3,228 matches
-
s-adună sa găsească muzicanți de horă sa pună. O armonică micuță, uneori o muzicuță sau chiar un acordeon se postează lâng-un fluier sau o tobă, ca într-un salon. Sosesc fete-n fuste albe, fote negre cu mărgele, ii cusute cu arnici și marame străvezii, însoțite de-a lor mame și de tați cheflii. Se avantă-n dans băieții și încing o sârbă praful sa-l bătătorească fetele să cucerească. Se prind apoi iute-n horă fetele subțiri și dansează-n
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 by http://confluente.ro/A_fost_candva_.html [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
chiar dacă ar avea subțirimea unui tril de privighetoare, ea este un „Hristos a înviat!", afirmarea ființei noastre, întărirea și manifestarea țesuturilor ontologice ale persoanei umane, bucuria că „Primăvară dulce" ne începe ființă și rostul nostru printr-un motocel de lumină cusut cu fir din lumina Învierii. Împărăția Cerurilor, trecerea „de la moarte la viață și de pe pământ la cer" începe cu aprinderea lumânării sufletului nostru din Lumina lui Hristos.Un fir de lumânare, cât o crenguța de salcie, rezumă întreaga Biblie pentru că
HRISTOS A INVIAT DIN MORTI! de MIRON IOAN în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/miron_ioan_1492162397.html [Corola-blog/BlogPost/380049_a_381378]
-
tăiat adânc la picior: o tăietură pînă la os. Niște vecini buni- familia Halavi- l-au luat pe Idan în brațe până la taxiul lor( tatăl era șofer de taxi),l-au dus la spitalul Wolfson și acolo i s-a cusut rană în patru puncte , în prezența vecinilor,care n-au vrut să-l lase singur... Și când mă gândesc că în tot acest timp, eu eram la școală și nu știam de nimic... Le sunt profund recunoscătoare până în ziua de
DIN AMINTIRILE ALMEI (3) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1451168171.html [Corola-blog/BlogPost/378622_a_379951]
-
salvate de personalități dispuse la sacrificiu. Sunt ferm convins că vița noastra nobilă va scoate mereu la iveală astfel de luptători. Când vorbește, domnul Crețeanu își strânge cobza la piept. O mângâie. Bardul poartă opinci în picioare, o cameșă lungă, cusută cu fir albastru, încinsă cu un brâu tricolor și pe deasupra are o haină groasă, lungă, de culoare închisă, țesută, peste un pieptar brodat splendid. Deși nu poartă o cojoacă mițoasă de oaie, pe mine m-a purtat gândul la dacul
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1467943319.html [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
din care pornesc niște bete ( centuri , țesute din lână, și anume, culori folosite din antichitate: roșu, galben si albastru care se regăsesc în drapelului României - sau bete multicolore) care se încrucișează în față și în spate. Despre culorile, formele geometrice cusute pe cămăși precum și simbolurile lor aflăm mai multe din limbajul artistic descifrat de Nineta Crainici în volumul recent apărut despre Structura bioenergo-informațională ca putere de mentinere a sănătății și din lucrările semnate de Ioana Crișan. Personajele principale ale cetei sunt
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
gânduri țes florile de câmp, Visez că suntem noi ținându-ne de mână Ca în povești frumoase cu mere ce se vând. Suntem copii în soare cu bucle aurii, Printre obraji de nori ne facem jurăminte Aș tine timpu-n loc, cusut în veșnicii, În zale să îmbrăcăm și cerul din cuvinte. Eu Zâna cea frumoasa, tu Prâslea cel Voinic, Pe tavă îmi aduci și merele de aur Cu un hidos balaur în noapte iar te lupți Victoria îți dă cununi de
POVEȘTI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1416756040.html [Corola-blog/BlogPost/372008_a_373337]
-
-l ducă la spital să se facă și el sănătos. Mormăia nemulțumit și cu lacrimi în ochi arăta că acolo la spital o să-l taie, o să scoată afară răutatea din el pe care să o arunce departe și o să-l coasă la loc. Asta a fost senzația de care mi-am adus aminte în momentul eliberării. Răsuflă ușurat. Cei care au mai asistat la explicații, își fac semnul crucii și se depărtează în liniște. Ne despărțim promițându-ne să ne mai
VALER DEMONIZATUL de ION UNTARU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Valer_demonizatul_ion_untaru_1331038653.html [Corola-blog/BlogPost/348394_a_349723]
-
un robinet, ba un furtun, într-o zi adusese chiar și o chiuvetă aproape nouă. Era instalator la un atelier de întreținere instalații de apă. Elvira, croitoreasă la un atelier renumit de confecții, se descurca destul de greu și ea, mai cosea o fustă, o bluză și, așa târâș-târâș, trăiau modest. Dar vorba lui Mihai - „alții n-au nici atât”. Bucuria lor era Adrian. L-au dorit student, să facă el ce n-au putut face ei, să ajungă domn, să trăiască altfel
NOROC NESPERAT NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1483805001.html [Corola-blog/BlogPost/384238_a_385567]
-
