110 matches
-
martiri și scurtări, și schimbări de domnie, Un călăuz, cântăreț, fiul popii din lumea poveștilor A răsărit ca un mag, după drumuri prin nemărginirea pustie. Cuprins de neliniști, într-un octombrie umbros, potrivindu-mi pașii Cu vedenii și gânduri, sub cobilițe-nclinat ori după butoiul cu braga, Coboram pe Vitan, bănuind nu departe sub zidiri Călărașii, Când apăru ca din zariște numele lui lăcrimat, Lucian Blaga. Nu, nu eram deloc în suferința unor impresii confuze, Ajuns aici dintre dealuri în necuprinderi
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]
-
paseist. Sentimentul său pentru natură, de pictor al plantelor, se împletește cu pictura animalieră. Vraja trecutului este vrajă strict voievodală. Istoria se face de voievozi, istoria n-o face poporul, în creația lui Sadoveanu. Acest scriitor moldovean, cu satanica lui cobiliță de juvete, este un scriitor conservator, retrograd, reacționar, paseist și antiprogresist, așa cum l-a prezentat, amplu, H. Sanielevici, în volumul Poporanismul reacționar". Camil Petrescu e și el sever amendat în postura sa bovarică de creator de sistem filosofic, de husserlian
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
mici și harnice să-mbrace pielea caldă, și degetele coborau spre umeri, și-n fulgerare peste sâni treceau, se mângâia și ațipea în el astfel iubindu-se ori măsurându-și blând singurătatea. Pe vremuri greul era dus în saci, o cobiliță ca un jug ținea pe umeri balanța, pârghia în echilibru grumazul, carnea roză și cicatricea deselor cărăușii. Crește din ea sideful și sângele visează planul înclinat pe care urcă și coboară prăpastia, un sunet, brațele împrejmuind spinarea și sânii, cleștele
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
cînd n-ați văzut în viața dumneavoastră un răsărit de soare, în mai, peste o livadă înflorită". Vînzătoarele de flori se așază pe Calea Moșilor și în Piața de Flori, lîngă Biserica Sfîntu Anton. Ceva mai tîrziu sosesc oltenii cu cobilițele. Se recunosc după chemare, iar vocile care străpung aerul au același impact ca firmele luminoase ale magazinelor. Fiecare are strigătul lui, "după felul omului și după felul mărfii". Mircea Damian face o mică radiografie sonoră: "Uneori strigătul este ca un
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
marfă: ceapa, usturoiul, ardeii, morcovii. Umbra lăsată de negustorii cu coșuri are, din cauza coșurilor cu zarzavat înfoiat, aripi și nu e de mirare că Nicolae Ionescu, fotograf-artist, pozează un șir de olteni care-și lasă, pe asfalt, imaginea de îngeri. Cobilița îl atrage și pe Arghezi, sensibil, de altfel, la tot ce ține de arta negustoriei, și îi laudă mecanismul ingenios, care permite anularea unei greutăți prin alta, egală... (Fragment din volumul Întoarcere în Bucureștiul interbelic, în curs de apariție la
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
Stâna de Vale, Arieșeni, Băișoara, Fântânele-Beliș, zona Leaota și Valea Doftanei l etapa a III-a cuprinde noi stațiuni sau centre turistice: Luna Șes, Valea Vaserului, Țibleș, Puzdrele, Valea Vinului, Cârlibaba, Leșu, Valea Putnei, Chiril (Zugreni), Broșteni, Borca, Valea Haiti, Cobilița, Lăpușna, Ardeluța, Durău, Slănic Moldova, Vetreșt-Herăstrău, Valea Dâmboviței, Iezer, Parcul Negru, Moliviș, Lotrioara, Mălaia, Obârșia Lotrului, Vidra, Gâtu-Berbecului, Poarta Raiului (Șureanu), Petrimanu, Câmpușel, Baleia, Râul Șes, Gura Zlata, Olteana (Țarcu), Rogojel, Lunca Vișagului, Steaua (Someșul Rece), Valea Ierii, Mogoșa și
Agenda2003-52-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281885_a_283214]
-
a nu-l jigni pe Holovati deși nu era de acord cu el. În acești ani de internat îmi amintesc că în fiecare seară venea un bătrânel cu cioc și mustață, un bătrânel înalt și slab, care venea cu o cobiliță pe umăr și în talgerile cobiliței avea borcănele cu iaurt, de un leu și doi lei, dar pe care nu ne puteam permite luxul, cea mai mare parte dintre noi, să luăm în fiecare seară. Era o figură a Râmnicului
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_467]
-
deși nu era de acord cu el. În acești ani de internat îmi amintesc că în fiecare seară venea un bătrânel cu cioc și mustață, un bătrânel înalt și slab, care venea cu o cobiliță pe umăr și în talgerile cobiliței avea borcănele cu iaurt, de un leu și doi lei, dar pe care nu ne puteam permite luxul, cea mai mare parte dintre noi, să luăm în fiecare seară. Era o figură a Râmnicului bătrânelul. Ca și Ibrahim, Turcul fără
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_467]
-
