31 matches
-
binecuvântează: „Israele, fii pururea fericit și deasupra tuturor nevoilor.” O mare tristețe îl încearcă pe Galaction când „citește articolele Tratatului de pace impus bietei noastre patrii”. Conferința a fost nedreaptă cu noi pentru faptul că nu ni s-a recunoscut cobeligeranța și că hotarele ne-au fost mutilate. Însă când moare Stalin, acomodantul nostru conformist „se roagă pentru el seara și dimineața”, în loc să-l anatemizeze. Ca slujitor al Domnului, înclinăm să-l înțelegem, dar ca cetățean și ca român, e de
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
facă din România singura țară din al doilea Război Mondial care să cunoască drama de a fi avut de înfruntat pe rând, pe front larg, Rusia Sovietică, iar apoi (fără însă să i se recunoască de către marile puteri statutul de cobeligeranță) Reichul nazist. Culisele umane și psihologice din spatele loviturii de stat date de Rege la 23 august rămân pagini de o rară forță narativă în cartea lui Ivor Porter. Ele rivalizează prin dramatism doar cu descrierea unui context tulburător de dur
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
putea dărui o provincie ce nu-i aparținea».” România va fi umilită și la Conferința de Pace de la Paris (iulie-octombrie 1946), unde nu i s-au restituit teritorii precum Basarabia și sudul Dobrogei, nu i s-a acordat statutul de cobeligeranță (acordat însă Italiei) și în consecință a fost obligată să plătească imense despăgubiri de război URSS-ului, deși prin actul de la 23 august 1944 și războiul purtat de trupele române până în Austria, România făcuse un efort considerabil și a contribuit
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
28 iunie 1940, precum și o parte din Moldova din dreapta Prutului. Desprinderea de Axă a creat condiții pentru încheierea armistițiului cu puterile antihitleriste. Noul guvernul român s-a pronunțat în acest sens și a solicitat recunoașterea pentru România a calității de cobeligeranță, în timp ce Moscova nu a ținut seama de consecințele Actului de la 23 august. Trupele sovietice au continuat ofensiva în spațiul românesc, ocupând până la jumătatea lunii septembrie cea mai mare parte a țării; s-au înregistrat numeroase acte de violență și jaf
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
iunie 1945”. Delegația României, condusă de Gh. Tătărescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru al Afacerilor Străine, a prezentat documentul Atitudinea României față de Conferința de pace (12 august 1946), ce conținea observații și cerințe justificate în probleme economice, în ce privește cobeligeranța, clauza națiunii celei mai favorizate etc., dar nu conținea nici o obiecțiune referitoare la teritoriile ocupate de Uniunea Sovietică. În cadrul Comisiei politice și teritoriale, care și-a început lucrările la 24 august 1946, s-a discutat și „Harta României” (ca anexă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
unui hotar întins și însemnat al Rusiei, a fost dată, din nenorocire, de guvernul sovietic”. Documentele semnate la Moscova, în septembrie 1944, și la Paris, în februarie 1947, au impus României statutul de stat învins, în ciuda eforturilor depuse pentru obținerea cobeligeranței. Articolele referitoare la problema teritorială recunoșteau apartenența Transilvaniei la România (mai întâi, într-o formă condiționată) și restabilirea frontierei dintre România și Ungaria așa cum era la 1 ianuarie 1938, dar repuneau în funcțiune frontiera cu Uniunea Sovietică așa cum fusese impusă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
avut în vedere o eventuală recunoaștere a cobeligernaței României, cu care, inițial, Departamentul de Stat s-a declarat de acord 116. Dar, la 19 martie 1945, Washingtonul a anunțat că "prezenta politică a Aliaților, de a nu acorda statut de cobeligeranță României, ar trebui să rămînă, pentru moment, neschimbată"117. Misiunea militară americană s-a adresat, în mai multe rînduri, oficialităților de la București în problema Comisiei Aliate de Control. La începutul anului 1945 ofițerii americani se declarau nemulțumiți că nu erau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la Paris și reuniunea miniștrilor de externe de la New York (4 noiembrie 11 decembrie 1946) nu au ținut cont decît parțial de doleanțele poporului român. O dată definitivat tratatul de pace, guvernul dr. Petru Groza a hotărît să-l semneze, în pofida nerecunoașterii cobeligeranței României din anii 1944-1945, a caracterului nejust sau exagerat al majorității articolelor. În declarația oficială a delegației, din 8 februarie 1947, se arăta: "semnînd tratatul impus de Puterile Aliate și Asociate, România asigură, prin reprezentanții săi, că va depune toate
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