Acasa > Strofe > Atasament > SONATĂ DE SUFLET Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cerul meu Privea spre stele... Stele mari Și stele mici. Mă privea cu Ochii morții - Astrul meu Un COS numit. Cerul meu Iartă cu ploaia... Ploaie Repede înfrântă - Ploaia mea Cânta prin stropi Muzică necunoscută. Muntele Simțea prin ram... Ramuri verzi, Ramuri uscate... Eu vedeam Prin ochii minții, Muzica șoptită-n șoapte... Referință Bibliografică: Sonată de suflet / Constanța Abălașei
SONATĂ DE SUFLET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1446808121.html [Corola-blog/BlogPost/373152_a_374481]
-
supus. „Nu a lipsit o zi fără să oficiez Sfânta Liturghie. Cu ajutorul plantoanelor (deținuți de drept comun), primeam o sticluță de culoare închisă, pe care scria ‹‹vin tonic››, dar în realitate conținea vin adus clandestin de aceștia. Antimisul îl aveam cusut pe spatele maieului. Potirul era o cutie de medicamente, din ebonită, sfințită.”( Monahia Cristina, Părintele Ioan Iovan de la Mănăstirea Recea de Mureș, Ed. Reîntregirea, Alba Iulia, 2002, p. 42). Închisoarea de la Râmnicul Sărat, destinată la un moment dat foștilor membri
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
Rescris destinul doar cu mâna Ta Ai vrut să pui în toate rânduială, Pășesc prin viață cu sfială Iar bucuriei... îi cer a lăcrima. Prea multe porți păreau de netrecut La fiecare pas necunoscut, Tu ai sperat mereu și ai cusut Nădejdea ca pe-un fir de început! Și ai crezut cât pentru amândoi Că -apare curcubeul după ploi, În geana dimineții doar lumina Strivește întunericul și vina! Tu ai crezut că-n fiecare floare Încape cerul soarelui-răsare, Că zâmbetul atinge
DESTIN de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1454853491.html [Corola-blog/BlogPost/370103_a_371432]
-
el în cheamă Ion. După el s-au născut, în ordine: Anica ( care a murit la doi ani ), Leana, Titina, Torica. Mama se saturase de fete. Vroia neapărat să facă băieți. Cand a rămas gravidă din nou, a început să coase cămăși cu arnici albastru și negru pentru băiatul care îl aștepta. Coșea așa de frumos, ca toată lumea se minuna ce iese din mâinile ei. Făcea și pantalonași cu flori roșii, albastre și cu ciucuri. Deși nu a știut carte, era
POVESTEA UNEI FETE CARE TREBUIA SĂ SE NASCĂ BĂIAT, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_unei_fete_care_trebuia_sa_se_nasca_baiat_povestire_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/364478_a_365807]
-
Frusina, sora noastră mai mică, s-a supărat. ”Of, Doamne, tot față mi-ai dat! Când s-a uitat mai bine la ea și a văzut cât e de frumoasă, a zis:” Nu-i nimic, o să poarte tot ce am cusut pentru băiat, ce săi fac dacă s-a nascut față “. Cu ea ne-am jucat, precum o păpușe. Tot nu aveam noi păpuși. Era grasă și frumoasă, cu gropite în obraji. Ne jucăm ”pietricele “ pe drum. Luăm cinci pietricele, le
POVESTEA UNEI FETE CARE TREBUIA SĂ SE NASCĂ BĂIAT, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_unei_fete_care_trebuia_sa_se_nasca_baiat_povestire_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/364478_a_365807]
-
el cu subînțeles? -E frumoasă și s-a făcut doamnă de oraș, acu umblă cu capot de zanana și cu rochii de mătase, a lăsat catrința și ia, degeaba i-am dus eu o ie numai fluturi la care am cusut toată iarna trecută. Da, vezi că cerga pe care i-am dus-o a pus-o pe „studio”, ca acu cică-i la modă... Are bărbat bun, câștigă bine, nu bea, nu fumează, e tare cumsecade. Să vezi cum se
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1465905579.html [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
zonele folclorice recunoscute dar și din cele descoperite, erau sub privirile nesățioase ale tuturor spectatorilor, nu putea sta nimeni indiferent la toate aceste „minuni” cu parfum românesc autentic. Adevăratul chip al românului transpare în fiecare notă muzicală, în fiecare floare cusută-n arnici a costumelor autentice, păstrate din strămoși de către interpreți, cu evlavie și mult respect, aproape cu venerație. O adevărată paradă a costumelor, o competiție stimulativă a talentelor, a vocilor și a interpretării fără greș a cântecelor vechi și noi
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gloria_in_aeternum_marioara_cezarina_adamescu_1391341038.html [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
cu aplicații de flori în culori naturale, costume populare, baticuri, prosoape, ornamente din lemn, păpuși în costume populare. Costumele populare de femeie sunt alcătuite din ie și catrință. Ia este confecționată din pânză de casă, cu motive geometrice și florale cusute cu mătase și bumbac sau țesute în culori de grena, albastru, negru, galben, maro, roșu, alb. Catrința este țesută din lână în combinație cu bumbac, pe fond negru. Cămășile bărbătești sunt confecționate din pânză albă de casă, cusută cu negru