cinstit pâinea. Assan, un albanez care vara vindea înghețată în piață, lângă cafeneaua birjarilor, și Moșulică, pe care cei mai mulți dintre colegi mei îl știau numai după îndeletnicirea de ziua când vindea semințe de dovleac și floricele de porumb, cu aceiași cobilița pe umăr. Parcă îl aud, copiil find, când veneam în Râmnic, strigând când îl vedea pe tata, căci îl știa de client pentru feciorul lui: - Gata Părințele la floricele și la semințele, gata... gata... În acest timp au venit și
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_467]
-
citisem. Eu am trăit într-o stare patriotică ardelenească specifică pe-acolo... nu și în regat. O.G.: Și cum vi s-au părut a fi Bucureștii? I.P.:Ceva de pe altă lume. Pestrițimea din Gara de Nord m-a speriat... olteni cu cobilița... vorbărie multă... gîlceavă... șmecherie... bragă... și iaurt... Balcanismul ăsta nu m-a atins fiindcă m-am măritat repede, am făcut un copil și apoi am călătorit prin toată Europa cu soțul meu... Spania, Franța, Italia, Austria și chiar în Egipt
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
Mulți lucrau la rafinăria din apropiere. Mai spre margine erau câțiva machidoni care umblau cu oile de colo-colo, făceau brânză și iaurt pe care-l vindeau din casă-n casă din talere uriașe, cât o roată mare, atârnate de-o cobiliță, de-o parte și alta a umerilor, un iaurt vârtos în care înfigeai lingura sau paleta și rămâneau drepte și țepene" (p. 13). Această ordine temeinic împământenită este tulburată de venirea comuniștilor la putere și de descinderile nocturne ale oamenilor
Logica basmului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8785_a_10110]
-
la fiert este ceea ce se poate pretinde, obiectiv, unei consoarte. Restul se negociază. Bucureștii mirosurilor de mâncare ieșeau pe un geam, Bucureștii cârciumilor și birturilor populare, orașul în care puii de găină se tăiau la colțul străzii, iar olteanul cu cobilița aducea peștele încă zvâcnind la poartă, în timp ce blocurile de gheață soseau cu camionul cu cai rămân fotografiați în memoria octogenarului. Dacă îi pici în gheare, îți va vorbi de finețurile de la Dragomir Niculescu, de mezelurile de la Rocus și Pațac, de
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
în delegație? Poftim? a tresărit Paula, intuind că este întrebată. A, da... De fapt... Cumpărături... A s-a auzit reacția tînărului de pe canapeaua din față, ca un fel de dezumflare totală, ceva aducînd cu: "m-am lămurit; oltenii veneau cu cobilița și papornițele pline, să vîndă; tu te duci cu geamantanul gol, luxos, să cumperi". La noi, la Valea Brândușelor, vin rar sau deloc tratate de medicină a murmurat absentă Paula, aruncînd privirea pe fereastră, temîndu-se că ar putea roși toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ieșit basma curată după o aventură avută cu mama Peliniței, cu Zavastița. Aprigă nevastă Ruzânița! Comandă scurt: Ne făceam că te duci după apă, du-te! Da să nu stai mult, auzi omule?! Va plecă grăbit, nu Înainte de a lua cobilița lui moș Ianoca. Se Întoarse repede, legănându-se pentru a asigura o cât mai mare stabilitate celor două căldări și așa cum a văzut el pe nenea Ionel că aduce apă fără să verse un strop din cele două căldări. Ajuns
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
astfel vorbind, s-a observat cum Magnoliei din obraji teama i s-a stins, curaj puțin a prins, apoi l-a întrebat: -De fapt, cine ești dumneata, de cutezi să-mi poruncești? Dacă nu era prepelița, duceam apă și la cobiliță Tânărul a întors capul către Magnolia, a petrecut-o cu privirea din cap până în picioare, după care a întrebat-o: -Cum de nu știi oare că, peste aceste meleaguri eu sunt Cel mare?...Sunt Spiritul ce protejează pădurea de acele
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
și autoarea unei cărți de referință despre familiile aromâne din România. O fericită, prin urmare, fuziune între spiritul științific și cel istoric, la o adeptă a frumosului. În construcția ei, cartea dedicată vechilor București pleacă de la micile meserii, oltenii cu cobilițe și coșuri, frizerii cu frizeriile lor, flașnetarii, florăresele, ursarii, lampagiii, brutarii vestiți, dar și anonimii bragagii. Apoi cârciumile, bodegile, restaurantele, hotelurile, cofetăriile, barurile - un soi de ghid într-un oraș care nu mai există decât pe mici porțiuni, un Babilon
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]
-
judecați" (p. 167) - își exprimă el foarte ferm convingerea morală. Petre Pandrea era un intelectual din rândul "oltenilor autentici și al europenilor sinceri" (p. 147), cum îi plăcea să se recomande, situându-se la intersecția dintre universalism și localism. Avea cobilița în stema personală, deopotrivă cu admirația pentru Brâncuși, ieșit din limitele provincialismului, considerat "steaua polară a Olteniei". Alteori se temea că e doar "un provincial și un localist iremediabil" (p. 213). Tranzacțiile de conștiință și mercantilismul îl exasperau: "Pot fi
