177 matches
-
renală sau de determinări anormale de laborator, precum hipopotasemia în hiperaldosteronism. Cauzele cele mai frecvente de hipertensiune arterială secundară pot fi grupate în funcție de grupa de vârstă, astfel la copii și adolescenți, până la 18 ani domină boala renală parenchimatoasă, urmată de coarctația de aortă, la adulții tineri, cu vârste cuprinse între 19 și 39 de ani, cele mai frecvente cauze sunt stenoza de arteră renală prin displazie fibromusculară, urmată de disfuncție tiroidiană. În categoria de vârstă între 40 și 64 de ani
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
frecventă cauză de HTA secundară este boala renală parenchimatoasă. Aici se pot include glomerulonefritele, anomalii congenitale sau nefropatia de reflux. Uneori hipertensiunea la această grupă de vârstă nu este clinic manifestă, astfel că diagnosticul trebuie să fie unul de excludere. Coarctația de aortă este a doua cea mai frecventă cauză secundară și de asemenea este de două până la cinci ori mai frecventă la sexul masculin. La adulții tineri (cu vârste cuprinse între 19 și 39 de ani) stenoza de arteră renală
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
pulmonar aberant, închiderea chirurgicală a defectelor septale ventriculare, corecția chirurgicală a stenozei valvulare pulmonare, corecția chirurgicală a canalului atrioventricular comun, corecția chirurgicală a Tetralogiei Fallot, corecția chirurgicală a maladiei Ebstein, operația Fontan pentru atrezia de valvă tricuspidă, corecția chirurgicală a coarctației de aortă, corecția chirurgicală a canalului arterial permeabil; ... 14. implantarea de Stent Graft endoaoartic în echipa mixtă chirurgicală și intervențională; ... 15. implantarea de dispozitive de asistare circulatorie mecanică: balon de contrapulsație intraortică, ECMO-ECLS, LVAD; ... 16. tratamentul chirurgical și nonchirurgical de
REGULAMENT din 29 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298134]
-
pulmonar aberant, închiderea chirurgicală a defectelor septale ventriculare, corecția chirurgicală a stenozei valvulare pulmonare, corecția chirurgicală a canalului atrioventricular comun, corecția chirurgicală a Tetralogiei Fallot, corecția chirurgicală a maladiei Ebstein, operația Fontan pentru atrezia de valvă tricuspidă, corecția chirurgicală a coarctației de aortă, corecția chirurgicală a canalului arterial permeabil; ... 9. implantarea de dispozitive de asistare circulatorie mecanică: balon de contrapulsație intraortică, ECMO-ECLS, LVAD; ... 10. chirurgia anevrismelor de aortă abdominală; ... 11. implantarea de Stent Graft endoaoartic în echipa mixtă chirurgicală și intervențională
REGULAMENT din 29 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298134]
-
aprecierea și pe răspunderea medicului examinator La aprecierea și pe răspunderea medicului examinator La aprecierea și pe răspunderea medicului examinator La aprecierea și pe răspunderea medicului examinator La aprecierea comisiei La aprecierea comisiei La aprecierea comisiei La aprecierea comisiei (1) coarctația de aorta, stenoza aortică, stenoza pulmonară, anomalii coronariene, boala Ebstein. INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT (2) alte malformații cardiace cu tulburări funcționale minime. La aprecierea și pe răspunderea medicului examinator La aprecierea și pe răspunderea medicului examinator
NORME TEHNICO-METODOLOGICE din 31 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273797]
-
anevrismale (aspect de „colier de perle” la angiografie). Leziunile se pot complica cu disecția mediei sau cu anevrisme și în aproximativ un sfert din cazuri leziunile pot fi bilaterale. Alte cauze (rarisime) de stenoză de arteră renală sunt: boala Takayashu, coarctația de aortă, stenoza vasculară post-radică și traumatismele abdominale. 