3,186 matches
-
stoicism cu care au făcut-o în anii 80. Noi înțelegem Dragoș, cum e cu sărăcia prin care am trecut, mai greu e să-i explic copilului, învățat cu “binele” actual, că nu mai aruncăm dresurile rupte în vârf, le coasem Eu chiar încerc să văd partea cumva plină a paharului asta gol. Văd că am început să cumpăr mai mult produse și servicii de bază, ceea ce mi se pare mai sanatos că stil de viață și valori, așa. Problema e
Amarcord by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82767_a_84092]
-
poveste" pentru toate vîrstele. Am descoperit parcurgînd literatura noastră că există un fir conducător absolut remarcabil și totodată o istorie, alta decît a operelor, și anume a receptării, deopotrivă de captivantă. O istorie a scrisului, alta a cititului. Două istorii cusute în pielea uneia singure. Este extrem de interesant de știut nu doar de ce și cum se scria, de-a lungul a cinci secole, dar și de ce și cum se citea. În fiecare epocă există motivații și modalități specifice. Nici oamenii, nici
Pe înțelesul celor care citesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14786_a_16111]
-
dar dacă le aveam, n-am mai cumpărat noile ediții. Pe lîngă faptul că mă simt legată de volumele primei lecturi, cu însemnările de atunci pe margini, noile ediții au, sub coperta spilcuită, tot hîrtie de calitate inferioară. Foile, nemaifiind cusute, ci lipite, se desprind, oglinda paginii e adesea, din economie, meschină, ca și litera, aleasă nu pe criteriul lizibilității. Bun de folosință îndelungată (generații) în principiu, obiectul carte - cu excepția edițiilor de lux pentru care marii cititori n-au bani - e
Material by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14907_a_16232]
-
a pus pe plâns și a fugit. Femeile mi-au adus un lighean cu apă caldă să mă spăl pe mâini, față și picioare și apoi m-am culcat. M-am trezit pe la ora 11, când Emilia cu o poșetuță cusută cu motive populare În mână, mă aștepta să mergem. Miau mai dat o cană cu lapte pe care am băut-o cu poftă și am plecat mulțumindu-le de găzduire, auzind vorbele mamei În urechi: Fi politicos mă, mulțumește pentru
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
de grație cînd, în loc să mă duc la grădiniță, am rămas acasă cu două plăpumărese. Era iarnă, și masa din mijlocul camerei era în întregime acoperită de apele ondulate ale mătăsii vișinii. Femeile își vedeau de treaba lor, tăiau, potriveau și coseau cu gesturi uriașe viitoarea plapumă, în timp ce eu îmi vedeam de treaba mea. Urmăream cu ochii larg deschiși spectacolul de pe terasa plină de zăpadă: o veveriță, venită probabil de pe Tîmpa, peste acoperișuri, dădea un spectacol acrobatic pe balustradă. Era o veche
Gesturi pierdute by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14977_a_16302]
-
iarăși nu avea răbdare.", "reacția poporului a fost în linia tradiției literare - el a rămas mut", "a urmat apoi filmul Seara pe șosea: veneau turmele, nășteau stelele, îndrăgostiții se ghiloseau pentru rendez-vous...", "și până se vor mai odihni mașinile de cusut cuvinte ale personajelor noastre, autorul vine cu precizarea că [...]". Și din acest punct de vedere, Fiziologie, Baladă nupțială, Morala faptei și Confidența defulării sunt cele mai reușite texte - postmoderne sau nu, ce mai contează! - ale întregului volum. Lăsându-te purtat
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
în gol); cu verdele ochilor de "țigancă" ai Adrianei Trandafir, care mă urmăresc, pur și simplu, scoși în evidență formidabil de machiajul ce combină negrul și movul; rămîn cu freamătul duios sau apăsat cu sunetul ireal al șirurilor de scoici cusute pe poalele rochiei Fatimei (Elvira Deatcu), spiritul, femeia deșertului, îmbrăcată de Buhagiar în albastrul tare, egiptean, din Fayoum, un costum ce va rămîne în memoria spectatorului; cu hărțile, timona-platformă, alambicul, cărțile vechi legate în piele, cu baldachinul deschis ca o
Femeia deșertului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15031_a_16356]
-
putea defini prin muzica psychedelică, flower-power-ul anilor '60-'70 (pace, întoarcere la natură, halucinogene), astăzi acelor fenomene le răspunde un altul - în esență asemănător - caracterizat prin rock-ul alternativ și fuziunea acestuia cu rap-ul (hart-core), drogurile tari, violență... Florile cusute pe haine de hipioți au fost date jos și înlocuite cu moda percingului (iarăși o estetică a durerii) cu cercei prinși în sprâncene și în limbă. Romanul lui Al. Vakulovski se înscrie perfect atitudinii grunge și nu celei hip-hop, de
Existențialism narcotic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15105_a_16430]
