28 matches
-
2016 Toate Articolele Autorului De acum Macea din Pusta Aradului la Fâșia Ungariei va primi goști care să admire Monumentul Carte donat de familia Ardelean Ioan Alexandru însemn de comemorarea celor șapte Eroi măceni anonimi care conspirativ au luat dăuă cocii cu tulei și au plecat spre Alba Iulia.Pe drum au fost bătuți cu furcile dar visul împlinit.Botezul monumentului de marmură albă a fost asistat de o mare de localnici oficialități locale județene personalități arădene primar Înalte fețe bisericești
ALEILE PARCULUI CENTRAL MACEA LOC DE PELERINAJ de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1480737634.html [Corola-blog/BlogPost/382435_a_383764]
-
Rapsodul local, Ioan Ardelean Alexandru, mere ..acum "CU SCRISU" și a dat satului o CARTE despre ANAMBLUL EDERA , Înființat de EUGENIA DEAC și instruit de Ioan Dârau. Cartea este un OMAGIU de PREȚ tinerilor care poartă cu drag tradiția în Cocia amintirilor străbunilor nostri.Este compusă din șase capitole, apărută că un ALBUM frumos ilustrat de Bogdan Ardelean și surprinde aspecte inedite din truda jucătorilor și fondatorului, doamna Doina. Edera?Se știe- este o plantă agățătoare-Iedera- care se prinde ..și de
LANSARE DE CARTE DUMINICĂ LA MACEA de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1440819575.html [Corola-blog/BlogPost/372245_a_373574]
-
Anastasia Lazariuc, Nicolae Botgros și Lăutarii lui, pentru Ioana Radu și Ion Dacian, Pentru gustul veninului și-al pelinului, pentru armoniile pricesnelor, pentru șuieratul vântului prin făget și pentru vocea Mariei Tănase, pentru carul cu boi, căldările țiganilor, luntrea lipoveanului, cocia cu cai și pentru monahul Nicolae Steinhardt, pentru Capul de bour și pentru Politehnicile din Timișoara și Craiova, pentru vioara lui Enescu, ploaia ce pică-n obraz, arcușul lui Drăgoi și serile Rugului Aprins de la Antim, pentru limba vechilor cazanii
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
am luat. Atunce o fo` bai, pântru că socru-tău, Flore, mi-o zis că-s „vacă”! - Cum așa?” m-am mirat eu, știindu-l om cu vorba cumpănită. - Așe o fo`, a continuat ea, că odată s-o stricat cocia, căruța noastră, și el o stat tătă zâua să o tomnească. Atât o fo` de mânios că nu i-o mărs treaba cum o vrut el, că nici nu o vinit să mânce până sara. Sara o intrat în casă
GÂNDURI ÎNCHINATE FEMEII ��' SOŢIE ŞI MAMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_buica_1488958878.html [Corola-blog/BlogPost/376795_a_378124]
-
aspirație se tratează prin administrare de antibiotice, oxigen. Infecțiile bacteriene (peritonita bacteriană spontană, tromboflebita de cateter, infecțiile urinare) sunt întâlnite la 35-66% dintre pacienții cu hemoragie variceală. Profilaxia cu antibiotice cu spectru larg, care să cuprindă bacilii Gram negativi și cocii Gram pozitivi (vezi peritonita bacteriană spontană), reduce riscul resângerării și mortalitatea la pacienții cu hemoragie variceală. Chinolonele sunt preferate datorită eficienței, costului redus și ușurinței în administrare. La pacienții din clasa cu risc crescut (șoc hipovolemic, ascită refractară, icter, malnutriție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