10.3. Fiziopatologie Rolul sistemului renină-angiotensină-aldosteron Prezența stenozei de arteră renală determină creșterea secreției de renină, menținând astfel filtrarea glomerulară prin efectul vasoconstrictor pe arteriola eferentă al angiotensinei II. Pe de altă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Glomerulonefrita difuză cronică, pielonefrita cronică, glomeruloscleroza diabetică, colagenoze, rinichi polichistic, tumori secretante de renină, stenoza arterei renale (hipertensiune renovasculară), transplant renal. Endocrină Disfuncția suprarenală (boala Cushing, hiperaldosteronism primar, feocromocitom), sarcina, disfuncția tiroidiană (tireotoxicoza, mixedem), acromegalia. Cardiovasculară Ateroscleroza aortei, insuficiența aortei, coarctația aortei, bradiaritmia sinusală, blocul atrioventricular de grad înalt, hipervolemia, poliglobulia, fistula arteriovenoasă, boala Paget. Neurologică Disautonomia, hipertensiunea intracraniană, tetraplegia. Medicamentoasă sau indusă de substanțe chimice Anticoncepționale orale, corticosteroizi, mineralocorticoizi, antiinflamatoare nesteroidiene, amfetamine, inhibitori ai monoaminooxidazei, droguri anorexigene, cocaină, etanol, eritropoietină
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
componentă numai sistolică sau sistolodiastolică (sugestive de HTA renovasculară). Prezența suflurilor în flancuri este frecventă în displazia fibromusculară de arteră renală și la 40 50% din bolnavii cu stenoză aterosclerotică funcțională semnificativă; ascultarea unor sufluri precordial sau interscapulovertebral (insuficiență aortică, coarctație de aortă); puls femural diminuat sau absent, extremități reci (coarctația de aortă). De asemenea, examenul fizic poate obiectiva în special modificările legate de stilul de viață: de exemplu obezitatea viscerală (circumferința taliei superioară valorii de 102 cm la bărbați, respectiv
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
suflurilor în flancuri este frecventă în displazia fibromusculară de arteră renală și la 40 50% din bolnavii cu stenoză aterosclerotică funcțională semnificativă; ascultarea unor sufluri precordial sau interscapulovertebral (insuficiență aortică, coarctație de aortă); puls femural diminuat sau absent, extremități reci (coarctația de aortă). De asemenea, examenul fizic poate obiectiva în special modificările legate de stilul de viață: de exemplu obezitatea viscerală (circumferința taliei superioară valorii de 102 cm la bărbați, respectiv 88 cm la femei). 4.1.4. Diagnosticul paraclinic al
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
atacul de panică Supraîncărcarea de volum Aport excesiv de sodiu Retenție hidrică din bolile renale cronice Terapie diuretică inadecvată Administrare inadecvată de soluții perfuzabile Cauze secundare nedecelate de HTA Boală renală parenchimatoasă sau renovasculară Hiperaldosteronism primar Feocromocitom Sindrom Cushing Boli tiroidiene Coarctația de aortă Tumori intracraniene Sindrom de apnee de somn 169 HTA rezistentă sau refractară la tratament este definită ca incapacitatea de a scădea TA sistolică și TA diastolică până la valorile țintă corespunzătoare unui anumit nivel de risc cardiovascular, prin administrarea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Hiperparatiroidismul Cauze suprarenale exces de mineralocorticoizi: hiperaldosteronism primar (Adenomul Conn) hiperaldosteronism sensibil la glucocorticoizi deficit de 11-beta-hidroxisteroid-dehidrogenaza exces de glucocorticoizi:hiperproducția primară de cortizol (Sindromul Cushing) și hiperproducția primară de ACTH (Boala Cushing) exces de catecolamine : feocromocitom Alte cauze biologice Coarctația de aortă Sindromul de apnee obstructivă de somn HTA în sarcină Afecțiuni neurologice: creșterea presiunii intracraniene, tetraplegia, disautonomii familiale, porfiria acută Stresul chirurgical: perioperator și postoperator Hiperventilația psihogenă Hipoglicemia Postresuscitare Creșterea volumului intravascular Cauze exogene Administrarea de: corticoizi, estrogeni, mineralocorticoizi
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Fistula arterio-venoasă Persistența de canal arterial Tireotoxicoza Boala Paget Rigiditatea aortică crescută Prevalența principalelor forme de HTA secundară variază în statisticile realizate până în prezent, dar cea mai frecventă formă rămâne cea din bolile renale cronice, urmată de 199 boala renovasculară, coarctația de aortă, hiperaldosteronismul primar, sindromul Cushing, feocromocitomul și HTA indusă de contraceptive orale. Al treilea pas în diagnosticarea cauzelor hipertensiunii secundare, după anamneză și examen fizic complet, este reprezentat de investigațiile de laborator uzuale și de cele suplimentare ilustrate în