-
reprezintă decît o parte a efortului consacrat de dna Accad lămuririi oribilei tradiții. Excizia nu e doar o circumcizie aplicată femeilor, ci o formă de castrare. Într-o variantă severă, numită infibulare se înlătură întregul aparat genital extern și se coase vulva. Cronicarul își amintește că, în 1982, cînd romanul a fost tipărit la Paris, el a stîrnit două feluri de reacții, reflectate în presă: un mare număr de tinere de origine arabă ori africană aflate la studii în Franța au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
sprijinim ca niște pomi dezgoliți cu scoarța tăiată iar între noi se naște o putere de viață pe care noaptea nu o poate distruge și dimineața nu o poate alung din gâturi iese semiumbra care îmi țese rochia și-i coase mânecile răsfrânte împunse de pantofi. 4. femeia este o capodoperă cu jartiera aranjată pentru dans picioarele ei sunt niște spini uriași care nu înțeapă bărbatul are cămașă lucioasă și taie puterea prin umăr cei patru ochi ai lor doar la
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/4565_a_5890]
-
o groapă, țipă a glorie ca un păun. Poetul va vorbi despre frică, a învățat s-o miroasă. Nu crește pe gard doar mâna maicii Domnului și glicină. De ce ți-e frică sârmă ghimpată? Si ție scaun electric? Si ție coasă? Sau ție harnică ghilotină? Si ție capcană de șoareci? Sperietoare în lanuri? Cursă de vulpi? Undiță cu momeală? Ție harpon ascuțit? Plasă de fluturi? Năvod? Încleștată zăbală? De nimic nu ne e frică pe lumea aceasta în care Dumnezeu a
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/5999_a_7324]
-
nu mai pot vorbi decît despre mine nu mai știu vorbi decît despre mine, așa cum mă văd, reprodusă în milioane de cioburi asemenea care curg continuu pe stradă fără să-și mai amintească nimic. Am să învăț din nou să cos, să spăl, să cîrpesc, să cresc copii, să fac cumpărături, să gătesc, am să fac cum vor toți, cum fac toți, am să tac și-am să uit Că trebuia să diger existența pămîntului să împac munții cu văile / să
Poezii by Magda Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/6108_a_7433]
-
gătesc, am să fac cum vor toți, cum fac toți, am să tac și-am să uit Că trebuia să diger existența pămîntului să împac munții cu văile / să căsătoresc insule cu oceane să îmbunez găuri negre și constelații / să cos continentele între ele să înnădesc nordul cu sudul / să amestec orientul cu occidentul să educ delfinii, stejarii, turturelele, crinii ca să nu se mai teamă de noi/ ca să ne iubească trebuia să sublimez din teroare, ură și haos un drog nou
Poezii by Magda Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/6108_a_7433]
-
câine de târlă degerau sfinții unși cu frescele prunce din care-ncercau întunericul nesfințit să-l arunce mic altar de suspine creștine! ai plâns în subțioara mea pe ascuns tu ai pus peceți pe suflete mute pe năframa Sfintei Fecioare, cusute cu ace de smarald și porfir sub potirul căreia mă furișez și respir (20 iulie 2008) Ritual (fântâni) satului meu natal: Limpeziș acum când în cuptorul ei m-a prins ninsoarea Doamne dezvoltă-mi moartea și mirarea mai am un
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
din iubire. La început lucrurile erau lucruri le foloseam pentru că erau bune și frumoase erau bune și frumoase pentru că le doream cuțitul tăia carnea vițelului sacrificat toporul despica țeasta, arcul potopea săgeți în pieptul vânatului plugul ara pieptenul pieptăna acul cosea oglinda oglindea foloseam lucrurile pentru că erau bune și frumoase erau bune și frumoase pentru că le doream le împrumutam, le schimbam, le trimiteam de-acasă să pască depărtările și era așa de bine și cald, fericirea era posibilă pe-atunci trecea
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
în care am agățat o sumedenie de rochii de praf, și chiloței de praf. Pantofii mei de praf lasă urme de praf, pe noptieră am mărgelele cu elefănței din praf, cu pete prăfuite de pantere. Sub abajurul de praf, mama coase cu praf tot ce îi desenez eu în praf și bem amândouă cafeaua de praf. Măndița scutură harnic, în fiecare secundă, vagoane, tone de covoare, metalice, grele cu zgomot de porți de fier de închisoare. Si praful urca docil în
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
adorm epuizată printre seve milenare. Dorm dreaptă ca soldatul în picioare. Și doar din respirare, copacul jupuit mi se alungește la picioare, desfoiat Ah ... ce mânere ... ce capac" rabdă tăierea cu-mpăcare, mi se transformă, iar, în pat. TĂIAT ȘI CUSUT Tăiat și cusut, cusut și tăiat. Dogoarea infirmierei peste răni aplecată. Mort proaspăt înviat, căutat pe dinăuntru ca peștele de icre, ca sepia de perle pe dinăuntru căutat de tine cel nou în miezul ființei mele nou încrustat. Uitat între