Grigore Bălan, nr. 4, bl. 42, sc. I, ap. 1 țel: 0367/802423 0744314652 19229 CENUSOIU GABRIELLA (n.1971) 051593/1502 SC MIG CONSULT SRL Sf. Gheorghe, Al. Prieteniei, nr. 5, bl. 4, ap. 6 țel: 0367/401690 0740302762 3826 COCIO GAFTA (n.1949) 072241/1501 SC NOLA CONT SRL Sf. Gheorghe, str. Dealului, nr. 11, bl. 25, ap. 21 țel: 0740019869 22343 CSASZAR DELIN (n.1956) 0514269/1501 SC DECONTEM SRL Tg. Secuiesc, str. Gării, nr. 49, cam. 3 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Herbststr. nr. 26/A. 156. Zasmencu Attila, fiul lui Johan și Viorelia, născut la data de 13 septembrie 1947 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, cu domiciliul actual în Germania, 8038 Grobenzell, Herbststr. nr. 26/A. 157. Brașovan Natalia, fiica lui Cocio Boris și Tatiana, născută la data de 22 aprilie 1939 în localitatea Chișinău, Lăpușna, U.R.S.S., cu domiciliul actual în Germania, Garching bei Munchen, Romerbofwegstr. 51 b, Oberbayern. 153. Balaș Alexandru, fiul lui Balaș Niculae și Sofia, născut la data
EUR-Lex () [Corola-website/Law/108345_a_109674]
-
altitudine și rază de acțiune. Câteva caracteristici ale acestui hidroavion sunt demne de menționat. Partea utilă a hidoavionului este situată în coca dublă, iar pilotul și echipajul aveau cabina situată în partea mai îngroșată a aripii, situată între cele două cocii. Avionul este propulsat de două motoare invers-rotative aflate în linie. Aceasta a fost obținută prin montarea motoarelor spate în spate, deasupra aripilor, departe de nivelul apei. Motoarele sunt poziționate într-un unghi ascendent frontal față de orizontală. Echipaj: 5-6 Lungime: 16
Savoia-Marchetti S.55 () [Corola-website/Science/322937_a_324266]
-
vulpe, un caftan de zarbă cea bună, un caftan de adamască cu jder cu bumbi de mărgăritari, 10 caragie, o sabie ferecetă cu argint, o laduncă ferecată de 20 taleri, un covor nou, o scoarță nouă și alte unelte, și cocia cu bulgarii și hamuri nouă”" și nu avea bani să plătească paguba. Doi ani mai târziu, domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) i-a întărit lui Mateiaș aceste moșii. Ca urmare a morții lui Mateiaș, moșiile acestuia au fost împărțite de copiii
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
vând la Timișoara. Primăvara duc animalele la stânile de pe Muntele Mic, de pe Muntele Țarcu ori la Râu-Șes, iar toamna le coboară pentru iernat. Despre copiii Borlovei se spune că mai întâi învață să joace și apoi să meargă. Profesorul Nicolae Cocie, astăzi pensionar, are în zestrea sa omenească o viața de dăscălie în satul său natal - Borlova. A fost și a rămas mentorul unei formații de dansuri celebre în țară și în străinătate. N-a fost prima formație de dansuri pe
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
mixte din Borlova. Era înainte de perioada interbelică. Înainte de această formație mixtă, a mai existat, după memoriile învățătorului Boșcai Nistor o formație de călușari, pe la început de secol, un joc de sorginte romană, iar după formația de dansuri condusă de Zărie Cocie, cea care a făcut turnee la Budapesta și Chișinău, a jucat în fața președintelui Bulgariei. O impresie deosebită a făcut prezentarea brâului bănățean, la faza națională, la București, în 1976-1977, în fața unor specialiști de marcă, Emilia Comișel, Tita Sever, Puiu Vasilescu
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
a jucat în fața președintelui Bulgariei. O impresie deosebită a făcut prezentarea brâului bănățean, la faza națională, la București, în 1976-1977, în fața unor specialiști de marcă, Emilia Comișel, Tita Sever, Puiu Vasilescu și alții. Echipa de dansuri condusă de profesorul Nicolae Cocie, a avut și un moment de vârf în anul 1963, când a contribuit la turnarea filmului „Suită bănățeană”. Lucrările au mers din bine în mai bine, până în 1967, când a primit titlul de laureat la un festival internațional al formațiilor