facto"154. Condițiile de armistițiu erau, în esență, niște condiții sovietice de pace. Pe 8 aprilie 1944, delegațiile britanică și americană au acceptat propunerile sovietice. Acestea s-au îndepărtat de "capitularea necondiționată", oferind României un statut echivalent cu cel de cobeligeranță, în cazul în care aceasta ar fi luptat, în mod activ, împotriva germanilor. România era încurajată să opună rezistență Ungariei în vederea restituirii Transilvaniei, integral sau în cea mai mare parte, României. Aceasta din urmă avea să recunoască, în schimb, alipirea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
politică, aceea a revizuirii art. 7 din Constituție, impusă de Alianța Israelită Universală ca o condiție a recunoașterii "independenței" mutilate de "aliatul" de la Răsărit, care a făcut tot ce i-a stat în putință pentru ca puterile europene să nu recunoască cobeligeranța României la tratativele de pace de la Berlin. Warszawski voia mai departe victoria alături de eminentul său avocat Titu Maiorescu. Din păcate, nici în atitudinea politică propriu-zisă, privitoare la consecințele Războiului de Independență, poziția lui poziția lui Maiorescu nu este mai fericită
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
solicitase România spre a pune stavilă și altor pretenții teritoriale, în Moldova, Bucovina și Dobrogea. Când Sovietele au relansat ideea reglementării internaționale, în 1941, România a refuzat. Rusia va reuși, în schimb, ca și la 1878-1879, să stopeze statutul de "cobeligeranță" al României la victoria Aliaților, deși fusese a patra, ca putere militară și jertfe, la înfrângerea Germaniei 239. Acum, a reușit să-și subordoneze direct armata română, ceea ce nu realizase la 1878 și 1917. Ca minim licăr de "onoare", Transilvania
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
fiind socotită totuși ca o enigmă a contextului istoric. Pentru Stalin, înfrângerea lui Hitler a fost o victorie à la Pyrrhus. În această împrejurare s-a trecut la sovietizarea României, "aliat" căruia i s-a refuzat, ca și la 1878, cobeligeranța. Iar motivul principal a fost că România nu putea fi iertată pentru contribuția la zădărnicirea planului stalinist de realizare a cuceririi întregii Europe prin alianța ei cu Hitler, în 1941. Acest greu păcat va fi cauza principală a războiului cu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
diplomatice cu România. În timpul operațiunilor militare, se subliniază în continuare, relațiile dintre România și Rusia au fost încordate. Prințul Carol dorea ca armata română să se angajeze pe deplin în luptă și, prin aceasta, să câștige pentru țară statutul de cobeligeranță și să asigure recunoașterea independenței de către marile puteri. Dar, țarul și comandanții săi militari ruși afirmau că nu aveau nevoie de ajutorul militar al românilor. 70 Participarea armatei române la operațiunile militare din sudul Dunării s-a produs în urma unei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
diplomatice cu România. În timpul operațiunilor militare, se subliniază în continuare, relațiile dintre România și Rusia au fost încordate. Prințul Carol dorea ca armata română să se angajeze pe deplin în luptă și, prin aceasta, să câștige pentru țară statutul de cobeligeranță și să asigure recunoașterea independenței de către marile puteri. Dar, țarul și comandanții săi militari ruși afirmau că nu aveau nevoie de ajutorul militar al românilor. 70 Participarea armatei române la operațiunile militare din sudul Dunării s-a produs în urma unei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
occidentale (SUA, Marea Britanie), au confirmat Pactul Ribbentrop-Molotov din august 1939, stabilind ca teritoriile românești anexate de Uniunea Sovietică să rămână în componența acesteia; o s-a decis rămânerea Cadrilaterului în componența Bulgariei; o nu i s-a recunoscut României statutul de cobeligeranță (deși pentru înfrângerea Germaniei România a pierdut 170.000 de ostași), fiind tratată ca un stat învins și obligată să plătească o despăgubire de război în valoare de 300 milioane de dolari (alimente, materii prime, echipament industrial etc). a stabilit
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
a fost condusă de Gheorghe Tătărăscu). -Tratatul de pace de la Paris: anula Dictatul de la Viena din 1940, care stabilise cedarea către Ungaria a părții de Nord-Vest a Transilvaniei; consfințea pierderea Basarabiei și a Bucovinei de Nord; nu recunoștea statutul de cobeligeranță; obliga România la plata unor mari despăgubiri către URSS; stabilea ca trupele sovietice să rămână în România, pe motiv că trebuia asigurată legătura cu cele aflate în Austria. -Până în 1958-1960, România nu a avut o politică externă proprie, aceasta
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Eremia Grigorescu obține Victoria de la Mărășești C) armata română este înfrântă la Turtucaia a) ABC b) BCA c) CBA d) ACB 26) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) tratatul de pace de la Paris nu recunoaște cobeligeranța României în al doilea război mondial B) discursul lui Winston Churchill la Universitatea Fulton prin care vorbește de “Cortina de fier” C) lansarea Planului Marshall a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 27) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
