dai mie porunci? s-a răstit omul, un grăsan nespălat și plin de ulei pe față. - Swerewald, împăratul Elveției și al Subgaliției, am răspuns, arătându-i legitimația. - Scuze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
aici. Vezi acolo cei trei plopi înalți? Femeia arătă cu mâna în direcția arborilor, care dominau partea aceea a satului. Da, da, confirmă Simona. Ei, acolo, continuă ea, în spate e casa Varvarei. A rămas o casă prizărită, au îmbătrânit coșmeliile noastre ca și noi... Și se uită apoi cu luare aminte la musafiră, studiind-o din cap până în picioare, ca după o oarecare timp să o întrebe: Nu cumva ești Mona, Mona lui Costache Deleanu? Ba chiar eu sunt, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
acolo un teanc de prosoape. Ne-a aruncat fiecăruia câte unul. „Ștergeți-vă bine, avem de stat ceva aici.“ „Presupun că e căsuța ta de vacanță...“, a oftat Maria, în timp ce-o frecam bine cu prosopul pe cap. „Sau coșmelia bunicilor...“, am completat-o. Mihnea și-a scuturat apa din păr și din barbă. Ochii îi luceau în toate felurile, nu știai ce culori să alegi. „Pe-aproape. Să zicem că mi-a vândut cineva pontul cu-o casă liniștită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fugă scările să mă duc la Kreindl și s-o caut pe Mama, i-aș fi luat gâtul. Dar mai apoi, când m-am gândit mai bine, am ajuns la concluzia că oricum n-am fi putut să mai ținem coșmelia pe roate și s-o întreținem pe Mama, căci nici unul din noi n-avea acea somnolență filială de cotoi pe care o au becherii get-beget. Amândoi fusesem pe undeva de acord în adâncul sufletului că nu avea cum să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]