84 matches
-
uscat intelectele” până azi. Cu totul altfel ar fi evoluat omenirea pe “scara creaturală” dacă Descartes ar fi spus: “exist, deci gândesc”. “A fi” înainte de “a avea” este cu totul altceva. De aceea eu îl consider pe Descartes primul Demiurg coțcar al conștiinței individuale și individualiste din epoca modernă. Pentru tânărul Descartes, conștiința individuală îi apare din întuneric, ca o fantomă, în sensul de spirit, născută din propria lui inimă, sau revelată “prin vis”, (după cum afirmă chiar el la 23 de
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
strălucitor decât lumina ce întrece toate luminile, ca să ridice singur această Lespede neagră ce apasă tot mai greu peste mormântul umanității? (va urma - partea a doua a eseului) Referință Bibliografică: Rene Descartes - Un titan al științei universale sau un Demiurg coțcar al conștiinței individuale - eseu (1) / Constantin Milea Sandu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1335, Anul IV, 27 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Constantin Milea Sandu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
se tot vorbește, Pentru toți este egală, Doar că hoții...prinși ca blegii... Asta-i altă socoteală! Nu-s egali în fața legii, Cum nu sunt nici la ciordeală: Ăi deștepți, care de ani, Sunt deja de milioane, Și-ăi mărunți, coțcari, iau ani Condamnați la-mpins vagoane, Întrucât, cum știm cu toții, Nu-s școliți, nu-s educați, Și, ca fraierii, netoții, Banii-i dau la avocați, Pe când cei care au școală, Cei deștepți, cunoscători, Banii-i dau, fără-ndoială, Direct la
JUSTIŢIA ROMÂNĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1443636744.html [Corola-blog/BlogPost/367934_a_369263]
-
acasă de-acum. Am umplut traista că mă trezii devreme. La revedere și aveți grijă prin pădure că nu toți oamenii au conștiință ca mine și voi dacă mai au îi faceți să o piardă! Zice râzând pe sub mustață bătrânul coțcar. -N-avea grijă dumneata! Știm să ne purtăm singure de grijă! Răspund femeile scandalizate de glumele sale. A început să mâne cele trei capre spre poteca ce ducea către podețul de lemn care traversa râul spre sat, cu Grivei pe urmele
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1471114624.html [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
din ciurdar și cred că-n zacerea din fața morții bătrânul Ciubucică își trăia zilele numai în vise, în casa cu miros de putregai șl ud. Ciubucică a rămas în amintirea noastră ca un copil ce nu știa ce-i joaca, coțcar însăilat pe alții, drumeț fără vre-o țintă, rege de chiot, scaloi ce nu știa ce-i banul, deștept prostit de vremuri, soios la colț de masă, un trăitor de zile moarte, un nătărău cu suflet de copil. Cred că
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ciubucica_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
pentru menținerea Păcii mondiale și a echilibrului între forțele infernale și cele cerești. Pentru că noi suntem și îngeri și demoni în același timp în cer și pe pământ. Și printre noi, luați aminte, sunt și câțiva Arhonți, Demiurgi ignoranți și coțcari, și zece Cârmuitori Eonici, din cele zece țări și regate atlante. Când Statele Unite și Anglia vor înțelege că România este Poarta Stelară între Orient și Occident și Scutul Europei Centrale care a ținut piept de 1444 de ani hoardelor barbare
CATASTROFĂ ŞI MESIANISM ROMÂNESC (NOTE PENTRU AGONIA UNIUNII EUROPENE) VOLUMUL 2 (10) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1429268924.html [Corola-blog/BlogPost/360390_a_361719]
-
Istrița cobor, N-aș da acest mers al meu pe umbletul asupra niciunui covor Calce șefii de state, directorii, generalii pe carpetele lor persiene... Eu, pe unde trec, închei o epopee, pe cănd ei trăiesc scenete în replici obscene. Umble coțcarii politici pe mochete adânci și groase covoare Sub care se aud troznind oasele propriilor mulțimi migratoare. Nimic nu are valoarea acestor glii verzi ce mi le-a așternut Patria la picioare, Nici cosmonautul Iuri Gagarin, de l-a primit Hrușciov
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
procure palatul de la Chișinău. Unii consăteni de-ai săi spun că, dimpotrivă, el și-ar fi ajutat părinții la repararea și renovarea casei părintești (unde l-a dus duminica trecută pe prietenul său Valuev). Și atunci totuși cine este acest coțcar socialist-capitalist care tulbură apele în Basarabia pentru ca Rusia să prindă mai lesne peștișorul basarabean? O coadă de topor, un ivan fără patrie, fără neam. ---------------------------- Valeriu DULGHERU Chișinău, 1 Mai 2017 Referință Bibliografică: Valeriu DULGHERU - SOCIALISTUL CAPITALIST DODON LA “SĂRBĂTOAREA OAMENILOR
SOCIALISTUL CAPITALIST DODON LA “SĂRBĂTOAREA OAMENILOR MUNCII”! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1493775884.html [Corola-blog/BlogPost/380644_a_381973]
-