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
și florale cusute cu mătase și bumbac sau țesute în culori de grena, albastru, negru, galben, maro, roșu, alb. Catrința este țesută din lână în combinație cu bumbac, pe fond negru. Cămășile bărbătești sunt confecționate din pânză albă de casă, cusută cu negru și maro. Brâiele bărbătești sunt țesute în casă, în stative și bârnețele (brâie de femeie, mai înguste, purtate peste catrință), țesute în stative în culori de roșu, negru, galben, maro. Diana Gavriliu Radu produce și comercializează obiecte din
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
7 ani vechime și este alcătuit din persoane de vârste diferite, femei și bărbați, soliști vocali și dansatori. Interpretează cântece și dansuri foarte vechi din zonă: „Hora”, „Bătrâneasca”, „Trilișești”, „Coasa”, „Coșnencuța”, „Ciocănișteanca”, „Țărăneasca”. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă cusută cu motive florale și geometrice, catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
dansuri foarte vechi din zonă: „Hora”, „Bătrâneasca”, „Trilișești”, „Coasa”, „Coșnencuța”, „Ciocănișteanca”, „Țărăneasca”. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă cusută cu motive florale și geometrice, catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi populari, soliști instrumentiști. Are în repertoriu cântece și dansuri din folclorul bucovinean. Printre dansuri pot
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
născut în Ciocănești/P-un pârâu de munte/ Casă cu șapte surori/ Și cu doruri multe./ Tatăl meu era român/ Și muncea întruna./ Și cu drag el ne creștea/Și pe mama o iubea./ Avea un picior de lemn/ Și cosea cu coasa/ Eu pe el îl ajutam/ Mama fân strângea./ Ne ducea în sărbători/Să rugăm pe Domnul/Să trimită pacea sa/Să vegheze somnul.” Cântecul „Pe la noi prin sat” conține o antiteză între viața satului din trecut și a
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
TVR 2, Favorit. Ionela Popescu solist vocal, participă la festival îmbrăcată într-un costum popular autentic, luat din lada de zestre a bunicii, vechi de peste 100 de ani, alcătuit din: tulpan cu flori multe „cum se poartă pe la munte”, cămașă cusută cu mărgele în două culori, reprezentând cărarea bucovinenilor sau diverse obiceiuri din satele învecinate, catrință țesută în stative cu vârste în culori verde și negru, poale care au același motiv național ca și cămașa, colțuni împletiți cu motive tradiționale și
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
un vers alunecând/ Din pădure brațe ajung/Din pădure cântece se aud//2. Într-o vară tăcuta noapte/ S-a răstit/ Un copil c-un lup în urmă/ Au fugit.// Refren” Membrii ansamblului poartă costume din pânză albă de in, cusute cu motive tradiționale florale și geometrice în culori vii. Ansamblul „Dorna Dorului” al Fundației Cultural-Artistice „Dorna Dorului” din Vatra Dornei a fost înființat în 1976 și este alcătuit din persoane cu profesii diferite: elevi, profesori, ingineri. Orchestra este compusă din
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Moldova, Oltenia, Oaș, Banat, cât și dansuri țigănești. Își adaptează costumele la zona din care provine dansul. La Festivalul Național al Păstrăvului poartă costume din zona Bucovina. Costumul femeiesc se compune din: broboadă (batic), cămașă (ie), catrință, brâu, bondă (bundă) cusută de mână, ciorapi de lână, opinci sau pantofi. Bărbații poartă căciulă de miel, cămașă, brâu, ițari, cizme. Cusăturile sunt realizate în culori vii. Au participat la numeroase festivaluri atât în țară, cât și în străinătate: Germania, Japonia, China, Ierusalim. Ansamblul
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
din fir obținut din păr de oaie, tors foarte fin, pe fond negru cu modele tradiționale geometrice, diferite de la un costum la altul, cu fir galben, portocaliu, negru, bundița din pielicele de oaie, cu blăniță de dihor, cu modele geometrice cusute iarhăr (pe pielea albă de oaie prelucrată se desenează modelul, conturul se coase cu mătase neagră în interior și mărgele cu nuanțe maro) Costumele bărbătești sunt formate din: căciulă de astrahan, cămașă din pânză de casă, cusută pe poale și
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
cu modele tradiționale geometrice, diferite de la un costum la altul, cu fir galben, portocaliu, negru, bundița din pielicele de oaie, cu blăniță de dihor, cu modele geometrice cusute iarhăr (pe pielea albă de oaie prelucrată se desenează modelul, conturul se coase cu mătase neagră în interior și mărgele cu nuanțe maro) Costumele bărbătești sunt formate din: căciulă de astrahan, cămașă din pânză de casă, cusută pe poale și la mâneci cu mătase albă, în diferite modele, guler cusut în culori de
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]