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
vind a mea muiere.”</poem> Urmează un EP (un disc mic, care era înregistrat pe o singură parte, si pe care încăpeau doar 2-4 cântece, depinzând de lungime), care cuprinde cântecele „Ninge-mi Doamne, nu ploia” și „Șui Mărie în cocie”. În scurt timp, Dimitru Chepețan a devenit unul dintre cei mai cunoscuți și iubiți interpreți de muzică populară din Banat. Efectuează foarte multe turnee în străinătate: în 1964 în Ungaria, în 1967 în Iugoslavia (unde va reveni de 38 de
Dumitru Chepețan () [Corola-website/Science/311519_a_312848]
-
jurămîntul, nici „legea” nu aveau deocamdată efect; Mihnea-Vodă nu mai îndeplinea rolul de jude consacrat prin tradiție. În spatele lui deja Ședea, măre, gealatul Cu paloșul să-i ia capul. Minunea a salvat situația. Ea s-a ivit în chip de cocie, în care se afla mama celor doi frați cu vestea salvatoare. Este, în fapt, o variantă degradată a recunoașterii. Deocamdată, mama depune mărturie, scoțînd la iveală un document probatoriu, scris, firește, de mînă omenească. Acesta convinge pe toată lumea, frații se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Giuvala)... După ce a trecut granița se face coborâtul pe la Piatra lui Craiu. Nu existau firește șosele, pe care apusul le-a întrebuințat abia în secolul al XVIII-lea. Drumul era foarte greu. Trăsurile pe vremea aceea se ziceau rătvane sau cocii... Drumul se făcea foarte încet din cauza greutăților extraordinare pe care le ofereau... O noapte dormise călătorul la Bran, o alta într-un sat din Ialomița (probabil Dâmbovița, căci Ialomița se află mai la est-n.n.), apoi la Târgoviște. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
că fetișurile din care e făcută căruța aparțin unei ,jidăvoaice”, ceea ce augmentează agresivitatea de natură feminină. Într-o altă variantă a baladei, „Sâlnica voinicului” e făcută din trofee mai recente, care vorbesc despre eșecul altor neofiți, anteriori lui Bogdan: „Cu cocia ce avea,/ Cocie cu două roate,/ Din trup de om erau toate:/ Buciumile roților,/ Grumazii voinicilor;/ Iar spițele roatelor,/Mâinile voinicilor;/ Dar în loc de mădulare,/ Degețele cu inele;/ Dară frâul de la cai,/ Cosițe de fete mari”. Văzută drept „«mamă» stăpână pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care e făcută căruța aparțin unei ,jidăvoaice”, ceea ce augmentează agresivitatea de natură feminină. Într-o altă variantă a baladei, „Sâlnica voinicului” e făcută din trofee mai recente, care vorbesc despre eșecul altor neofiți, anteriori lui Bogdan: „Cu cocia ce avea,/ Cocie cu două roate,/ Din trup de om erau toate:/ Buciumile roților,/ Grumazii voinicilor;/ Iar spițele roatelor,/Mâinile voinicilor;/ Dar în loc de mădulare,/ Degețele cu inele;/ Dară frâul de la cai,/ Cosițe de fete mari”. Văzută drept „«mamă» stăpână pe materie”, „depozitară a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
încadreze, după cum știm, în răstimpul dintre apus și răsărit. Intervalul reprezintă un întreg, un ciclu diurn, în cazul baladei lui Bogdan, și de aceea are o funcție revelatorie asupra încercării. Protecția solară sub care se așază Bogdan îl ajută, alături de cocia sa din părți de zmeu, să se detașeze în alergare de Sâla, dar nu sunt suficiente. Samodiva câștigă cursa, ajutată de „doisprezece pui de zmei” într-o variantă, ca exteriorizare a puterilor sale infernale. În alte texte, miza întrecerii este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu voi De-a moronii sau De-a moroii, auzi, vin și eu să mă joc cu voi! Mândră-i toamna ca o jună aflată înaintea sorocului nunții și bogată ca purecii pe mâță căci pe drum trec puzderii de cocii pline vârf de cucuruz și curcubete. La fiecare gospodărie găseai în ștălog curcubete amestecate cu fân și mirosul reazem de fân proaspăt te îndemna să lași baltă totul și să te trântești spre desfătare. Cam pe la toate gospodăriile orice nichipercea
Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
aur - și coroana de... M. Dar a treia oară? [PETRE] Știu eu? Tu nu știi? Una știu... El ascundea straie și coroana în horn și pin chiupurile cu cenușă. Așa-i? Eu n-aș face așa. Eu aș îmbla cu cocie cu 12 ar-măsari, ca un împărat... ca Vodă al nostru... M. Fus! Fus! {EminescuOpVIII 193} [PETRE] Ce e? M. Da'de-mi pare rău că s-apropie funia de par și ața de fus? Poate c-aș vrea să te
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pământului și avea viață vecinică ca împărații din basme - Într-o zi frate-meu dispăru... Eu îl căutam nebun și visător, căci îmi lipsea o parte din sufletul meu - dodată aud un vuiet prin popor, ridic ochii și văd în cocie de aur cu 12 cai pe un Domn cu barba lungă și neagră ca {EminescuOpVIII 247} un codru și sub muntele frunții cu doi ochi de vultur: era Mihai cel mare, ce gonise pe Ieremia și intrase-n Suceava - alături
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vremea întâlnirii decisive cu Mircea: "mă, să știi că uica Ion a greșit destinația, în loc să urce în Dacia de serviciu să saltă altundeva, ca uina Mărie lu' Keke de lângă Timișoara, așa se aburcă, identic, pune piciorul uina pe scara de la cocie, se lasă cu o mână pe curu' calului și cu mare greumânt de la spondiloză se așază lângă cociș pe șiț, adică pe bancheta din față. Se duce în treaba ei și toți politicienii privesc îngrijorați de prin dosul parbrizelor și
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
până când va mai fi ea componenta de bază a generațiilor de sacrificiu, când va avea și ea în sfârșit parte de miturile educative ale lui Cristian Tudor Popescu când, în sfârșit, în loc de spondiloză, de curul calului și de șițul de la cocie se va împărtăși de binefacerile mitogenezei naționale și va privi cu disprețul calm al unui neam superior din naștere la Beji-neni, doamna de altă etnie, de altă istorie, de altă zariște cosmică care și ea urcă în cocie cu spondiloză
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
șițul de la cocie se va împărtăși de binefacerile mitogenezei naționale și va privi cu disprețul calm al unui neam superior din naștere la Beji-neni, doamna de altă etnie, de altă istorie, de altă zariște cosmică care și ea urcă în cocie cu spondiloză și mult mai grasă întrucât ani în șir a lucrat la cantina ceapeului, și cum zic, așa se întreabă politicienii în abureala aceea a mea, se agită în dosul parbrizelor Patrol Nissan, Mercedes, Opel Vectra, stau acolo și
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
cu degetul Ca să-și cheme drăguțul. 272 Mă luai în sus la cucă Să văd pe nana cum lucră. Zău! ea nu a lucrat bine C-un pruncaș strein ca mine! 273 Du-mă, Doamne, de aicea Cu cară, cu cocia, Măcar de-a fi țigănească Numai cât să zuruiască; Du-mă, Doamne, la Abrud Unde îmblă moara-n vânt, Unde macină argint Și fetele gura-și vând, Nevestele nu-și dau rând. 274 Mândrele m-or cumpătat De mi-s
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]