O jartea - jagardea Tinichia, giurumea Iar copii am avut Ici și colo, De-am vrut sau n-am vrut. Am plecat peste mări M-am întors peste țări M-am pierdut peste zări Aiurit, păcălit Amețit, jigodit, Si zmucit De coțcari, de muieri Chiar și azi, chiar și ieri, Printre veri, primăveri Și mă zbat Lângă pat Despuiat Supărat și-ncruntat Pentru bani Gologani Ani și ani Fără rost Că un prost. Dar mă rog, în final Într-un hal fără hal
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1470488587.html [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
nu în ultimul rând cu noul limbaj a lui Dumnezeu - Limba Creației. O planetă fictiva (uni o numesc “Noul pământ”) construită de noi și acaparata de un grup de ... XV. RENE DESCARTES - UN TITAN AL ȘTIINȚEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COȚCAR AL CONȘTIINȚEI INDIVIDUALE - ESEU (1), de Constantin Milea Sandu, publicat în Ediția nr. 1335 din 27 august 2014. Foto: “Soarele Atlanților din Carpați” (șablon din carton pentru sculptură “Geneză ÎI” (lemn de nuc), 2004. autor: Constantin Milea Sandu Dragi prieteni
CONSTANTIN MILEA SANDU by http://confluente.ro/articole/constantin_milea_sandu/canal [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
sau Vasilica Tastaman, fiind prezentate aventurile a trei borfași simpatici. Reacțiile critice au fost însă împărțite pe un palier destul de larg. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului doar o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Obișnuită comedie a coțcarilor e întărită cu spețe originale, furnizate, mai mult ca sigur, direct din experiența criminaliștilor, că prea sunt plauzibile, de către consultanții Valeriu Buzea și George Sandu. Din păcate, această materie primă de calitate pune în discuție morală civică prin mijloace satirice
Brigada Diverse în alertă! () [Corola-website/Science/303886_a_305215]
-
inspirație și deruta meseriașilor care nu și-au pregătit filmul cu temei. Dar ca și bătrânul regizor, obsedat mereu de miza măruntă a comediei pe care o turnează, și miza satirei lui Mihu e superficială: poantelor cu bișnițari și chelneri coțcari le corespund săgețile debile la adresa găinarilor cinematografiei românești. De reținut prezența lui Jean Georgescu în propriul său rol de maestru al comediei, dând indicații pe platou după ce fusese pensionat forțat. Pe aceeași temă de circumstanță va recidiva și Manole Marcus
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
este concediat de la universitate. Concediat din funcția de profesor și dezgustat de comportamentul Marthei, François se întoarce la foștii săi prieteni: Regnier de Montigny (Christophe Odent) și Colin de Cayeux (Bernard Farcy), care intraseră în breasla calicilor condusă de Marele Coțcar (Ion Marinescu), „regele vagabonzilor”. Dezgustat de comportamentul mârșav al Catherinei de Vaucelles, Villon compune un pamflet în care dezvăluie că aceasta avea relații imorale cu Philippe Sermoise. Datorită Bastardului, care devenise informator al poliției, textul poemului ajunge la Sermoise. Acesta
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
Pistaccio) și Jeannot. În următorii patru ani, cei cinci fugari formează banda Scoicarii, atacând convoaiele regale ce treceau prin Dijon și furând, printre altele, o comoară de 6000 de scuzi de aur. Considerând că prada i se cuvenea lui, Marele Coțcar o trimite pe Flora, fiica lui, împreună cu o bandă de hoți, pentru a pune mâna pe comoară. Dându-și seama că unul dintre ei a divulgat planurile, Regnier organizează o cursă în care cade banda trimisă de Marele Coțcar. Prinsă
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
Marele Coțcar o trimite pe Flora, fiica lui, împreună cu o bandă de hoți, pentru a pune mâna pe comoară. Dându-și seama că unul dintre ei a divulgat planurile, Regnier organizează o cursă în care cade banda trimisă de Marele Coțcar. Prinsă în capcană, Flora o trimite pe Marthe cu o pungă către stareța mănăstirii Fouras. Marthe este însă ucisă, iar punga este luată de François. Din cauza trădării lui Jean le Loup, sosește un grup de soldați condus de sergentul Dijonez
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
condus de sergentul Dijonez (Ștefan Velniciuc). François și Jean le Loup reușesc să ajungă la Mănăstirea Fourras și sunt adăpostiți acolo de stareța Huguette Duhamelle (Maria Rosaria Omagio). Flora îl trimite pe Jeannot la Paris cu o scrisoare către Marele Coțcar, care reușește prin relațiile sale să obțină de la regele Carol al VII-lea grațierea lui François Villon pentru uciderea lui Philippe Sermoise. Ca urmare a faptului că a fost grațiat, François revine la Paris, dar nu este primit, din dispoziția
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
