20 matches
-
hotărât punerea în scenă a unor fragmente din dramaturgia eminesciană în perioada directoratului la Teatrul ,Mihai Eminescu” din Botoșani, că a uluit publicul cu vocea sa din CD-urile surpriză totală, unicate, în care a reconstituit (cu sprijinul artistului Ioan Cobâlă) cântecele interpretate în epocă de poet, că nenumăratele conferințe, comunicări științifice, articole despre poetul de pe culme, cum îl numea Perpessicius (susținute în țară sau în orașe importante de pe mapamond, ca New York, Edmonton, Calgary, Montreal, Stuttgart, Konstanz, Viena, Marsilia, Cernăuți, Chișinău
„PARABOLA VULTURULUI” DE LUCIA OLARU NENATI SAU VIAŢA NOASTRĂ DE ZI CU ZI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/catinca_agache_1450013723.html [Corola-blog/BlogPost/368192_a_369521]
-
Constanța, Orchestra „Plaiurile Bistriței”, din Bacău, Orchestra „Rapsozii botoșanilor”, Ansamblul Folcloric „Ciprian Porumbescu” din Suceava, la pupitru cu mari maeștri ai artei dirijorale, printre care Ionel Budișteanu, Victor Predescu, Nicu Stănescu, Nicușor Predescu, Constantin Arvinte, Nicolae Botgros, George Sârbu, Ion Cobâlă... A cântat, într-o activitate longevivă artistică alături de stelele folclorului muzical românesc Maria Tănase, Maria Lătărețu, Rodica Bujor, Ioana Radu, Mia Braia, Ion Luican, Vlad Dionisie, Fănică Luca, Ana Balaci, Ion Cristoreanu, Emil Gavriș, Dan Moisescu, Benone Sinulescu, Maria Ciobanu
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435039170.html [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
Jeravațului, și unde sînt cneji Tamaș și Ivan, pe Bîrlad, cu hotarele lor vechi. (pl.X) 19 septembrie 1436 (6944), Suceava Ilie și Ștefan voievozi dăruiesc lui Dan Mesehnă satul Ruja Petru și satele Onești, Cîtești, Virișești și Selevestreani, la Cobîle Sîrbi și Șcheieni, pe Hubalna, Liești, la Gura Jeravățului, precum și Cavadinești și satul Badea, pe Horincea, toate cu hotarele lor vechi (pl XLIV). 1436 (6944) septembrie 19 - Suceava „Din mila lui Dumnezeu, noi Ilie voievod, domn al Țării Moldovei, și
Mărturii de pe Jeravăț by http://balabanesti.net/2011/10/17/marturii-de-pe-jeravat/ [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
sfîntrăposatului părintelui nostrum cu dreaptă și credincioasa slujbă. De aceea, noi, văzînd dreapta si credincioasa lui slujbă către noi, l-<am> miluit cu deosebita noastră milă și i-am dat, în țara noastră Moldova, opt sate, anumeș Ruja Petru, la Cobîlă, și Onești, și Cîteștii, și Virișeștii și Selevestreanii și, pe Hubalna, Sîrbii și Ș<che> ianii , și Liesti, la gura Jeravățului, și, pe Horincea, Cavadinești și Badea . Aceasta să-i fie lui uric, cu tot venitul, lui, și copiilor lui
Mărturii de pe Jeravăț by http://balabanesti.net/2011/10/17/marturii-de-pe-jeravat/ [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
Bacău, Orchestra „Rapsozii botoșanilor”, Ansamblul Folcloric „Ciprian Porumbescu” din Suceava. La pupitrul orchestrelor cu care a cântat i-a avut dirijori pe: Ionel Budișteanu, Victor Predescu, Nicu Stănescu, Nicușor Predescu, Constantin Arvinte,Paraschiv Oprea, Nicolae Botgros, George Sârbu sau Ion Cobâlă, iar, alături de ea pe scenă au fost nume de rezonanță ca: Maria Tănase, Maria Lătărețu, Rodica Bujor, Ioana Radu, Mia Braia, Ion Luican, Vlad Dionisie, Fănică Luca, Ana Balaci, Ion Cristoreanu, Emil Gavriș, Dan Moisescu, Maria Ciobanu, Gheorghe Turda, Irina
Angela Moldovan () [Corola-website/Science/307614_a_308943]
-
25 mai 1434, domnul dăruia popii Ioil o pustie ca să își facă mânăstire. La 4 mai 1436, Ilie și Ștefan voievozi îi dăruiau lui Duma Uranie și fratelui său Petru, un loc în pustie “de cealaltă parte a Itchilului, anume Cobâle, de la obârșie până la gură și Bezinul de la obârșie până la gură și Sabolna și Teleșeul de la obârșie până la gură și Peresecina de la obârșie până la gură, câte sate vor putea să își așeze, să își așeze”. La 10 mai 1436, cei doi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
gură și Sabolna și Teleșeul de la obârșie până la gură și Peresecina de la obârșie până la gură, câte sate vor putea să își așeze, să își așeze”. La 10 mai 1436, cei doi domni îi întăreau lui Ioan Cautiș satul Ilișăștii “la Cobâle, unde iaste casa lui, și un loc în pustiu, unde iaste moara lui, ca să își facă osăbit sat”. La 13 iunie 1436, Iliaș și Ștefan îi întăresc lui Mihail Stângaciu patru sate și mai multe locuri în pustiu ca să întemeieze
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