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
diagnosticul cauzelor de HTA secundară Diagnostic prezumtiv Investigații uzuale Investigații suplimentare Boala renală cronică examen sumar de urină creatinină serică ecografie renală biopsie renală urografie cu izotopi Boala renovasculară ecografie renală ecografie Doppler de artere renale angio-RMN angio CT aortografie Coarctația de aortă măsurarea TA la membrele inferioare ecocardiografie RMN aortografie Hiperaldosteronism primar potasiu urinar și seric renina și aldosteronul plasmatic test de supresie la fludrocortizon CT suprarenale Sindrom Cushing cortizolul plasmatic dimineața după supresie cu doze mici de dexametazonă CT
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
efectul eplerenonei încă este studiat și se pare că este inferior spironolactonei. Se poate asocia pentru controlul valorilor TA un diuretic tiazidic sau orice alt agent antihipertensiv (IECA sunt mai puțin recomandați deoarece este o hipertensiune hiporeninemică). 233 6.6. Coarctația de aortă reprezintă îngustarea congenitală a aortei ce poate apărea la orice nivel al aortei toracice sau abdominale, dar care este situată, de obicei, la nivelul istmului aortic, în porțiunea distală a crosei, sub originea arterei subclaviculare stângi (65). Acest
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
situată, de obicei, la nivelul istmului aortic, în porțiunea distală a crosei, sub originea arterei subclaviculare stângi (65). Acest defect este frecvent întâlnit, fiind identificat în 8% din malformațiile congenitale de cord și la 0,2% din adulții hipertensivi (66). Coarctația poate fi localizată sau difuză și se poate asocia cu bicuspidie aortică, în 50-80% din cazuri, dilatație anevrismală a aortei pre sau poststenotic sau anevrisme cerebrale, identificate la 10% din subiecții cu această malformație și asociate cu risc de hemoragie
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
pre sau poststenotic sau anevrisme cerebrale, identificate la 10% din subiecții cu această malformație și asociate cu risc de hemoragie intracraniană (67, 68, 69, 70, 71). Dacă nu se asociază și cu alte malformații (cu excepția bicuspidiei aortice), leziunea este denumită ,,coarctație simplă”, iar dacă este acompaniată de alte defecte este considerată ,,coarctație complexă”. Pentru coarctația simplă, leziunea este adesea identificată în copilărie sau în adolescență prin descoperirea unei HTA severe la membrele superioare în prezența unui suflu sistolic aspru precordial. La
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cu această malformație și asociate cu risc de hemoragie intracraniană (67, 68, 69, 70, 71). Dacă nu se asociază și cu alte malformații (cu excepția bicuspidiei aortice), leziunea este denumită ,,coarctație simplă”, iar dacă este acompaniată de alte defecte este considerată ,,coarctație complexă”. Pentru coarctația simplă, leziunea este adesea identificată în copilărie sau în adolescență prin descoperirea unei HTA severe la membrele superioare în prezența unui suflu sistolic aspru precordial. La adulți adesea este diagnosticată fortuit în timpul evaluării amănunțite a unei HTA
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
și asociate cu risc de hemoragie intracraniană (67, 68, 69, 70, 71). Dacă nu se asociază și cu alte malformații (cu excepția bicuspidiei aortice), leziunea este denumită ,,coarctație simplă”, iar dacă este acompaniată de alte defecte este considerată ,,coarctație complexă”. Pentru coarctația simplă, leziunea este adesea identificată în copilărie sau în adolescență prin descoperirea unei HTA severe la membrele superioare în prezența unui suflu sistolic aspru precordial. La adulți adesea este diagnosticată fortuit în timpul evaluării amănunțite a unei HTA presupusă esențială (72
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
adolescență prin descoperirea unei HTA severe la membrele superioare în prezența unui suflu sistolic aspru precordial. La adulți adesea este diagnosticată fortuit în timpul evaluării amănunțite a unei HTA presupusă esențială (72). Deși primele teorii asupra mecanismelor patogenice ale HTA în coarctația aortei incriminau obstrucția mecanică drept unic mecanism, la momentul actual se consideră că hipoperfuzia renală, reprezintă un alt factor generator al HTA prin activarea sistemului renină-angiotensină aldosteron. Activarea sistemului nervos simpatic se pare că joacă, de asemenea, un rol important