să obțină de la regele Carol al VII-lea grațierea lui François Villon pentru uciderea lui Philippe Sermoise. Ca urmare a faptului că a fost grațiat, François revine la Paris, dar nu este primit, din dispoziția episcopului, pe domeniile episcopale. Marele Coțcar refuză și el să-l primească, temându-se că își va strica relațiile cu poliția. În aceste condiții, poetul se duce la bordel, unde este primit ca oaspete de către Marion, noua matroană. Timp de câteva săptămâni, François Villon vine cu
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
Villon. Poetul ajunge în 1462 la Paris într-o stare de sănătate precară: este gârbovit, șchiop și are părul aproape complet alb. Orașul este trist, împânzit de poliție, universitatea și-a pierdut privilegiile, bordelurile sunt închise, Guillaume este bolnav, Marele Coțcar murise și fusese înlocuit de Flora care fusese omorâtă de vagabonzi. Auzind de revenirea lui în oraș, studenții vin la el și îl anunță că îi tipăriseră poeziile și le difuzaseră în public. Studenții vor ca universitatea să-și recapete
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
un golan”. Rolurile de prim-plan au fost distribuite unor actori francezi, români, italieni și germani; mulți actori români au avut roluri principale cum este cazul lui Silviu Stănculescu (Thibaut d'Aussigny), Traian Costea (Robert d'Estouteville), Ion Marinescu (Marele Coțcar), George Paul Avram (Philippe Sermoise), Ion Besoiu (Fredet), Olga Tudorache (Frumoasa coifăreasă) ș.a. După afirmațiile regizorului, au fost folosiți cel puțin 1.000 de figuranți. Echipa tehnică a filmului a fost una mixtă, româno-franceză; echipă românească era una numeroasă, fiind
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
din vremea sa. Atitudinea glumeață a lui Manger față de textul original se plasează în tradiția parodică și purimică existentă la evrei încă din vechime. Cum spunea în prefață, „când am scris această carte, mi-a stat permanent în fața ochilor șapca coțcarului din spectacolele evreiești de Purim”. Inspirat de genul Purimshpiel, care folosea o povestire din tradiția religioasă pentru a ironiza normele și așteptările vieții religioase evreiești din secolele precedente, Midrashul lui Manger revizuiește în mod radical portretele tradiționale ale personajelor biblice
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
italiene ale unui Scola sau Risi” (L'Express); Un film coroziv pe care n-ar trebui să-l ratați sub nici un pretext” (Le Point); ”Caranfil a reluat pe seama sa și a României celebra formulă lansată de Gabin în ”Traversând Parisul”: ”coțcarii de săraci!” (...) Pariu câștigat. Surâzi și meditezi.” (Le Figaro); Dă fuga și-o vezi. Această operă românească (...) este o perlă de umor negru” (Le Parisien); Fabulă satirică despre exploatarea contemporană a carității” (Le Monde). A ridica o asemenea idee de
Filantropica () [Corola-website/Science/327379_a_328708]
-
adevăr, aceasta era motivarea pe care o dădea primului său roman intitulat Rendez-vous au Jugement dernier. Subțiratecă pledoarie - mi-am zis - și care nu va găsi nici un fel de crezare în numitele cercuri. Că doar și ele știu că orice coțcar la drumul mare, ca să-și salveze primejduitul său toval și să-și mai facă rost pe deasupra și de o simbrie de informator sau de spion (suprema resursă a pățiților de drept comun), își va ura el singur bun-sosit, în numele vreunei
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
vadă nu văd acum limpede în această cestiune. Toți s-au putut convinge că această răscumpărare este și mai nenorocită pentru țară decât chiar concesia Strusberg. Că, ca și atunci, dar mai pe față decât atunci, intrăm în tovărășie cu coțcari prusaci, cum zicea odată "Romînul". Că precum atunci am lăsat 248 mil. ale țării la Berlin în lada cu 2 chei pre mâni de oameni avizi și necinstiți, tot astfel și acum lăsăm un mai mare capital să fie administrat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru aplecările spre "pușcă și teatru", iar în povești se remarcă prin "noutatea dialogului", "hazul graiului moldovenesc", "un extraordinar humor", "naturaleță a dialogului vioi și mucalit", "un scriitor popular având toate însușirile genului", schimbându-și brusc epica în Moș Nichifor Coțcarul și Amintiri, "în stilul lui Rabelais din Pantagruel", cu viziuni "de un enorm comic"22) și galeria unor "drăcoși de moldoveni", formând întrutotul o "lume originală", pentru prima oară zugrăvită de cineva 23). Opera lui Creangă permite, după N. Iorga
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
le-am spus. Nici am numit poporul ce muncește și plătește canalie. Pentru plebea superioară, pentru acele mii de demagogi cari trăiesc direct sau indirect din buget am păstrat acest epitheton ornans, pentru cumularzi, lefegii, agenți electorali plătiți, cârciocari și coțcari cari s-au vârât până și în comunele rurale; iată pentru cine păstrăm epitetul, nu pentru bietul nostru popor, pe care numai prefectul roșu d. Vidrașcu îl numește sălbatic într-o țară civilizată. Ignoranța lui, sărmanul, e mai bună decât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]