apar spre finalul secolului VIII așezările întărite, care ating apogeul în intervalul secolelor IX-XI. Spre deosebire de spațiul bazinului, pe teritoriul actual al județului Botoșani, s-au identificat așezări cu elemente de fortificații, ale căror incinte au fost descoperite la Hudești, Ibănești, Cobâla, Dersca, Horodiștea, Orofteana, Tudora, Fundu Herții, întinse pe suprafețe de 1,5 sau 3-4 ha, la care se adaugă și sistemul exterior, constituit din șanțuri, valuri și palisade, totul cu scopul întregirii unui complex de locuire unitar. Explicațiile privind rolul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
permis câteva informații despre tipurile de așezare și de locuință folosite de populația autohtonă. Condițiile fizico-geografice ale bazinului bârlădean au fost improprii pentru apariția așezărilor întărite, acele „horodiști” descoperite în nordul Moldovei, pe teritoriul actual al județului Botoșani (Hudești, Ibănești, Cobâla, Dersca, Horodiștea, Orofteana, Tudora, Fundu Herții) și care prezintă certe elemente de fortificație (valuri de pământ, șanțuri și palisade din lemn), specifice secolelor VIII-XI, perioada când acest tip de așezare se generalizează în multe regiuni ale Europei. Ca urmare, în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de deal, cu apărare naturală, dar și a unor așezări întărite care, prin forma și dimensiunea lor, cât și a tehnicilor de construcție, nu sunt specifice numai teritoriului românesc. Asemenea așezări întărite de la Fundu Herței, Dersca, Baranga, Ibănești, Tudora și Cobâla, situate pe promontorii cu pante abrupte, au un val de pă mânt și șanțul corespunzător, deasupra valului având o întăritură de lemn, trunchiuri de copaci, dispuși vertical. Locuințele din interiorul fortificațiilor nu diferă nici ca mărime, nici ca tehnică de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
atestați În anul 1400, tot ca robi mănăstirești sau boierești. Prima mențiune documentară este cea din vremea lui Alexandru cel Bun, fiind datată la 02 octombrie 1412, cînd domnitorul dăruiește lui Toader Pitic pentru credincioasa lui slujbă ”... un sat la Cobâla, unde este casa lui, unde [este] a fost Veriș Stanislav, iar alt sat la gura Jeravățului, unde cade În Bârlad, anume unde au fost cneji [de țigani] Lie și Țigăneștii, iar al treilea sat pe Bârlad, unde are altă casă
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
români, foloseau denumirea pe care o știau din moși-stămoși, iapă, de la latinescul equs-equs <footnote Al. Gonța, op. cit., p. 8-24. footnote>. Când ofițerii topografi austrieci au întocmit Harta Cadastrală Vama, locuitorii și autoritățile nu mai țineau minte ce însemna cobela-cobâla, Pârâul Cobâlelor, care nu la spunea nimic și, crezând că e vorba de colibă, au menționat și s-a notificat în hartă Pârâul Colibelor, dar nu au greșit atunci când a fost vorba de denumirea Pârâul Arșițile Iepei. Într-o lucrare dactilografiată, „Pădurea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
mai multe niveluri de locuire. Așezările întărite, mai rare, apar în secolul al VIII-lea, așezate pe promontorii înalte, cu pante abrupte. Dintre aceste așezări întărite mai bine structurată a fost FunduHerței, județul Botoșani, pe lângă cele cercetate parțial: Baranga-Hudești, Ibănești, Cobâla, Dersca, Horodiștea și Tudora (jud. Botoșani).43 Aceste așezări întărite arată un anumit grad de organizare politică și militară a societății de pe teritoriul Moldovei, care prefațează evoluția societății românești spre organizarea cnezatelor și voievodatelor, ca organisme politice specifice românilor din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
împădurită cu salcâm, la fel ca toate locurile unde s-au produs eroziuni, alunecări de teren). Dealul Petrii, Beșicata (amintind de vechiul proprietar Simion Beșicatul). Un toponim foarte răspândit în spațiul românesc este „Iapa”, câteodată tradus în documente în slavonă - COBÂLA - COBELA (iapă). și luncașii au o pădure numită Iapa, pe unde se mergea pe jos până la Bacău. Tot acolo, în zona Runcului, mai întâlnim toponimele Răgoaza și Obuz. Răgoaza este un loc cu răgoz, plantă de mlaștină, numai caii o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dunăreni. I. Formațiuni politice prestatale Între sec. IX - X la est de Carpați, sunt atestate țări, codri (Codrii Cosminului, Codrii Herței, Codrii Orheiului, Codrii Lăpușnei), câmpuri,(Câmpul lui Dragoș). Pentru ținuturile Dorohoiului, Neamțului,, Bacăului, Vasluiului, tradiția istorică se referă la cobâle, În timp ce alte state incipiente, denumite ocoale, sunt localizate la Câmpulung, În Vrancea și alte zone est carpatice. Literatura bizantină din sec. al X lea denumește spațiul de la răsărit de Carpați Patzinakia (după numele pecenegilor care migrează pe aceste meleaguri). Din