de influență sovietică, în conformitate cu Acordul de procentaj din octombrie 1944, de la Moscova. Impunerea, la 6 martie 1945, a guvernului condus de P. Groza, în care Partidul Comunist Român avea majoritatea, a făcut ca eforturile României de a obține statutul de cobeligeranță să fie nule. Conform reglementărilor juridice internaționale, statutul de cobeligeranță definea situația unui stat care la sfârșitul războiului se găsește în tabăra opusă celei care a declanșat războiul. Acest statut urma să creeze efecte în planul responsabilităților internaționale, statul respectiv
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
de la Moscova. Impunerea, la 6 martie 1945, a guvernului condus de P. Groza, în care Partidul Comunist Român avea majoritatea, a făcut ca eforturile României de a obține statutul de cobeligeranță să fie nule. Conform reglementărilor juridice internaționale, statutul de cobeligeranță definea situația unui stat care la sfârșitul războiului se găsește în tabăra opusă celei care a declanșat războiul. Acest statut urma să creeze efecte în planul responsabilităților internaționale, statul respectiv beneficiind de anumite circumstanțe la încheierea păcii. Asemenea efecte favorizante
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
care derivau din contribuția la obținerea victoriei, se refereau la drepturile statului respectiv în ceea ce privește obținerea de despăgubiri de război, ori anularea sau micșorarea celor care îi erau impuse, condiții neîngrădite în domeniul politicii militare sau economice 1. Obținerea statutului de cobeligeranță a fost obiectivul principal al diplomației românești, după 23 august 1944. Acest lucru a fost pus în discuție cu ocazia întâlnirilor ce au avut loc în preajma semnării Armistițiului la 12 septembrie 1944. Reprezentanții celor trei mari puteri aliate, au dat
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
că își rezervă dreptul de păstra pe teritoriul României forțe armate care i-ar putea fi necesare pentru menținerea liniilor de comunicații ale armatei sovietice cu zona ocupată din Austria. Incorectă a fost și hotărârea de neacordare a statutului de cobeligeranță țării noastre, în ciuda contribuției majore la războiul antihitlerist. Împotriva acordării acestui statut au votat Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Statele Unite, România având voturi favorabile doar din partea Franței, Cehoslovaciei, Ucrainei și Belorusiei. Această hotărâre era împotriva realităților de pe front. Italiei i-a
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
Ucrainei și Belorusiei. Această hotărâre era împotriva realităților de pe front. Italiei i-a fost acordat acest statut la doar două luni după semnarea Armistițiului, cu toate că a participat la eforturile de război ale Aliaților cu doar șase divizii. Neacordarea statutului de cobeligeranță priva România de șansa de a contesta clauzele economice ale tratatului în primul rând suma despăgubirilor de război. Semnarea Tratatului de pace de la Paris, la 10 februarie 1947, încheia un capitol important din istoria României participarea la cel de-al
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
de la București. Conferința de Pace de la Paris, desfășurată în cursul anului 1946, s-a încheiat pentru România cu un tratat de pace semnat la începutul următor și cu impresia că fusese nedreptățită la mai multe capitole, în special prin neacordarea cobeligeranței, adică a recunoașterii efortului depus după 23 august 1944 la înfrângerea Reichului nazist (Șuța, 1991; Dobrinescu: 1988, 185). Într-adevăr, înlăturarea mareșalului Antonescu și ieșirea din Axă a României a redus apreciabil durata conflictului, prin dezorganizarea frontului german în sudul
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care 25 milioane Iugoslaviei și restul Uniunii Sovietice (cu care nu a fost de fapt în război decât câteva zile). Comisia României s-a deplasat la 11 august 1946 la Paris pentru a formula cereri și amendamente, între care: recunoașterea cobeligeranței (discutată la 27 august 1946); recunoașterea intrării României în război la 24 august 1944 (discutată la 27 august 1946); caracterul limitării excesive a clauzelor privind efectivele militare și armamentele; clauzele economice; despăgubirile de război; lichidarea urmărilor Dictatului de la Viena și
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
mondial în toată perioada. Datorită apartenenței Finlandei la Pactul Anticomintern și a demnării și a altor înțelegeri cu Germania Nazistă, Italia și Japonia, Aliații au considerat Finlanda ca una dintre puterile Axei, deși în cazul Finlandei se folosea termenul "în cobeligeranță cu Germania". Finlanda s-a bucurat de respectul comunității internaționale pentru păstrarea și în perioada războiului a structurilor democratice și pentru refuzul de a permite extinderea practicilor antievreiești naziste în țară. Evreii finlandezi au fost recrutați în armata națională, evreii
Războiul de Continuare () [Corola-website/Science/302583_a_303912]