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
dincolo de moarte. Assan, un albanez care vară vindea înghețată în piață, lângă cafeneaua birjarilor, si Moșulică, pe care cei mai mulți dintre colegi mei îl știau numai după îndeletnicirea de ziua când vindea semințe de dovleac și floricele de porumb, cu aceiași cobilița pe umăr. Parcă îl aud, copiil find, cănd veneam în Râmnic, strigând când îl vedea pe tata, căci îl știa de client pentru feciorul lui: - Gata Părintele la floricele și la semințele, gata... gata... În acest timp au venit și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Bălan Publicat în: Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Noapte bună, Domnită Închieie-ți șerpii la bluzița Că o femeie de la Ecuator Lasă doar u- Mărul gol Cum ai văzut într-un tablou Scaldă-ți visele în cobilița Cu lapte de nucă de cocos Întinde-te să dormi în râma Dintre timpul meu și timpul tău Înaltă altar pe rug Herghelii de lăcuste să roada talpă absenței Praful se va aleage de lipsă mea Nu-mi pune capcane
NOAPTE BUNĂ, DOMNIŢĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383922_a_385251]
-
polonezi, cehi - reunite în creuzetul umorului de un calibru cu totul aparte, special, creat de Spiritul Oltenesc. Ingeniozitatea a constituit un solid temei pentru spectacolele lor electrizante, în care butada, parodia, pantomima și veselia au făcut casă bună. Teme-totem precum Cobilița, Papornița, Prazul, 24 de măsele, Nea Mărin, bancurile cu olteni s-au regăsit în manifestările cultural-artistice ale tuturor celor patru grupuri satirice țâșnite din Craiova, cu forță de simboluri oltenești, fiind asumate ca tot atâtea motive de mândrie identitară pentru
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
să vizitez un muzeu de manechine goale. În comparație cu muzeul figurilor de ceară, cît de multe ne-ar putea spune aceste păpuși fără identitate. „Trei pași la stînga binișor și alți trei pași la dreapta lor“ epopeile noastre, un Ulisse cu cobilița pe umeri Îmi parcurge cu picioarele goale memoria. Se răcește cafeaua de atîta liniște. El doarme. Îl duce o apă molcomă printre maluri de ferigă și maghiran. O dimineață de luni poate să fie orice; un ziar, o pîine, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
un atom // Cu ochii dup-o poamă bună // Dădu cu limuzina-n pom // (Unui șofer); „Bancherului i-aș da un pont // Poate-i mai trece oboseala // Degeaba-i intră bani în cont // Dacă nu-i iese socoteala // (Unui bancher bătrân); „Cobilița, o cățea // Căruța cu praz în ea // Și, deasupra peste ele // 24 de măsele // (Inventarul olteanului); „Cobilița lor drăguță // Si cățeaua sub căruță // Tot stârnesc prin lume haz // Dar pe ei îi doare-n praz ! ? // ( Îngăduință oltenească ) Această înfățișare directă
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
aș da un pont // Poate-i mai trece oboseala // Degeaba-i intră bani în cont // Dacă nu-i iese socoteala // (Unui bancher bătrân); „Cobilița, o cățea // Căruța cu praz în ea // Și, deasupra peste ele // 24 de măsele // (Inventarul olteanului); „Cobilița lor drăguță // Si cățeaua sub căruță // Tot stârnesc prin lume haz // Dar pe ei îi doare-n praz ! ? // ( Îngăduință oltenească ) Această înfățișare directă sau aluzivă nu este prezentată cu austeritate moralizatoare, ci cu umor. Autorul nu dorește să indispună ci
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
lemnului. Piesele lucrate de dumnealor utilitare și decorative aduc în actualitate vechi motive ale vieții materiale și spirituale ale poporului român: blidare, butoiașe, ploscă, opinci, vaze de forma stupului împletit din nuiele, folosit acum 200-300 de ani, figurine reprezentând țărani, cobilițe, sticle ce reproduc chipuri de domnitori: Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș etc. Dorința familiei Postăvar este de a produce obiecte tradiționale românești: ii, linguri de lemn, cu coada în ceramică, blidare, hărți specifice fiecărei zone. Familia Carmen și Petre
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
mamei și bunicii îmbrăcate în cămașă lungă, cu cusătură pe umăr, mânecă trei sferturi, drumul, copacii și casele. Prin tehnica ordonării planurilor, a prezenței anumitor imagini, precum femeia care scoate apă, în timp ce alta se îndreaptă către sat, purtând pe umeri cobilița cu două vedre, autorul creează o puternică sugestie a complexității și a permanenței vieții. Utilitatea și dragostea pentru frumos sunt îngemănate și în expozițiile de decor ambiental aparținând unor specialiști din județele Vâlcea, Mureș, Prahova, Suceava. Milescu Cornel, Școala de
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]