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Casei de cultură Pașcani și concerte ale unor cântăreți renumiți: Vasile Cănănău, Ion Crețu, Marcel Budală, Benone Sinulescu, Ileana Sărăroiu, Laura Lavric, Sofia Vicoveanca, frații Dolănescu, Daniel Iordachioaie și alții. Dintre orchestre a evoluat Rapsozii Botoșanilor, condusă de maestrul Ioan Cobâlă. Pe această scenă au loc și spectacole organizate de copii, sub îndrumarea educatorilor, învățătorilor și profesorilor. Printre cei mai vechi animatori culturali îi amintim pe învățătorii Gheorghe Curcă, I. Luchian și pe profesorul Șeremet, care avea un grup coral de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
-un țigan uscat, cu ilic peticit, cu căciula jerpelită în cap, se strecura prin norod, pândind în toate părțile cu ochii ca două picături de catran. Se uită și Dumitrache Hazu la unul, lung și adus de spate ca o cobâlă, cu obrazul negru și uscat ca o coarnă, cu privirile agere și cu nasul coroiat. Își aduse aminte că l-a mai zărit la vânzarea juncanilor, apoi îl pierdu din vedere, pe când Băieșu, întorcându-se din când în când cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de o cetate puternică și aflate sub apărarea ei, iar această organizare teritorială datează dinainte de întemeierea țării. La est de Carpați, existau întinse regiuni cu guvernare locală, ce au dăinuit și după descălecat, distincte de cele ale domniei, "ocoale", "ținuturi", "cobâle", "câmpuri", precum "Câmpul lui Dragoș", în Neamț, ca și acele "republici țărănești", (amintite de Cantemir), Vrancea, Câmpulung Moldovenesc și Tigheci, de fapt, asociații de sate-confederații de obști.26 Întemeierea Moldovei s-a înfăptuit pe același substrat al unei boierimi, stăpâne
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
aici, la est de Carpați, fără exploatarea unei populații indigene, ea însăși este dovada existenței unor localnici destul de organizați pe văi și pe grupe de sate. Alături de aceste "boierii", sunt vechile formațiuni populare, deja menționate: Câmpulungul Moldovenesc, "Câmpul" lui Dragoș, "Cobâle" în Vrancea și în Tigheci. Apoi, erau cetăți la hotar: Hotin, Țețina, Tighina, și cele bizantino-genoveze: Licostomo și Moncastro. Mai erau colonii de populație străină: ceangăii cu așezările lor de la minele de argint de la Baia și coloniile de sare de la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Buțurcă Cristian-Silviu 1700806090075 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9. Vlaicu Roxana 2741023090023 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 10. Irimia Vasilica 2540927090031 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 11. Georgescu Mariana 2690509511668 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 12. Fincă Victoria-Gabriela 2820413282203 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 13. Florescu Mariana 2660215282228 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 14. Anghel Adrian-George 1610608131211 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 15. Beliciu Vasile 1770807090083 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 16. Bucșan Sorin-Ionuț 1821012360025 ──────────���──────────────────────────────────────────────────────────────────── 17. Bucur Valentin 1800805360679 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 18. Cobâlă Maryo 1770515131210 ──────────────────────────────────���──────────────────────────────────────────── 19. Ismail Adnan 1740621135609 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 20. Ismail Figen 2750829361951 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 21. Lungu Mihail 1601107120660 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 22. Petre Cristian 1771226131219 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 23. Roșu Ștefan 1760125134008 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 24. Busu Nicolae 1810414134209 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 25. Caraman Stelian 1830905134219 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 26. Hîrîci Doina 2680118131285 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 27. Asan Șener-Claudiu 1760712131270 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 28. Macariu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190861_a_192190]