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
perle pe dinăuntru căutat de tine cel nou în miezul ființei mele nou încrustat. Uitat între mațe un bisturiu și cusătura deasupra închisă - doar la aplecări cu durere-ți simt prezența încinsă - cusut și tăiat - rana, gestul, cuvântul - plaga supurândă. Cusut și tăiat. Cum să mă întorc acasă, când acasă este un lighean cu lături argintate ... când cel ce spune este auzit doar de afară, când cordonul ombilical a devenit o sfoară înnodată de gât, când toate obiectele au firi zburătoare
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
ochi/ și la gură uneori// cu un surâs/ în plus sau în minus-/ pe față/ și la inimă/ fiecare mișcare/ de umbră mă doare/ insuportabil// (...) și iată-mă cum/ am devenit cu timpul/ un fel de piatră migratoare,/ un surâs cusut pe buze/ și sub sprâncenele grele// un cuvânt zburător/ spus abia numai/ pe jumătate, frate// adevărat/ că sunt/ un înger de tot// dar vitreg! Îndemnul din titlu este o invitație de a vorbi împotriva solitudinii și a morții, în primul
De la Adam citire by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8070_a_9395]
-
să semănați și să secerați; El vă dă izvoare și gârle ca să beți din ele când sunteți însetate, coline și munți ca să vă găsiți adăpost în ele arbori, înalți ca să vă faceți acolo cuiburile; și fiindcă nu știți nici să coaseți nici să toarceți, tot El vă procură vestmintele trebuincioase atât vouă cât și odraslelor voastre. Creatorul v-o fi iubind pe voi mult de tot, dacă vă face atâtea favoruri! Astfel, dragele mele surori, nu fiți ingrate, ci sărbătoriți neîncetat
Franciscanii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13305_a_14630]
-
pe un fragment de papirus, pe un colț de piatră, pe un petec de mătasă. Poetul nu știe niciodată spre cine trimite poemul. Aveam vreo zece ani cînd, în- tr-o fabuloasă poiană situată în pantă, pe care tatăl meu o cosea, m-am uitat la un pîlc de mesteceni ca și cum îi vedeam pentru prima dată. Erau sublimi, aerul se răsfăța atingîndu-le pielea argintie, frunzele lor gesticulau înțelesuri indescifrabile prin fața norilor. M-am îndreptat spre unul din ei, m-am cocoțat cît
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
ea. Mai mult, se purta ca o robă ce visa fastuos, dar care trăia fastidios. 4. Muzica de gabardină a Renașterii, cu pronunțate nervuri oblice aplicate și pe față și pe dos, s-a purtat, paradoxal, cu lejeritate, în ciuda buzunarelor cusute cu ață albă, în care se ascundeau cheile centurilor de castitate migălos securizate. 5. Muzica de brocart a Barocului s-a distins prin podoabele și înfloriturile ei, garnisite cu fir de aur și de argint, ce însăila, pe de o
Muzică și vestimentație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12478_a_13803]
-
teozofului Krishnamurti, a devenit atât de vegetariană încât bucătăreasa a ținut să plece; apoi a fugit, luându-și copiii (care copii?) cu un fotograf belgian, căruia îi plăcea Wagner. Acum intervine ,Ea". Sora lui David, Ida, o găsește în Anglia, cosând pene la pălăriile de damă, deși era fiica celor trei mai mari fabrici de zahăr din Stavropol; și mai era și frumoasă, cu ochii negri, caucazieni. Pentru că a fost belă și fiica unor bogătani, Chagall se căsătorise cu ea, vai
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
mai de mult în America, ieșea întotdeauna învingător. Ajunseserăm, de urât, să ne uităm la astfel de întâmplări, care ne mai bucurau inimile noastre grele de singurătate și părăsite, sărmanele de ele. Când nu stăteam la tv, Ifi mătura, gătea, cosea, cârpea, citea ori împletea la pulovărașul ce avea să mi-l dăruiască nu cu mult înaintea Crăciunului, o dată cu o farfurioară plină de nuci pisate. Dar cel mai bine era când ședeam împreună la televizor. Mă punea și pe mine să
Șoricelul Valerică de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11585_a_12910]
-
ori rafinată (sofisticată) către culoare. Nu strategia înălțimilor și a duratelor, ci plonjarea în abisul timbralității, propensiunea pentru cutele cele mai mărunte de pe anvelopa sunetului. Din păcate însă, mulți compozitori au fost înghițiți de acest abis coloristic ori au rămas cusuți între aceste cute cromatice, fiind condamnați la grea recluziune. Iar muzica lor la asfixie. Incontestabil, timpul s-a comprimat în așa măsură încît, poate de frică, poate din inconștiență, pentru a nu fi ajunși din urmă, urmăriți sau imitați (?), compozitorii
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]