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
drept unic mecanism, la momentul actual se consideră că hipoperfuzia renală, reprezintă un alt factor generator al HTA prin activarea sistemului renină-angiotensină aldosteron. Activarea sistemului nervos simpatic se pare că joacă, de asemenea, un rol important în patogenia HTA în coarctație (73). 6.6.1. Diagnosticul coarctației de aortă I. Diagnosticul clinic se suspicionează la un copil sau un adult tânăr, de obicei de sex masculin cu HTA și aspect caracteristic: dezvoltarea capului, trunchiului și membrelor superioare cu 234 aspect atletic
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
se consideră că hipoperfuzia renală, reprezintă un alt factor generator al HTA prin activarea sistemului renină-angiotensină aldosteron. Activarea sistemului nervos simpatic se pare că joacă, de asemenea, un rol important în patogenia HTA în coarctație (73). 6.6.1. Diagnosticul coarctației de aortă I. Diagnosticul clinic se suspicionează la un copil sau un adult tânăr, de obicei de sex masculin cu HTA și aspect caracteristic: dezvoltarea capului, trunchiului și membrelor superioare cu 234 aspect atletic, robust în timp ce șoldurile și membrele inferioare
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
superioare cu 234 aspect atletic, robust în timp ce șoldurile și membrele inferioare sunt slab dezvoltate. Hipoperfuzia de la nivelul membrelor inferioare determină slăbiciune musculară și oboseală în timpul efectuării exercițiilor fizice la jumătate din subiecți (74). Examenul fizic al pacientului cu suspiciune de coarctație de aortă implică o atenție deosebită din partea clinicianului, cu necesitatea măsurării TA și a palpării pulsului la toate cele patru membre, precum și a palpării simultane a pulsului femural și brahial. Tipic, pacienții prezintă hipertensiune arterială la nivelul membrelor superioare și
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
patru membre, precum și a palpării simultane a pulsului femural și brahial. Tipic, pacienții prezintă hipertensiune arterială la nivelul membrelor superioare și TA sistolică scăzută, cu mai mult de 20 mmHg la membrele inferioare comparativ cu cea de la brațe. Subiecții cu coarctație prezintă și puls imperceptibil sau întârziat la membrele inferioare, la palparea simultană a arterelor brahiale și femurale, în absența unei arteriopatii periferice obliterante. Dacă stenoza este situată sub originea trunchiului brahiocefalic, HTA apare doar la membrul superior drept și va
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
absența unei arteriopatii periferice obliterante. Dacă stenoza este situată sub originea trunchiului brahiocefalic, HTA apare doar la membrul superior drept și va exista asimetrie tensională între cele două brațe. Se poate asculta suflu sistolic intens precordial, iradiat interscapulovertebral. HTA în coarctația de aortă este sistolo diastolică, fiind severă atunci când debutul este în copilărie și mai puțin severă la adolescent sau adultul tânăr. II. Diagnosticul paraclinic Confirmarea diagnosticului se poate face cu ajutorul ecocardiografiei, aortografiei sau rezonanței magnetice nucleare. Ecocardiografia reprezintă o investigație
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
ecocardiografiei, aortografiei sau rezonanței magnetice nucleare. Ecocardiografia reprezintă o investigație noninvazivă valoroasă la pacienții cu suspiciune clinică diagnostică. O velocitate sistolică de vârf superioară valorii de 3,2m/secundă și o velocitate diastolică mai mare de 1m/secundă indică o coarctație severă (75). Ecocardiografia oferă detalii importante și asupra valvei aortice, asupra existenței bicuspidiei aortice și asupra istmului aortic. La momentul actual rezonanța magnetică nucleară reprezintă cea mai valoroasă metoda imagistică pentru evaluarea preoperatorie a coarctației, a sediului și a dimensiunii
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]